522 matches
-
Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85 Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aftoase Leziunile caracteristice apar ca vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează către ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108 parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
organici ca rezultat al metabolismului bacterian (grupul bacteriilor acidogene), iar pe de altă parte capacitatea altor bacterii (grupul bacteriilor proteolitice) de a produce procese de dezorganizare a țesuturilor cu structură proteică. Principalii microbi din placa dentară care produc acizi sunt streptococii viridians și lactobacilii. Aceștia scindează pe cale enzimatică mono-, diși polizaharidele, formându-se acizi variați: acid lactic, acid acetic, acid propionic, acid butiric, acid glutamic, acid aspartic. Coborârea pH-ului sub valoarea 5 face ca rețeaua cristalină de apatită a smalțului
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
profunde sunt deseori polimicrobiene, cu un număr mediu de 4-6 specii de germeni. Germenii anaerobi constituie 75% dintre specii, reprezentate mai ales de Peptostreptococi, Veillonella, Bacteroides, Prevotella, Fusobacterium nucleatum. Aerobii au o pondere de 25% în infecțiile odontogene, cu predominanța streptococilor α hemolitici. Lactobacilii nu sunt implicați direct în etiologia cariilor dentare dar constituie factori favorizanți ai cariilor, prin inducerea unui mediu acid în cavitatea orală. b. O altă cale de apariție a infecțiilor odontogene o reprezintă afectarea țesuturilor parodontale. Etiopatogenia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Compensarea volemică 2. Combaterea cauzelor (medicație nefrotoxică, obstacol urinar) 3. Protezarea selectivă a funcției renale (dializă) Infecțiile sistemice 151 Tabel 8.3 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul comunitar Poarta de intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Stafilococ auriu, Streptococi A, coci anaerobi Aminopenicilina+Metronidazol+/AG sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina/carbapenem +/AG Genitală Streptococ B, BGN, anaerobi C3g/ F-chinolone
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prima intenție” Cutanată Stafilococ auriu, Streptococi A, coci anaerobi Aminopenicilina+Metronidazol+/AG sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina/carbapenem +/AG Genitală Streptococ B, BGN, anaerobi C3g/ F-chinolone + AG + Metronidazol Tabel 8.4 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul nosocomial Poarta intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Staf. Meti-R, B. piocianic, alți BGN Vancomicina +AG/ BL Urinară BGN, enterococ BL + AG Ventilație
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Urogenitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Tabloul clinic al endocarditei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
histoplasmoza candidoze, criptococ, pitiriazis, trichofitie, pneumocistoza, histoplasmoza Virale herpetice: VHS, VVZ, CMV, EBV papiloma virusuri (HPV) VHS, VVZ, M. contagiosum, papilomatoze (veruci, vegetații), VEB, CMV, HIV Bacteriene eritem gingival liniar, gingivita ulcero-necrotica, periodontita ulcero necrotica rar: tuberculoza, sifilis Staf. auriu, Streptococ pyogen, anaerobi, BGN, MAC. My. tuberculosis., T. pallidum, B. henselae Paraziți: toxoplasmoza, scabie, demodex folliculorum Inflamatorii: afte dermatita atopica, seboreica, psoriazis, vasculite Neoplazice Sarcom Kaposi, limfoame orale non Hodgkin Sarcom Kaposi, carcinom spinocel/bazocelular, limfom Altele afte recurente, afecțiuni ale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
iv Cefalosporine IV antiPseudomonas Cefalosporine IV: Cefepim, Cefpirom Linezolid/Vancomicina Macrolide Sursa: Carmeli Yehuda. Antimicrobial resistance and patient outcomes: the hazards of adjustment, Crit Care., 2006; 10(5): 164. Bibliografie 195 Anexa 2: Scorul CENTOR modificat pentru evaluarea faringitelor cu Streptococ grup A Scorul Centor este recomandat de ghidurile terapeutice din America de Nord și CDC pentru evaluarea probabilității etilogiei streptococice în infecțiile faringiene. Scorul Centor se calculează adunând câte 1 punct pentru prezența fiecăreia dintre următoarele criterii: 1. Febră 2. Absența tusei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
simplex 1, 2, VVZ, VEB. CMV Poxviridae v. moluscum contagiosum Parvoviridae parvovirus B 19 Papovaviridae papilomavirus Hepadnaviridae VHB Neclasificabile VHD 197 Anexa 4: CLASIFICAREA BACTERIILOR COLORAȚIE GRAM P O Z I T I V Coci aerobi Stafilococi: aureus, epidermidis, saprophyticus Streptococi: pyogenes, pneumoniae, grup B (agalactiae), grup D (enterococi) anaerobi Peptococcus, peptostreptococcus Bacili aerobi Corynebacterium difteriae (mitis, interm, gravis) B. Anthracis, Listeria monocytogenes Erysipelothrix rhusiopathie anaerobi Clostridii (tetani, boyulinum, perfringens) N E G A T I V Coci aerobi Neisseria (meningitidis
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Afectarea pulmonară nu reprezintă prima indicație a tratamentului, dar poate fi studiată în viitor prin studii multicentrice. * Pacienții sub tratament trebuie monitorizați atent pentru prevenirea infecțiilor și altor complicați. 9. FOCARUL AMIGDALIAN ÎN PRACTICA ALERGOLOGICĂ * Anginele streptococice-diagnostic * Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic * Amigdalita cronică-focar de infecție Importanța anginelor streptococice în practica medicală este în egală măsură clinică, epidemiologică și terapeutică. Deoarece aceste afecțiuni sunt abordate atât la nivelul medicinei primare cât și de specialiști (ORL-iști, pediatri, interniști, infecționiști), s-
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cadrului local, anginele pun în pericol sănătatea și viața bolnavului prin potențialul lor patogen. Depășind sfera ORL, aceste afecțiuni interesează în mod egal pe interniști, epidemiologi, pediatri sau infecționiști. În ciuda frecvenței lor, într-un număr mic de angine este identificat streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA) ca agent etiologic. Mai mult decât atât, angina streptococică și cea nonstreptococică își suprapun în așa măsură semnele și simptomele încât un diagnostic bazat numai pe date clinice este de obicei imposibil. Cele mai frecvente angine
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
particularităților epidemiologice (incidență scăzută a infecției streptococice și risc foarte scăzut pentru complicații), diagnosticul se poate formula pe baza rezultatelor RADT fără confirmare microbiologică (culturi). Specificitatea ridicată a RADT poate astfel diminua abuzul antibioterapiei în cazul adulților. Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic În anginele streptococice antibioterapia este indicată în toate cazurile simptomatice în care este confirmat agentul etiologic prin exsudat faringian sau RADT. Instituirea precoce a acestui tratament asigură o rapidă ameliorare a semnelor și simptomelor. Primele studii terapeutice au
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
liberă aderentă de amigdală; se adaugă adenopatia subangulo mandibulară sensibilă la palpare și semnele generale - senzație de oboseală, insomnii, palpitații, stări subfebrile cronice vesperale. * criterii biologice - VSH crescut, leucocitoză cu neutrofilie și monocitoză, anemie, ASLO crescut (numai în infecțiile cu streptococ beta-hemolitic), proteina C reactivă crescută, complexe imune circulante crescute. Se adaugă o serie de teste de provocare (nu sunt specifice) cum ar fi testul Vigo Schmidt ce constă în masaj amigdalian (urmat de leucocitoză sau de ascensiune termică) sau pentru
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
în studiul nostru statistic, dar este ilustrativ pentru situația endemiei tuberculoase din România și evoluția tehnică spre o diversificare individualizată a procedeului de toracopleuroplastie Boțianu I. Examenul bacteriologic efectuat din plagă evidențiază BK intens pozitiv și germeni piogeni: Acinetobacter caicoacesicus, Streptococ alfa hemolitic, Pseudomonas aeruginosa, Streptococcus epidermitis. Pacientul urmează două luni de pregătire preoperatorie și tratament local susținut cu lavaje, meșaje și pansamente de 2 ori pe zi, acesta asigurând 40% din succesul terapeutic. Menționăm că pleurectomiile anterioare au fost făcute
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
metodologici de recoltare a lichidului pleural (condiții de asepsie și contaminare), de condițiile de transport la laborator (asepsie, durata transportului, temperatura) și de cultura pe medii corespunzătoare [159-161]. În era preantibiotică în majoritatea cazurilor au fost izolați Streptococcus pneumoniae și Streptococi Beta hemolitici. După anul 1955 cel mai frecvent întâlnit a devenit Staphylococcus aureus. În anii 1970 s-au izolat mai frecvent bacterii aerobe, doar 15% din empieme erau produse în exclusivitate de anaerobi [162]. În ultimii ani bacteriile aerobe gram
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
este mai frecventă la femei, de 3 ori mai mult decât la bărbați, cele mai afectate fiind femeile În vârstă de 40-60 de ani. a. Colecistitele acute sunt imflamații ale peretelui colecistic, provocate de infecții cu diferiți germeni microbieni (colibacili, streptococi, pneumococi, Salmonella, bacilul tific și paratific) care ajung În veziculă pe căile sanguine sau pe cale canaliculară, dinspre ficat sau dinspre duoden. Vezicula crește În dimensiuni, uneori cu pereții necrozați iar În interior se acumulează elemente inflamatoare (microbi, leucocite, puroi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vârstei de 35 ani la bărbați și 55 de ani la femei. Forma acută a bolii poate fi catarală sau hemoragică, a. Pancreatita acută catarală Se mai numește pancreas infecțios Klippel și apare În urma unor infecții bacteriene sau virotice (pneumococi, streptococi) care declanșează stări de dizenterie sau septicemie. Simptomele de manifestare constau din inflamarea și Întărirea pancreasului, dureri de apăsare În epigastru care pot să dureze timp de câteva ore sau zile, subicter și digestie incompletă. Evoluția bolii este benignă și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Fasceita necrotizantă este o infecție severă a țesuturilor moi, a cărei progresiune se produce de-a lungul planurilor fasciale. Are o mortalitate ridicată. La pacienții cu DZ este frecvent întâlnită la nivelul membrelor inferioare. Este cauzată, în mod clasic, de Streptococul de tip A. Frecvent sunt implicate și alte specii, în special anaerobe (Peptostreptococus, Bacteroides); dar și Stafilococul, Enterobacter și Proteus. Există, de obicei, în antecedentele recente un traumatism (ulcere, lacerații, chirurgie abdominală, epifiziotomie). Procesul se dezvoltă foarte rapid, este însoțit
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
și hemoculturile rămân elemente esențiale de diagnostic. În infecțiile cu germeni agresivi, investigațiile imagistice cerebrale pot decela abcese cerebrale (la 0,5% dintre bolnavi) sau inflamația cerebrală difuză (la 0,9 -3,8% dintre bolnavi) (20). 24.2.2. Hemoculturile Streptococii și stafilococii sunt microorganismele cele mai frecvente implicate în EI a vârstnicilor, fiind întâlnite în peste 80% dintre cazuri (8) . Enterococii și streptococii din grupul D ( S. bovis) sunt frecvent implicați în etiologia EI comunitare la vârstnici, datorită frecvenței mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
bolnavi) sau inflamația cerebrală difuză (la 0,9 -3,8% dintre bolnavi) (20). 24.2.2. Hemoculturile Streptococii și stafilococii sunt microorganismele cele mai frecvente implicate în EI a vârstnicilor, fiind întâlnite în peste 80% dintre cazuri (8) . Enterococii și streptococii din grupul D ( S. bovis) sunt frecvent implicați în etiologia EI comunitare la vârstnici, datorită frecvenței mai mari a afecțiunilor gastrointestinale și genito-urinare oculte (7). În formele de EI nozocomială scade prevalența stafilococului auriu și există o tendință de creștere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
datele epidemiologice locale, în special de rezistența germenilor la antibiotice, de valvele afectate (native sau proteze) și de tratamentul antibiotic anterior (2). Ca principii generale, tratamentul antimicrobian administrat empiric trebuie să fie activ pe stafilococ (sensibil sau rezistent la meticilină), streptococ și pe enterococ. La vârstnicii cu EI și scăderea funcției renale, administrarea pe termen lung a antibioticelor cu potențial nefrotoxic poate favoriza instalarea sau agravarea insuficienței renale. În EI pe valve native cu streptococi sensibili la peniciline, bolnavii vârstnici ar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
stafilococ (sensibil sau rezistent la meticilină), streptococ și pe enterococ. La vârstnicii cu EI și scăderea funcției renale, administrarea pe termen lung a antibioticelor cu potențial nefrotoxic poate favoriza instalarea sau agravarea insuficienței renale. În EI pe valve native cu streptococi sensibili la peniciline, bolnavii vârstnici ar putea beneficia de tratament cu beta-lactamine timp mai îndelungat, de 4 săptămâni, în loc de asocierea de aminoglicozide, pentru scăderea riscului de toxicitate renală. În EI cu enterococ, în care se impune asocierea unui aminoglicozid, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]