1,462 matches
-
devenind dominantă, unghiul de traversare l izobarelor trebuie să crească. 56 Fig.4.8 Echilibrul forțelor în stratul limită planetar bine-amestecat; P reprezintă forța gradientului de presiune, Co forța Coriolis, Fr frânarea turbulentă. 9. Teoria fluxului-gradient În straturile limită cu stratificarea stabilă sau neutră viteza și direcția vântului variază semnificativ cu înălțimea. Modelul simplu de strat plan nu mai este adecvat; sunt necesare în aceste situații anumite medieri pentru a determina dependența verticală a divergenței fluxului de impuls turbulent în funcție de variabilele
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mai mare au dimensiuni comparabile cu adâncimea stratului limită iar fluxul impulsului și fluxul căldurii nu sunt proporționali cu gradientul local al 57 mediei. De exemplu, în cea mai mare parte a stratului limită fluxurile căldurii sunt pozitive chiar dacă stratificarea medie este foarte apropiată de cea neutră. 10. Ipoteza lungimii de amestec Cea mai simplă abordare în scopul determinării unui model adecvat pentru coeficientul de difuziune turbulentă în stratul limită se bazează pe ipoteza lungimii de amestec introdusă de cunoscutul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
reînnoit cu totul din nou, după ce s-ar fi parcurs toate procesele de formațiune cari ne preced pe noi..." (ms. 2255, f. 186). Adică nivelele prin care se manifestă în gândirea sa "Complexul Ghilgameș" (stâncă, pământ, praf, pulbere). Spun "nivele", stratificări pentru că ele rezistă o clipă pe scara temporalității. Dar, pământul, la poetul nostru, nu-i numai un spațiu al oamenilor; e un personaj, un răzvrătit împreună cu titanii "zvârliți" din haos: " Se zvârcoli spre ceruri spre-a le sparge, Mișcând aripile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
orașe, ierarhia socială începea să fie apreciată nu după tipicuri feudale, ci după criterii materiale. Diviziunea socială a muncii făcea mari progrese. Avea loc o specializare progresivă a meșteșugurilor și a negustorilor, însoțită de un intens proces de diferențiere și stratificare materială. Negustorii și meșterii treceau cu repeziciune dintr-o treaptă sau stare în alta. Unii se îmbogățeau, alții se ruinau. Unii deveneau patroni de ateliere, iar alții lucrători angajați. Relațiile de producție capitaliste tindeau să devină sau chiar deveniseră precumpănitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea breslelor ș.a., au determinat și grăbit procesul de diferențiere și stratificare socială a meșteșugarilor. Prin Regulamentul Organic, ei fuseseră împărțiți în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșteșugarii ce posedau ateliere și cei care lucrau cu brațele din loc în loc. Trecerea meșterilor de la o treaptă la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cel al negustorilor de rit mozaic și numai în felul acesta am putea lua cunoștință de proporțiile reale și mult mai mari decât cele pe care le indică datele de mai sus, ale măririi numărului de negustori. Diferențierea și stratificarea socială a negustorilor se reflectă și ea foarte limpede în catagrafiile epocii. În 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău viețuiau 29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tabelul I). Așadar, o situație asemănătoare cu cea în care se aflau meșteșugarii. Înșiși negustorii făceau deosebire între „clasul cel mai di sus neguțitoresc” și cel mai de jos. La negustori, ca și la meșteșugari de altfel, procesul diferențierii și stratificării merge către descreșterea numărului celor aflați în starea întâia și a doua și către sporirea numărului celor aflați în starea a treia. La Iași de pildă, numărul negustorilor indigeni de starea întâia a scăzut de la 11 în 1838 la 8
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sociabili, sociometria identifică: * Autonomia membrilor grupului; * Intensitatea controlului exercitat de conducerea grupului; * Flexibilitatea la deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea grupului; * Nivelul încrederii între membrii echipei; * Participarea la acțiunile grupului; * Permeabilitatea față de persoanele din afara grupului; * Polarizarea eforturilor către scopul comun; * Eficacitatea, stratificarea și stabilitatea grupului; * Conflictele interpersonale; Cercetările de psihologie experimentală au evidențiat că gruprurile satisfac nevoia de afiliere, sunt un mijloc de stabilire a imaginii de sine și o modalitatea de colaborare și socializare. În cadrul grupului se conturează obiective individuale (impresionarea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
perioadei de funcționare îndelungată a paletei. Fisurările produse mai pot surveni și ca urmare a concentrărilor de tensiuni care se produc zonal, drept rezultat al deplasării relative a limitelor grăunților cristalini, cu predilecție în zona de inscripționare, dar și a stratificărilor produse de migrarea defectelor cristaline către zonele periferice ale benzii de indentare. Ruperea intercristalină, în acest caz, se poate datora prin urmare atât tensiunilor interne foarte mari apărute cât și deformării grăunților, a migrării vacanțelor și stratificărilor din interiorul rețelei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
dar și a stratificărilor produse de migrarea defectelor cristaline către zonele periferice ale benzii de indentare. Ruperea intercristalină, în acest caz, se poate datora prin urmare atât tensiunilor interne foarte mari apărute cât și deformării grăunților, a migrării vacanțelor și stratificărilor din interiorul rețelei cristaline, toate acestea considerând a fi produse strict ca urmare a deformării plastice a aliajului de la suprafața paletei. Se pare că, datorită procedeului de indentare aplicat pentru inscripționare, deformarea suprafețelor aliajelor din care sunt realizate paletele se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
experienței căminului de altădată (cel al părinților, de pildă). Din cumulul de semnificații virtuale, cel mai mult va cântări semnificațiile datorate primului cămin, ale Imobilului Copilăriei, care adună, unifică Într-un fel percepțiile noastre asupra spațiului locuirii. O astfel de stratificare a semnificațiilor ne obligă să luăm În considerare factorul timp, decriptându-i Înțelesurile În acest spațiu mai mult sau mai puțin subiectiv. Timpul ține de devenirea comportamentelor și actelor noastre, deopotrivă consumate sau virtuale. O Încercare de a-l „semiotiza” s-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului.16 După secolul al VI-lea, cu excepția orașelor din sud, nu mai avem dovezi despre existența unor comunități umane în incinta fostelor (vechilor) orașe romane. În secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu scoabe de fier, precum cetatea de la Moldovenești (jud. Cluj)-aceasta fiind identică ca formă și dimensiuni cu cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare. Aceste tipuri de fortificații, care devin tot mai puternice și mai vaste, ca suprafață, presupun o stratificare socială și putere economică, militară și politică mare. Primele formațiuni statale, menționate în secolul al X-lea, în arealul românesc, au drept reședințe aceste cetăți-fortificații.27 Organizarea bisericească pe teritoriul românesc Manifestările spirituale menționate mai sus, creștinismul și organizarea bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor aici, slavii le-au spus locuitorilor din țările supuse, autohtonilor romanici: "semănați, secerați, noi vom lua numai o parte", adică dijma. În istoriografia românească, într-o anumită perioadă, s-a crezut că la noi n-ar fi existat o stratificare socială, în momentul întemeierii statelor medievale toți locuitorii ar fi fost atunci oameni liberi, am fi avut un regim țărănesc, o stare patriarhală, idilică, fără stăpâni și supuși. Este o concepție romantică, în afara realității istorice. Astfel, documentul Diploma cavalerilor ioaniți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stabilit natura și proporțiile influențelor externe la care a fost supusă latina răsăriteană, timp de 15 secole. O atare diversitate de elemente reflectă influențele culturale, economice-sociale, politice, religioase: slavă, pecenego-cumană, medioși neogreacă, turcească, germană, maghiară, italiană, franceză, în succesiunea și stratificarea lor cronologică. Cea mai veche și mai importantă este înrâurirea (influența) slavă (veche slavonă, slavă bisericească și cea mai nouă: sârbă, bulgară, poloneză, ucraineană, rusă). Elementul slav, foarte numeros, după fondul moștenit (latin), este capitolul cel mai cuprinzător al lexicului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
interludiu, conceptual și teoretic, să urmărim mai îndeaproape aspectele vieții sociale. Dezvoltarea economică din aceste secole a influențat structura socială a comunităților (obștilor) românești. Transformările care au avut loc acum în sânul obștii au dus la accentuarea diferențierilor social-economice, la stratificarea unor categorii și pături sociale diferite, iar acestea aveau să conducă la un început de separare a unității tradiționale a obștilor. Satul românesc din jurul Anului 1000elementul fundamental al acestuia îl constituie vatra satului, cu locuințele membrilor ei și instalațiile economico-sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de produse agricole au constituit baza obiectivă a repartiției inegale a bunurilor și a pământului, a prelevării surplusului de către fruntașii obștei. Și în cadrul așezărilor, aceștia dispuneau de locuințe de suprafață mai încăpătoare, arătoase. Stratificarea economică și socială a dus la o nouă structură teritorială, fortificațiile-reședințe, ce aparțineau fruntașilor și conducătorilor politici ai uniunilor de obști. În jurul acestor fortificații se aflau așezări rurale ce alcătuiau un complex teritorial de obști-de pildă, la Dăbâca, Moldovenești, Cluj-Mănăștur
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
statului, ca structură politică. Astfel, țări și voievodate întinse ce depășeau ca suprafață 4000-5000 km2 erau veritabile state medievale, iar de-aici și până la statele de sine-stătătoare nu mai era mult.26 Organizarea bisericească în secolele X-XIII Existența acesteia susținea stratificarea social-politică, conturată în secolul al X-lea. În preajma Anului 1000, biserica era o instituție ce sprijinea pătura conducătoare a formațiunilor politice. Înzestrată cu pământ și alte bunuri de căpeteniile politice, biserica, ca instituție, se feudalizează, devine un factor în aservirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hotărnicire, împărțirea produselor obștilor, folosințe comune (pășuni, păduri, ape), relații între membrii obșei, abateri de la legea străbună (loviri, furturi, omoruri). În toate situațiile menționate, erau respectate legile îndătinate, legile vechi, obiceiul pământului.40 În aceeași vreme, asistăm la o accentuată stratificare a țărănimii transilvane. Formarea proprietății funciare feudale a jucat un rol hotărâtor în viața populației rurale, a trasat un hotar vizibil între stăpânii de moșii și țărani. Stăpânii domeniilor feudale au ocupat întinderi însemnate din pământul obștilor și au aservit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de lumea senzorial - spațială b)imaginea lui homo naturalis ține de lumea cultural - sufletească c)imaginea lui homo spiritualis ține de lumea valorilor, a aspirațiilor. Tiberiu și Cristian Vlad au propus în 1978, pentru uzul mai ales al psihiatriei, o „stratificare” a persoanei care ia în considerare: a)un nivel neuropsihic elementar b)un nivel energetico pulsional c)un nivel de elaborare conștientă. Autorii consideră că aceste „niveluri de activitate sunt prezente în orice reacție comportamentală”. H. Binder a propus (1964
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un nivel energetico pulsional c)un nivel de elaborare conștientă. Autorii consideră că aceste „niveluri de activitate sunt prezente în orice reacție comportamentală”. H. Binder a propus (1964) un concept sintetic despre persoana umană pe care îl prezentăm și noi. „Stratificarea” persoanei psihice este privită (în evoluție ontogentică) după un model de „scară”. Treptele 1-2 alcătuiesc persoana biologică sau naturală. 1. Treapta vital-psihică (sau psihovitală) este dominată de instincte (pulsiuni) de îndestulare, de apărare a vieții, de contact simbiotic cu alte
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un contact față în față cu o varietate de oameni cu care aveau multiple legături. În consecință, conflictele erau deseori ocultate sau stinse de imperativele culturale și religioase. Comunitățile urbane au ajuns să fie puternice profitând de denaturările lumii feudale: stratificare socială rigidă, elite dedicate luptei ca mod de viață, un sistem de producție crud, precum și restricții accentuate în privința circulației și schimburilor. În toate acestea se făcea simțită puterea persistentă a valorilor și modurilor de viață rurale. 3. Autonomie și interdependență
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
condițiile ca aceasta să supraviețuiască. Există două modalități principale prin care statele s-au format. Așanumitele state primare, s-au format prin diversificarea condițiilor proprii de existență. Mai exact, în diverse forme au apărut așa-numitele grupuri purtătoare de inegalitate, stratificarea socială ducând apoi la apariția acelor condiții necesare emergenței statului prin îndeplinirea așa-numitelor condiții interne. Alte state s-au format prin influența statelor primare vecine. În privința formării statelor primare, teoria marxistă explică apariția grupurilor purtătoare de inegalitate printr-un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
interne. Alte state s-au format prin influența statelor primare vecine. În privința formării statelor primare, teoria marxistă explică apariția grupurilor purtătoare de inegalitate printr-un anumit avans tehnologic în agricultură care face să apară un surplus de mâncare, producând o stratificare economică. Clasa supraordonată își creează apoi accesul la mijloacele de producție pentru a menține stratificarea. Pentru Marx, creșterea inegalității economice stă la baza formării statului, și este implicit un factor ce conduce la slăbirea comunității. Comunitatea reclamă o anumită egalitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
teoria marxistă explică apariția grupurilor purtătoare de inegalitate printr-un anumit avans tehnologic în agricultură care face să apară un surplus de mâncare, producând o stratificare economică. Clasa supraordonată își creează apoi accesul la mijloacele de producție pentru a menține stratificarea. Pentru Marx, creșterea inegalității economice stă la baza formării statului, și este implicit un factor ce conduce la slăbirea comunității. Comunitatea reclamă o anumită egalitate economică, iar menținerea unei anumite egalități economice în absența statului reclamă comunitatea. Dar abordări recente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]