1,841 matches
-
poetic prezent, În crea?ia eminescian?, În dou? ipostaze: prima, „direct?, explicit?", se refer? la „poezia că tem? de reflec?ie În poem" (de exemplu, versurile din „Epigonii": „Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate / Voluptuos joc cu imagini / Strai de purpur???i aur peste ?? rană cea grea"), iar a doua, „esen?ial?", se refer? Ia dimensiunea orfic? a poeziei, „ca expresie a unei muzicalit??i interioare, profunde, o muzic? inconfundabil?, care devine semnul de identitate al eminescianismului” (E. Simion
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
zbir! Complotul bulgăresc! Scandalul Costăchel Gudurău! Costăchel Gudurău mort arest! Costăchel Gudurău liberat! ...și tot ce se mai poate găsi prin opera lui Caragiale. 4. Pe neobservate în mijlocul acestui scandal, la masa din cameră au apărut Efimița și Leonida în straiele indicate în piesa lui Caragiale, poate cu ceva accesorii moderne. Fiecare are gazete în mînă, pe care le vor citi la moment. Să se înțeleagă faptul că personajele au vîrste diferite de la un moment la altul și chiar de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu se mișca și parcă toate amorțiseră sub căldura aceea Înăbușitoare. Cum mergea negustorul pe drumul prăfuit, se Întâlnește cu doi drumeți care i-au atras numaidecât atenția: unul era foarte bătrân, cu o barbă alba ca neaua și cu straie lungi de un alb strălucitor.Avea privirea blândă și pătrunzătoare, mersul lin și se sprijinea Într-un toiag. Celălalt, mai tânăr, avea barba deasa și ochii vioi, blânzi și ducea o desagă.Era Dumnezeu și Sf.Petru. După ce și-au
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mâini În fața mulțimii și hotărî ca Iisus să fie răstignit. Nevasta lui Pilat veni În Încăperea În care el sta dus pe gânduri, Însoțită fiind de o femeie cu ochii adânci, triști, rugători și fără speranță. Femeia era Îmbrăcată cu straie lungi de o culoare Închisă.Era Fecioara Maria, Maica Domnului Iisus. Fecioara Maria se apropie Încet de jilțul În care sta Pilat, Îngenunchie, Își Împreună mâinile și-l ruga și-l implora pe Pilat să nu-L răstignească pe Iisus
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Își dorea o floare albă. Într-o după-amiază, pe când se afla la vânătoare, zmeul văzu Într-o dumbravă o fata deosebit de frumoasă. Nici lui nu-i venea a crede că e adevărată. Se Întrebă: o fi vreo zeiță? Fata avea straie lungi de un alb strălucitor, părul de culoarea mierei Îi ajungea până la brâu, iar ochii albaștrii Îi străluceau blând. Zmeul Îi ascultă cântecul și rămase fermecat de glasul ei melodios. Glasul ei Îi aduse aminte de glasul mamei lui. O
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Întâlniră odată un om care venea din deal cu un om care venea din vale. Nici unul nu știa să vorbească. Când ajunseseră suficient de aproape unul de altul, se măsurară cu atenție din cap până În picioare, ca să priceapă fiecare după straie, dincotro venea celălat. Și pentru că În vremurile acelea nu exista ură, invidie și răutate, vroiau cumva să comunice Între ei. Dar nu știau nici un cuvânt, pentru că nu fuseseră Încă inventate cuvintele. Așa că fiecare rupse un băț din tufișurile de aproape
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rost, în alegerea partenerului, în înfruntarea suferinței și nenorocului, în acceptarea neființei - sunt însoțite de trăiri "fierbinți": neliniștea, anxietatea, agitația frenetică, extazul, transa și moartea. Trăirile sunt figurate prin mișcările dansatorilor și muzicienilor (care participă la jocul de scenă în straiele lor sumbre, de păsări funerare), prin sunete, costume, lumini și câteva obiecte cu încărcătură simbolică (scaunele, pomul vieții, ouăle renașterii, câteva vase și șterguri rituale). Ele contrastează sau se topesc una într-alta transgresându-și granițele fluide. Omul și Moartea
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
curăță, taie, adună, apoi când soarele timid începe să topească urmele iernii trecute, bunicul intră în livadă să vadă urmările bătăliei grele. După aceea sapă pomii la rădăcină, îi dă cu var până la jumătatea trunchiului de zici că le face straie noi, ca de îngeri. Într-o zi, l-am urmărit cum vine aducând cu el o găleată, un hârleț și niște pomișori cumpărați din târg. Ce faci, bunicule, cu ei? Vreau să înnoiesc livada. Nu vezi că mai mulți copaci
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
edificii timișorene Jugendstil (!), am dat cu ochii de-o fereastră de la etajul II sau III, în preajma Primăriei Vechi, în care lâncezea un veșted elev, ca la vreo 14 ani, ce, fără să fie exoftalmic, ci numai maladiv și palid, în strai albastru, "era" Rilke! Dar, fie și dacă, liebe Ioana, "... schrecklich ist jeder Engel", ca unul care ține, în principiu, de ceea ce se cheamă numinos, - mansuetutinea care le e, adesea, proprie poemelor lui Rilke, ca și "feciornicia" lor, să zicem (ce
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
vă dă și izvoarele și pâraiele unde să vă potoliți setea, vă dă și coline și munți, în care vă adăpostiți și arbori înalți în care să vă faceți cuiburile, și pentru că nu știți să coaseți, nici să vă împletiți straiele, vouă, și odraslele voastre..." Aici filmul se rupe... O îmbulzeală de credincioși la ușă, așteptându-și sfântul lor, care a și venit, adus de un preot tânăr și frumos, să lipească hârtiile respective, înlocuindu-l pe reprezentantul păsăretului convocat... Mă
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
frumosului moral. Politețea Politețea este cea mai vizibilă și apreciată formă a frumosului social. Măiestrie Nici cel mai mare creator de frumos nu a întrecut vreodată măiestria naturii. Scriitor Scriitorul luptă necontenit pentru capturarea ideilor și pentru înveșmântarea lor în straie lexicale. Talent Talentul nu este dependent de caracterul sau temperamentul omului. Gânduri Noaptea și unele gânduri capătă culoarea întunericului. Creație Actul creației literare devine rodnic atunci când este impulsionat de aripa divină a inspirației. Vizită Vizita muzelor nu poate fi nici
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nu-l?/ Ce, să ne holbăm la țâțe dă muieri dă pă perete?/ Am venit acilea oare? Sau te cam muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese-ntinse pline dă a lumii blagă
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
Așa cum relevă I. Oprișan, fiind "realiste și sobre, fără intruziunea fantasticului, punând la contribuție doar inteligența, narațiunile reprezintă adevărate provocări ale spiritului - spre a răspunde la întrebările formulate sau spre a medita la adâncimea sfaturilor cuprinse în haina narativă. în straiele atractive ale parabolei mai ales, dar și ale povestirii obișnuite, ele materializează explicativ-ilustrativ principalele precepte morale sau deschid orizonturi noi de înțelegere a universului, a umanității în genere și a omului în special." Punând în practică o metodă științifică, I.
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
haine sînt cheia mobilității moderne: "șalvarii încurca slobozenia mișcărei, calpacile și șlicile îngreuia capul, de aceia rămăsărăm în urma civilizației; am trîntit tot la pămînt, să alergăm mai iute"; pe de alta, ele nu mai permit totala elasticitate fizică și morală: "straiul de astăzi, prins în curăle, supiele, gîtul dezgrumat de legături, împiedică îndoiturile de șăle și de cap: de voie, de nevoie, oamenii sînt siliți a nu se pleca pe cît poate ar vra...". Sentința cea mai solemnă - "Înrîurirea morală a
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
mai devreme. Era un program de nerefuzat care cuprindea vizitarea celor mai frumoase și importante locuri din apropierea Tanger-ului și chiar mai depărtate. Cât timp directorul general s-a scuzat și a vorbit cu cineva important, un arab Îmbrăcat cu strai tradițional, cu turban mare azuriu, Amina l-a pus În temă cu cele mai importante date despre țară și oraș fără a uita să-i promită a vorbi, vedem noi când, despre ea și să răspundă nedumeririi românului În legătură cu limba
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de semințe, mii de semințe nici nu au ucis, nici nu au sădit. norocul e cu tine, persistența lui bishamonten salvează întreaga ta oaste. nouă în al doilea loc: plase de păianjen de care nu ai aflat se agață în straiele de luptă ale soldaților tăi, fire unsuroase, elastice, devastatoare, se prind de fețele lor încercate, ebisu strânge delfinii-devoratoride-insecte, prăpăd în rândul păianjenilor apare, și în al plaselor lor pe măsură, scapi înotând în lacul de sub acest pământ blestemat, traseele de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
așteptarea fagurelui suflețelului tău. șase în al treilea loc: visezi că mergi până la dudul-înalt-cu-dude-mari-de-aur, de lângă mijlocul cuibulețului tău curat, unde citești scrijelit pe coaja trunchiului un mare secret. când faci ochi, nici nu te speli pe față, nici nu pui straiele de muncă pe tine, dai fuga și găsești cu adevărat scrisă metoda căutată de tine pentru cultivarea unui material din proteine naturale, moale și cât mai plăcut la atingere, te apuci de îndată de treabă, din crengi de baobab-bătrân-capricios construiești
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Ta, să nu porți nicio grijă. PRICINĂ: Așa! În carte să nu se scrie, dar la curtea lui Zarvă-Împărat să se arate că, pe lângă chip slăvit, fata noastră Ana va aduce zestre soțului său trei harabale cu felurite feluri de straie și de sulimanuri, de mare trebuință unei domnițe, precum și o jumătate din împărăția noastră. Așa poruncesc! ANA (îngenunchează, sărută mâna împăratului): Iubite tată, îți sărut mâna cu supunere și sunt gata să-ți împlinesc vrerea. POSACUL: Cu adevărat, ascultătoare fiică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ar fi pe potrivă? PRICINĂ: Să ni se spună dacă Fudul-Voievod ar putea fi vrednic de-așa mireasă. LIMBUTUL: Măria Ta, voievodul despre care vorbește domnița Dana n-are pereche-n lume în priceperea cu care știe să-și aleagă straiele... și caii... și armele. Nimenea nu pășește cu mai multă semeție și nu se uită mai de sus la cei din jurul lui. E-adevărat că învățătura nu i-a prea priit, așa că abia poate să-și iscălească slăvitu-i nume, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Și mai ales să nu uiți că aici, acasă, n-am să încetez a lucra pentru întoarcerea domniei tale, oricât de des mi s-ar făgădui scurtarea cu un cap. LIANA: Îți mulțumesc, bunule prieten. Mă duc să-mi pun strai sărac de copilă orfană și să-mi adun într-o legătură cele trebuincioase la drum lung. Rămâi cu bine și nu mă uita! POSACUL: Umblă sănătoasă! Și când ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mare peste străjerii cetății, să nu știi a te purta cuviincios? PÂRJOL (cu superioritate): Eu jupâniță?! Păi eu am slujit la trei împărați, și cu acesta al nostru patru, și pretutindeni am agonisit învățături alese, în vorbe, în purtare, în straie... Ia uite numai, văzut-ai dumneata un bărbat mai chipeș până acum? (se rotește, pozează) Sau unul care știe călca mai falnic decât mine? Privește ici! (traversează apăsat încăperea) LIANA: Asta spuneam și eu. Tocmai domnia ta... Dacă trimiteai aici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai puțin însemnată; socot că tot ce-i bine făcut dobândește preț asemănător și cumpănește cu dreptate bucata de pâine pe care-o mănânci și căpătâiul pe care-ți reazemi capul. Cu osebire îmi place să țes și să cos straie frumoase, și-n vreme ce lucrez îmi place să îngân câte-un cântec auzit în copilărie. Îmi mai place să ascult șoaptele nopților senine de vară, ca și glasul supărat al viscolului, iarna, când joacă pe pereți umbrele focului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se știe luat la harță cu cineva, văzând că, de fiecare dată, am răspuns cu blândețe împunsăturilor lui, a născocit una mai gogonată: mă trezesc c-un trimis de la dânsul și c-o carte. Iacă aici și cartea. (scoate din straie o scrisoare cu pecetea desfăcută) Ce zice Măria Sa Zarvă-Împărat? (citește) "Către Gând-Împărat, megieș al nostru. Văzând noi că nu ți-i îndemână și ocolești a te măsura cu noi în luptă, așa cum se cade între doi împărați adevărați, vrem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu sunt vrednică de asemenea cinste! LIOARA: Ba ești vrednică! Vom căuta alt ajutor jupânesei Ilinca, iară tu vei fi de-acum înainte ca o copilă a mea dreaptă. Să lăsăm bărbații cu ale lor, iar noi să căutăm un strai potrivit pentru tine, până ne vom așeza la masă. Nu vă fie cu supărare, iubiți ai mei soț și fiu... GÂND: Mergeți sănătoase și căutați să nu zăboviți prea mult; abia acuma bag seamă cât mi-i de foame... (Femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
doritor foarte să aflu ce-o să zică împărătița mea și maică a ta, Lioara, când o auzi ce-am auzit eu de la tine... Vin' să te sărut, Brăduțule! Pare-mi-se că ar trebui să ne îngrijim și noi de straie nouă... (gustă din ulcică) Hm, cu adevărat, bun vin! (Cortină de lumină. Muzică. În sală intră mai mulți Privitori și Crainicul toboșar. Spot pe Crainicul toboșar.) TOBOȘARUL (strigă puternic, intercalând răpăituri de tobă): Să afle tot omul, și boierul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]