495 matches
-
cu bătaie, și la două zile cu resturi de la masă și apă, care se numesc Talina și Icler. Mi-a trebuit destulă vreme până să se producă În mintea mea marea revelație: Îi chema, de fapt Hitler și Stalina.) Apoi, strigăturile au căpătat complexitate: „Vieru fute curci!”; „Ectoraș de la oraș!”; „Ceaunu-mbrăcat e plin de căcat!”; „Baronu zburător!”. După asta venea ciorovăiala cu numărul literelor, cu scăderi de silabe sau chiar de cuvinte Întregi care, după opinia juriului, fuseseră rostite după aterizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui Daie Gulu, țigan alb, vagabond cu mințile nu tocmai acasă, mâncător de copii neastâmpărați și nemuritor. La câteva săptămâni după Înmormântarea hoitului său ciuruit de alice, Daie Gulu se Întorsese În Satul cu Sfinți și trăsese un chef cu strigături În cinstea noii sale Învieri, iar mortul de sub crucea cu numele rătăcitorului fusese dezgropat și dus la oraș, Într-o dubă neagră și hodorogită din tablele căreia, la hopuri, curgeau șuvoaie roșietice de pulbere de rugină. Cheful Învierii se ținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Școlii Normale „Vasile Lupu”, din Iași, care făcea, în acea săptămână, practica pedagogică în școala noastră, încântându-l și acordându-i o atenție specială. Copilul a mai participat și la concursurile de dansuri populare „Ritmurile tinereții” din Vaslui, unde cânta strigăturile la microfon, împreună cu fetița despre care voi vorbi curând, ambii fiind plăcut impresionați de faptul că se găseau pe scenă, alături de dansatori. în continuare, voi relata povestea elevei B. Ana Maria Bianca. Nici viața ei nu a pornit prea fericit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la concursul „Parada costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții”, Vaslui, iar în săptămâna „Școala altfel” s-a făcut remarcată atât în rolul jucat la invitația domnului inspector Baban, cât și în activitatea de confecționare 210 de rochii din hârtie creponată (unde a fost premiată) și de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a trimis la revista „Familia”, sub semnătura Liuba-Iana, texte lirice, jocuri de copii, culegeri de medicină populară ș.a. A mai publicat în „Familia”, „Intendentul”, „Luminătoriul” (Timișoara), „Progresul” (Oravița) și „Tribuna” multe credințe și datini legate de naștere, înmormântare și sărbători, strigături, doine, balade, anecdote și povești. Descrierea amănunțită a jocului călușarilor (Căluceniul sau Căluceriul) este una dintre contribuțiile cele mai vechi și mai prețioase privind această manifestare folclorică românească atât de complexă. Fără a depăși nivelul mediu al comentariilor de texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
poporului”, „Unirea”, „Universul literar”. V. începe să culeagă folclor în 1872, la îndemnul profesorului și mentorului său, canonicul blăjean Ioan Micu Moldovan, preluând metoda acestuia de anchetă prin elevi. Inițiază în 1879 o mare colecție de literatură populară, cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute de culegători din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu, Studii și biografii, Blaj, 1904, 130-142; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914, 172-176
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
1971-1972; Arthur Schott, Albert Schott, Rumänische Volkserzählungen aus dem Banat (Märchen, Schwänke, Sagen), București, 1971 (în colaborare cu Rolf Wilhelm Brednich); Povești din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Alexiu Viciu, Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), introd. edit., Cluj-Napoca, 1976 (în colaborare cu Romulus Todoran); Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mittleren Harbachtal, București, 1977 (în colaborare cu Rolf Wilhelm Brednich). Traduceri: Lucian Blaga, Antologie de poezie populară - Volksdichtung. Eine Anthologie, ed. bilingvă, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare, București, 1994; Basme și legende populare românești, București, 1996; Proză populară din Stroești-Argeș, București, 1997; Băiatul de împărat și Iosefina cea frumoasă, București, 1998; Proverbe și ghicitori, București, 1998; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Dobre, „Basme, snoave, legende și povestiri populare”, „Interferențe”, 1979, 280-282; Constantin Negreanu, „Basme populare românești”, REF, 1989, 1; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1993; Ion T. Alexandru, „Basme și legende populare românești”, REF, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966, 4; Constantin Mohanu, „Ion Pop-Reteganul”, LCF, 1966, 30; Iordan Datcu, „Basme armenești din Transilvania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
confecționat dintr-un cap care redă cât mai real forma capului de capră sculptat în lemn, maxilarul inferior este mobil, în timpul dansului acesta este acționat fiind tras de o sfoară, producând sunetele unei clămpăniri în ritm de fluier sau a strigăturilor intrepretate de către cioban cum ar fi: Ța, ța, ța, căpriță, ța!... Ca să corespundă cât mai mult cu realitatea capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi și panglici, fixate apoi de un băț care se sprijină de pământ. Corpul
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
A făcut liceul la Aiud și la Blaj, unde l-a avut profesor pe I. Micu Moldovanu, la îndemnul căruia notează primele texte populare culese din satul natal, asemenea multor altor elevi blăjeni care au contribuit la adunarea doinelor și strigăturilor din Transilvania, publicate în anul 1885 de Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu. Elev în ultimul an de liceu, C. are prilejul să-l găzduiască, în 1866, pe tânărul peregrin Mihai Eminescu, atras de faima istorică și culturală a Blajului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
Al. Lapedatu, Momente culturale și politice, București, 1926, 9-13; Horia Teculescu, Ștefan Cacoveanu, „Anuarul presei române”, 1926, 101-104; Nicolae Albu, Un junimist uitat: Ștefan Cacoveanu, „Lanuri”, 1937, 2; Adrian Fochi, Prefață la I. Urban Jarník și Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968, 63, 85; Ovidiu Bârlea, Prefață la Povești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975, 13-18; M. N. Rusu, Prietenul lui Eminescu, SPM, 1976, 299-300; Dicț. lit. 1900, 139-140; Datcu, Dicț. etnolog., I, 12. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
Mureșanu, C. A. Rosetti, dar și ale lui C. Conachi, Iancu Văcărescu, I. Heliade-Rădulescu, N. Istrati, C. Negri, G. Baronzi, Gh. Sion, G. R. Melidon. Un capitol de literatură populară românească - Sage und Volkslied - restituie în versiune germană doine și strigături din culegerile lui V. Alecsandri și o legendă în versuri despre întemeierea Bucureștiului (Die Gründung von Bukarest). Bun cunoscător al limbii și literaturii române, S.-S. pune la dispoziția cititorilor transpuneri fidele atât din punct de vedere al mesajului semantic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
sentimentul că mă nasc cu fiecare cuvânt pe care-l rostesc" preciza el, cu câteva luni înaintea sfârșitului. Ici-colo se întâlnesc la Nichita moduri de frazare à la Jacques Prévert (Lecția despre cub, Lecția despre cerc, Pușca); în niște voioase Strigături se întrevede Miron Radu Paraschivescu din ale lui Cântice țigănești. Atras de toate, îl vedem trecând de la arhaica epopee orientală Ghilgameș la Cartea lui Iov, de la Homer la Marc-Aureliu și Petronius, de la Shakespeare la Tolstoi; îi rețin intresul, momentan, Camus
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ca și rolul unor asociații culturale (Astra) și instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate domenii nefrecventate până atunci: epica și lirica populară, ca în Balada populară în sudul Transilvaniei, Orizontul artistic al strigăturii, dar și pagini din istoria folcloristicii - Începuturile folcloristice în Transilvania, G. Barițiu și patrimoniul artistic popular, Folcloriști saxo-români - sau texte de medicină pastorală din Mărginimea Sibiului. Arta populară, cu toate componentele ei, a constituit celălalt domeniu predilect, căruia P. i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
care doreau să se căsătorească erau obligați să dea un "examen" din care să reiasă dacă sunt sau nu apți pentru căsătorie 5. Un întreg ritual - ce presupunea pețitul, cererea în căsătorie, apoi punerea de acord a părților în ceea ce privește zestrea, strigăturile din biserică - deschideau drumul căsătoriei 6. În concepția tradițională, oamenii se căsătoreau pentru ca fiecare individ să aibă pe cineva alături la bine și la greu, să aibă urmași legitimi și să aibă ajutor la bătrânețe. Căsătoria însemna, de fapt, rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături, descântece și texte privind credințele, tradițiile, obiceiurile sociale și juridice etc. În paginile revistei au publicat, cu mici excepții, cei mai cunoscuți folcloriști români ai secolului al XIX-lea: At.M. Marienescu, S.Fl. Marian, G. Dem. Teodorescu, Petre Ispirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
totuși, literatura și folclorul. Alături de Matilda Cugler-Poni, Adela Xenopol, Virginia Micle-Gruber, semnau și Emilia Teodor, Stanca Fulger, Elena Dimitrovici, Ana Stănescu ș.a. În domeniul folclorului publică unele contribuții notabile Elena Sevastos: anecdote, cântece populare din Țara Oltului, cântece populare și strigături din Ardeal, precum și fragmente din studiile Nașterea la români și Înmormântarea la români și Elena Niculiță-Voronca: observații despre povești și descântece. O încercare de exegeză asupra operei lui Titu Maiorescu, semnată Alexandrina, a rămas neîncheiată, întrucât, din motive pecuniare, revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289132_a_290461]
-
roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism prin adăugarea unor elemente proprii acestei religii. 2.Dendromitologie Înfrățirea Între român și codru nu este o simplă metaforă poetică
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc lângă mine c-aveți loc! Măriuca, draga mea, hai la joc și nu ședea! De când mama m-o făcut, multe opincuțe-am rupt! Câte zile-n săptămână, mă doare un picior și-o mână. Dar la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]