802 matches
-
Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, C. Pârlea, Grigore Ancu, Gh. Manea Manolache) vor să asigure, prin A., o strângere a rândurilor și o solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul acestor „literatori” care nu pregetă să contribuie material pentru editarea unor plachete de versuri sub egida „adonismului”. Mircea Streinul traduce versuri de Georg Trakl. Este consemnată întâlnirea celor de la „Adonis” cu T. Arghezi, eveniment petrecut în 1940
ADONIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul acestor „literatori” care nu pregetă să contribuie material pentru editarea unor plachete de versuri sub egida „adonismului”. Mircea Streinul traduce versuri de Georg Trakl. Este consemnată întâlnirea celor de la „Adonis” cu T. Arghezi, eveniment petrecut în 1940. D.C.-E.
ADONIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
Pentru că, condiția învierii stă în acceptarea prealabilă, neșovăitoare, senină, a durerilor și apăsării mormântului”. Directorii revistei - trecuți în antet începând cu cel de-al doilea an de apariție - sunt Liviu Rusu (pe a cărui adresă figurează și redacția) și Mircea Streinul. Secretari de redacție sunt din martie 1937 Ion Negură și George Drumur, care preiau ștafeta de la Mircea Streinul, plecat la București. În pofida unor aserțiuni, revista este rodul grupării omonime, și nu invers. Rădăcinile trebuie căutate în Unirea, din 1918, a
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
antet începând cu cel de-al doilea an de apariție - sunt Liviu Rusu (pe a cărui adresă figurează și redacția) și Mircea Streinul. Secretari de redacție sunt din martie 1937 Ion Negură și George Drumur, care preiau ștafeta de la Mircea Streinul, plecat la București. În pofida unor aserțiuni, revista este rodul grupării omonime, și nu invers. Rădăcinile trebuie căutate în Unirea, din 1918, a Bucovinei cu patria-mamă. Generația tânără crescută, începând din acel moment, la „altă școală decât cea germană” (Mircea Streinul
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Streinul, plecat la București. În pofida unor aserțiuni, revista este rodul grupării omonime, și nu invers. Rădăcinile trebuie căutate în Unirea, din 1918, a Bucovinei cu patria-mamă. Generația tânără crescută, începând din acel moment, la „altă școală decât cea germană” (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor ’30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită „icoană” scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
1999). Tocmai de aceea, „iconarismul” acestor ani de început, neprogramatic și naiv, trebuie înțeles ca „atmosferă entuziastă și clocotitoare, euforică”, fiind „născut dintr-o simultană descoperire a lirismului și a unei utopice misiuni” (Mircea A. Diaconu). În august 1933 Mircea Streinul și Iulian Vesper înființează colecția „Iconar”, aflată sub auspiciile Institutului de Arte Grafice Glasul Bucovinei, unde, de asemenea, publica majoritatea acestor tineri. Colecția se va transforma ulterior în editură, aflată pentru început sub aceleași auspicii, devenită mai târziu independentă. În
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
de cotitură. În iunie Iulian Vesper pleacă la București (ca director în Ministerul Muncii), iar în august se întoarce de la Roma Traian Chelariu, care reformează „Glasul Bucovinei” în dorința de a exclude amatorismul, „puerilitățile, reclamagismul autohton de prost gust”. Curând Mircea Streinul își încetează participarea la „Junimea literară” și la „Glasul Bucovinei”, moment ce semnifică și sfârșitul grupării „iconariste” inițiale, și începe să editeze revista I. Având în vedere că Traian Brăileanu, profesor de sociologie și membru de seamă în partidele de
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
omonimă, cu un predominant caracter politic” (Mircea A. Diaconu). Exemple edificatoare sunt acelea ale lui Iulian Vesper și Traian Chelariu. Ambii, inconariști în faza de început a grupării, se vor disocia treptat de opțiunile estetice și politice ale lui Mircea Streinul, astfel încât nu se vor afla printre fondatorii revistei și nici nu vor semna vreodată în paginile ei. Cu toate acestea, dintr-o necunoaștere exactă a fenomenului, ei au purtat întreaga viață blamul dat de posteritate legionarismului din jurul publicației de la Cernăuți
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
viață blamul dat de posteritate legionarismului din jurul publicației de la Cernăuți. Aceasta se voia o revistă de „redeșteptare națională”, mai mult polemică și ideologică decât literară. Prima pagină este rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile Posteucă. Paginile a doua și a treia sunt dedicate constant poeziei (e adevărat, fără vigilență critică), aici fiind prezente și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, Vasile Posteucă
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile Posteucă. Paginile a doua și a treia sunt dedicate constant poeziei (e adevărat, fără vigilență critică), aici fiind prezente și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, Vasile Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean ș.a. Nu toți semnatarii sunt bucovineni (Yvonne Rossignon, Silviu Roda, Octav Sargețiu). În sumar mai intră texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori, anchete, precum
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Silviu Roda, Octav Sargețiu). În sumar mai intră texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori, anchete, precum cea despre poezie, la care răspund Sextil Pușcariu, Radu Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc., și a făcut loc însemnărilor trimise de un fizician (George Macrin), un sociolog (Leon Țopa), un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse în discuție, fiind văzute ca unice valori ce pot mântui neamul. Mircea Streinul definea poezia de aici prin „credință, moarte, universalism” și considera că dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei bucovinene ar fi doar două: „barocul” (reprezentat de poezia lui, a lui Ghedeon Coca și George Antonovici) și „goticul moldovenesc” (sau „unanimismul”, reprezentat
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
de la I. e afină cu expresionismul, întrucât creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, definit ca europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București atrage după sine și declinul revistei, deși aceasta apare încă timp de câteva luni, datorită probabil eforturilor lui Barbu Slușanschi. C.Br.
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
douăsprezece numere. Director era Virgil Tempeanu, iar redactor - Mihail D. Havriș. Sectorul cel mai bine reprezentat al revistei se dovedește poezia, semnată de M.D. Havriș, D. Loghin, D. Florea-Rariște, Coralia Racoviță, Dimitrie Danciu, Vasile Spiridonică, Ghedeon Coca, Nicolae Coban, Mircea Streinul, G. Vaida. Proză scriu Doina Bucur și Aurel G. Stino, traduceri semnează Lucian Costin (din Goethe), istorie literară face Virgil Tempeanu (Traducerile, La moartea lui O. Goga), dar și un Ticu Toporaș, care scrie despre Ion Creangă. Revista are în
INMUGURIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287553_a_288882]
-
și ai zilei de mâine, ai generației care se ridică”, iar acest țel poate fi atins prin promovarea unei literaturi care să slujească „idealul moral și spiritual”. Autorii versurilor publicate sunt Aron Cotruș, Marcel Olinescu, C. Miu-Lerca, Grigore Bugarin, Mircea Streinul, Yvonne Rossignon, George Drumur, Al. Ț. Stamatiad, Petre Păscu, Mihai Beniuc, Virgil Carianopol, Petre Bartoș, Ion Aurel Manolescu, Romulus Fabian, Petre Paulescu, Florica Ciura-Ștefănescu, E. Ar. Zaharia, Iulian Vesper, Ion Șiugariu, Teofil Lianu, Al. Negura, Corneliu Sav, Ovid Caledoniu, Vintilă
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
de formare și de consolidare a limbii române literare. După 1840 unele tendințe puriste din concepția sa lingvistică iau amploare, H.-R. devenind, de fapt, adversarul propriilor principii de la 1828 (Paralelism între limba română și italiană, 1840, Vocabular de vorbe streine în limba română, adică slavone, ungurești, turcești, nemțești, grecești etc., 1847). Limba română literară - considerată acum operă a specialiștilor sau a unui geniu reformator - urma să fie „purificată” de toate cuvintele neromanice, care ar fi trebuit înlocuite cu altele, de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
cele reprezentative fiind „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Note. Cronici. Informații”. Se urmărește atent fenomenul literar din Basarabia, promovat cu insistență în numeroase articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa sau Noua Basarabie literară, articol de fond nesemnat. Alte comentarii asupra culturii basarabene demne de semnalat sunt Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]
-
astăzi mai actuală ca oricând.” Același autor își arată încrederea în avântul dat literaturii de Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga (Tinerețea în istoria românească). Periodicul publică versuri de Radu Stanca, Al. Ceușianu, Vasile Netea, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul, Viorel Șuluțiu, Corneliu Albu. Proză semnează Victor Papilian, Al. Ceușianu, Horia Petra-Petrescu, Nicolae Albu ș.a. Al. Ceușianu este și autorul unei piese radiofonice într-un act, Petiția. Mai apar articole și cronici locale semnate de Oct. Zeno Vancea (Noua muzică
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
Noutăți editoriale”. Un nou suflu va primi J.l. după 1925, când debutează seria a doua și când cercul de colaboratori se îmbogățește cu nume noi de scriitori, printre care George Voevidca, Virgil Tempeanu, George Tutoveanu, D. Vitencu, Teofil Lianu, Mircea Streinul, George Murnu, Dragoș Protopopescu, Vasile Bogrea, Vasile Gherasim, Traian Chelariu, E.Ar. Zaharia, Gh. Antonovici, Iulian Vesper, Ghedeon Coca, George Drumur, Vasile Posteucă, T. Ulmanu, Ion Roșca, Sandu Teleajen - în poezie, Tiberiu Crudu, Leca Morariu (cu un fragment de roman
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
Vincenzo Monti ș.a.m.d. În general, se remarcă o mai bună priză la fenomenul literar european, dar și amorsarea unor polemici cu „Gândirea” și cu alte reviste pe tema tradiționalismului. Prezența „iconarilor” se face remarcată prin colaborările lui Mircea Streinul și Iulian Vesper, dar și ale lui Traian Chelariu, care traduce din literatura germană. Bogate informații oferă periodicul despre romanitatea sud-dunăreană (Th. Capidan, Traian Cantemir). Alți colaboratori: Constantin Loghin, Gr. Nandriș, I.U. Soricu, Eugen Pohonțu, Carol Drimer, I.E. Torouțiu
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
care le înțeleg toți“43. Crezul său va fi câțiva ani mai târziu exprimat de Simion Ștefan în Psaltirea tradusă la 1651: „căci (...) cu multe lucruri frumoase arată și aduce înainte că nu-i nici un folos a grăi în limbă streină în săbor“44. Ideea dreptului românilor de pretutindeni de a putea citi cartea de căpătâi a Creștinătății a fost imboldul tipăririi Bibliei de la 1688. Așadar, domnie, boieri și clerici alcătuiesc un front comun în susținerea unor adevăruri istorice cu lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, 1924; Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I-II, Cernăuți, 1938. Ediții: Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII, 153-155; Mircea Streinul, Scrisul bucovinean până la Unire, RFR, 1939, 3; Mircea Lutic, Un mare bucovinean: Const. Loghin, LA, 1992, 50; Satco-Pânzar, Dicționar, 120-121; Dicț. scriit. rom., II, 752-753. D.M.
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
La rubrică „Cultură, arta, literatura” este prezent Carol Drimer (O polemică istorică - polemică lui Xenopol cu Rössler). Importantă rămâne, în peisajul literar interbelic, seria de interviuri, din 1938, pe tema Provincia în cadrul culturii române, la întrebări răspunzând Camil Petrescu, Mircea Streinul ș.a. Că articole de direcție, caracteristice rămân cele ale lui Gh. Tulbure, De la Iosif Vulcan până azi, Nichifor Crainic, Moștenitorii victoriei. Cuvinte către tineretul intelectual, Gh. Bulgar, Perspective în scrisul actual. Alți colaboratori: Emin Asan, Sever Stoica, A. Crăciun, Augustin
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
plan cu Divina Comedie. La „Convorbiri critice”, apoi la cenaclul dragomirescian, se pledează pentru critica de laborator, prin „școala nouă” înțelegându-se colaborarea cu criticul. Acesta nu se atinge de „individualitatea scriitorului”, nu-i prescrie „idei preconcepute, tendințe, imagini, sentimente streine de atmosfera lui sufletească”, ci doar contribuie ca opera „să ajungă la o expresie cât mai limpede și mai firească”. Scriitori de la „Sămănătorul” și „Făt-Frumos”, macedonskieni, maiorescieni, „începători de talent” aderă, zice esteticianul, la metoda „criticii active”. Când vine de la
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]