246 matches
-
cu acțiune citotoxică, provocând alterări funcționale și morfologice, în special la nivelul nucleelor de la baza creierului; 3. Factorii postnatali pot fi de mai multe tipuri: a) boli inflamatorii cerebrale - encefalite (întâlnite în rujeolă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă, gripe etc.), meningoencefalite (streptococică, stafilococică, meningococică, TBC, viroze, abcese cerebrale); b) boli infecțioase cu complicații cerebrale - gripă, hepatită epidemică, scarlatină, variolă, varicelă, tuse convulsivă etc.; c) boli parazitare cerebrale - chist hidatic, cisticercoză; d) boli generale cu efecte degenerative la nivel cerebral - acidoze, hipoxii, hipoglicemii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
boală care răspunde la tratamentul cu antibiotice și care, doar în caz de complicații necesită tratament chirurgical. Complicațiile tipice erau insuficiența cardiacă, datorată regurgitării severe, acute, sepsis și embolism sistemic. Acest punct de vedere a fost susținut de frecvența endocarditei streptococice a valvelor native care are o formă subacută, lentă. Această formă de manifestare a condus la denumirea de „endocardită lentă”. Acest tip de endocardită răspunde relativ bine la terapia cu Penicilină G. Din nefericire, astăzi medicii se confruntă cu infecții
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
lapte acid (pH=6,2); * culoare verde sau chiar albastră = lapte alcalin (pH=7,0). De regulă, laptele alcalin provine de la animale cu mamită cronică tuberculoasă sau de la cele cu o infecție banală (retenție), în timp ce laptele acid este caracteristic mamitei streptococice. Metoda cu alizarină Principiul metodei: este același ca la metoda cu albastru de bromtimol, numai că se folosește alizarină (soluție 0,2% în alcool de 60°). Mod de lucru: într-o eprubetă curată și uscată se amestecă 2 ml lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
asemenea, pacientul cu IRA sau IRC hiperhidratat prezintă sindrom edematos, mergând de la edeme discrete până la anasarcă. Edemele asimetrice sugerează tromboza venoasă profundă (sindrom nefrotic sever, pacient cu afecțiune renală severă, imobilizat la pat). • Prezența ganglionilor palpabili sugerează fie o infecție (streptococică, sifilitică, tuberculoasă, virală - citomegalovirus etc.), fie o neoplazie (asociată cu glomerulopatie secundară, IRA prin sindrom de liză tumorală etc). • Țesutul muscular este slab reprezentat la pacientul malnutrit cu afecțiune renală și/sau sistemică severă și îndelungată. Hipotrofia musculară se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
raportate cazuri și la adulți, în special tineri. Este mai frecventă la sexul masculin (raport B/F = 2/1) și în țările în curs de dezvoltare. Clinic, GNAPS debutează la 1-12 săptămâni (cel mai frecvent, la 2-3 săptămâni) de la infecția streptococică și se manifestă prin sindrom nefritic acut: edeme (inițial localizate la față, pleoape, ulterior perimaleolare, pretibiale, chiar anasarcă), HTA (moderată, dar se poate complica la copii cu encefalopatie hipertensivă sau edem pulmonar acut), oligurie, proteinurie < 0,5-1 g/24 ore
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
inflamator nespecific (CRP, VSH, fibrinogen crescute etc.), iar serologia permite diagnosticul tipului de GNEC: Ac anti-MBG, complexe imune circulante sau ANCA. Tipul GNEC Patogeneza GNEC secundare I Ac anti-MBG Boala Goodpasture (cu hemoragii pulmonare) II Complexe imune Boli infecțioase: infecții streptococice, endocardită bacteriană, abcese viscerale, VHB, VHC etc. Boli autoimune sistemice: LES, purpura reumatoidă, crioglobulinemia mixtă Neoplazii: carcinoame (bronșic, vezică, prostată etc), limfoame Medicamente: allopurinol, rifampicină, penicilină, hidralazină III ANCA Vasculite cu ANCA: poliangeita microscopică, granulomatoza Wegener, sindromul Churg-Strauss Cauze de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
poate întâlni și la adult (de 100 de ori mai rară decât la copil), cu evoluție uneori gravă. Este o vasculită leucocitoclazică a vaselor mici, caracterizată prin depozite de complexe imune cu IgA. Etiopatogeneza este neclară; au fost implicate infecții streptococice, glicozilarea anormală a IgA1, factori genetici. Se manifestă prin purpură (localizată, în special, la nivelul membrelor inferioare și feselor), artralgii sau artrită și dureri abdominale, uneori asociate cu rectoragii. Afectarea renală este prezentă în 50 % dintre cazuri, de obicei, manifestată
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
restrictivă. Trebuie introdusă figura la tehnoredactare • Complicațiile infecțioase sunt secundare deficitului de Ac și deficitului cantitativ și calitativ al neutrofilelor. Imunitatea celulară este conservată (cu excepția tratamentului imunosupresor). Infecția „clasică” asociată MM este pneumonia pneumococică. Se mai pot întâlni infecții stafilococice, streptococice, cu Haemophilus influenzae sau herpes zoster. • Manifestările cutanate sunt polimorfe: noduli (prin infiltrarea plasmocitară a pielii), xantomatoză, piodermită gangrenoasă, necroză papuloasă, lichen amiloid etc. • Simptomele de hipervâscozitate sangvină sunt relativ rare în MM, spre deosebire de macroglobulinemia Waldenström (cu IgM), unde apar
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pyogenis, Stafilococul și Colibacili. Terenul predispozant (malnutriție, boli cronice grave, ateroscleroză, diabet) este frecvent întâlnit. În funcție de zona afectată, infecțiile gangrenoase neclostridiale au fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena subcutanată, cunoscută mai ales sub denumirea de fasceită necrozantă (gangrena streptococică hemolitică, gangrena de spital), debutează la nivelul țesutului celular subcutanat, afectând rapid fascia și musculatura subjacentă. Este cauzată în principal de Streptococul hemolitic dar uneori și de Stafilococul hemolitic sau alte grupe de germeni: bacteroides, coliformi, difteroides sau pseudomonas. Poarta
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere sunt leziunea cutanată perioculară tuberculoasă, evoluția lentă cu pătrundere în orbita anterioară și medie, IDR la tuberculină pozitivă, răspuns la tratament tuberculostatic. Infecții acute nespecifice: infecții bacteriene predominant stafilococice, streptococice, cu E. coli sau Proteus. Elemente de diferențiere sunt: sindromul inflamator acut, evoluția în mai multe stadii - celulită, abces extraperiostal, abces neîncapsulat, abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică gravă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nu se mai produce distensia capsulei renale ce a fost "perforată" de procesul supurativ, Însă diagnosticul clinic și imagistic (echografic și eventual CT) trebuie pus rapid: 25% până la 50% din cazurile cu supurație perirenală pot să evolueze spre deces!! - Glomerulonefrita streptococică afectează În general adolescenții, dar este posibil să afecteze și persoane adulte. Urmare a unei infecții streptococice incorect sau incomplet tratate (deși chiar și la pacienți care au Început prompt un tratament cu penicilină a apărut această suferință, e drept
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
și imagistic (echografic și eventual CT) trebuie pus rapid: 25% până la 50% din cazurile cu supurație perirenală pot să evolueze spre deces!! - Glomerulonefrita streptococică afectează În general adolescenții, dar este posibil să afecteze și persoane adulte. Urmare a unei infecții streptococice incorect sau incomplet tratate (deși chiar și la pacienți care au Început prompt un tratament cu penicilină a apărut această suferință, e drept mult mai rar!), glomerulonefrita se manifestă prin dureri lombare inconstant, iar atunci când apar, sunt dureri moderate, surde
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
ori mai frecvent la bărbați decât la femei. Etiopatogenia nu este cunoscută. Corelația cu controlul metabolic precar este discutabilă. De asemenea, poate fi localizat la nivelul membrelor inferioare situație în care urmează de obicei unei infecții cronice cutanate (de regulă streptococice). (6) Acanthosis nigricans este considerată astăzi un marker cutanat pentru anumite boli congenitale, metabolice sau endocrine și poate fi asociată cu insulinorezistența constatată la acești pacienți (14, 22). Unii autori (14) sugerează chiar că ar fi un factor de risc
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
prezintă risc pentru constituirea bolii Parkinson. Un alt sindrom extrapiramidal este sindromul de neostriat, produs prin lezarea respectivului nucleu. Numit și sindromul hipotonico-hiperkinetic, se manifestă clinic prin mișcări involuntare. Se disting coreea acută (Sydenham), întâlnită la copii pe fondul infecțiilor streptococice, și coreea cronică (Huntington), care este o afecțiune degenerativă ereditară în care pe lângă mișcările involuntare se constată și deteriorarea funcțiilor psihice. Sindroamele de panstriat reunesc degenerescența hepatolenticulară, sidroamele atetozice, hemibalice, distonice. Degenerescența hepatolenticulară sau boala Wilson este o afecțiune familială
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cancerului (virusul sarcomului Rous) 1918-1919: Epidemia de “gripă spaniolă” produce 25 milioane de decese 1928: Frederick Griffith descoperă fenomenul transformării genetice a pneumococilor, stabilind bazele geneticii moleculare 1929: Alexander Fleming descoperă penicilina 1935: Gerhard Domagk sintetizează Prontosilul, o sulfamidă anti streptococică 1937: Ernst Ruska utilizează microscopul electronic și obține prima imagine a unui virus 1943: Selman Waksman descoperă streptomicina 1948: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ia ființă în cadrul Organizației Națiunilor Unite 1953: James Watson și Francis Crick evidențiază dubla structură helicoidală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poarta de intrare, apare răspunsul inflamator local, infecția se poate stinge la acest nivel prin mecanisme de apărare nespecifică, dar răspunsul imunologic al organismului este slab, fiind ulterior posibile noi reinfecții cu același microb (ex.: viroze respiratorii si intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze). Diseminarea precede sau urmează multiplicării. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a limfocitelor T de superantigene, o clasă de antigene puternice de natură bacteriană sau virală. Consecința activării policlonale a limfocitelor T este eliberarea masivă de citokine, care declanșează manifestări sistemice severe, așa cum se întâmplă în sindromul șocului toxic stafilococic sau streptococic. 3 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să descrie criteriile particularizate pentru diagnosticul bolilor infecțioase Să definească principiile de tratament în bolile infecțioase Să cunoască principiile imunoprofilaxiei și calendarul de vaccinare din România Să enumere
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
să recunoască și sa diferențieze principalele tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și alergică (urticarie, eczeme, prurigo). Agresiunile chimice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și alergică (urticarie, eczeme, prurigo). Agresiunile chimice sau fizice (cauzate de factori mecanici
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sigură pentru prevenirea bolii, dar scade severitatea evoluției. 4.9 Erizipelul Definiție Erizipelul este o dermo-hipodermită nesupurativă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A (SBHA), manifestată prin erupție localizată. Epidemiologie Erizipelul apare mai frecvent în anotimpurile reci, ca și alte infecții streptococice. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii sau purtătorii de streptococ βhemolitic grup A. Erizipelul apare rar la copii, fiind obișnuit după vârsta de 40 de ani. Factorii favorizanți generali sunt: sindromul nefrotic, diabetul zaharat, ciroza, imunodepresia dobândită. Factorii favorizanți locali sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diabetul zaharat, ciroza, imunodepresia dobândită. Factorii favorizanți locali sunt staza venoasă sau limfatică și soluțiile de continuitate tegumentare, reprezentate de ulcere varicoase, plăgi tegumentare, înțepături de insecte, micoze. Erizipelul nu este urmat de imunitate, ci de sensibilizare locală față de antigenele streptococice, explicând recidivele la persoane cu factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie, sepsis și sindromul șocului toxic streptococic. Erizipelul este o formă clinică particulară de celulită, cauzată de diferite tipuri de streptococi βhemolitici grup A. De la poarta de intrare, constituită de soluțiile de continuitate tegumentare, streptococul trece în vasele limfatice, pe calea cărora ajunge la nivelul ganglionilor regionali
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
adenita, celulita, abcesul, flegmonul, miozita, necroza, gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]