497 matches
-
al bătrânului! Se umplu pădurea de schelălăit! * La cârciuma ,, M-o lăsat muierea,, bădia Chițâgoi a venit cu rachiul lui de-acasă. Că doar n-a luat alambicul degeaba și-a chiuit juma de noapte lupilor! -Ia mai zi o strigătură, moșule, de-aia de scoală și morții din morminte, darămite pe mine din somn! îl îndemna pădurarul. Și moșul, numai inimă, striga: -Hai cuțât, cuțât, cuțât... (PREMIUL I la Concursul Internațional de poezie și proză scurtă organizat de redacția revistei
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
parte flăcăii adunau lemne uscate, vreascuri pregătind locurile pentru aprinderea mai multor focuri, în jurul cărora se așezau povestind și glumind pe seama tinerelor ce se împodobeau cu flori. Către prânz se cobora alergând toți și fetele și băieții în chiote și strigături. Fiecare tânăr alerga după cea care îi era dragă pentru a o prinde și a o săruta în văzul tuturor, simbolizând într-un fel logodna lor în acel an. Dacă cei doi erau fideli urma cununia religioasă. Când o tânără
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
sifonata poziția, de mare lider al fetelor zăpăcite, Lorry a iesit din amețeala cu care o înfășurase ,,elementul nesăbuit,, si cu un urlet de pisicuța căzută de pe acoperiș a început să -l alerge pe individ cu intenția declarată oficial de strigăturile ei, de a-l strivi, dezmembră, mutila, sfărâmă..., și ea știa ce prostioare îi mai treceau prin minte în timp ce speră să îl prindă mai repede, să-l înghită cu fulgi cu tot. Dar când era cât pe ce să-l
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit o arhivă, nu mai are vitalitatea ultimelor decenii din secolul XX pe când făcea spectacole impresionante. Rolul acestora, însă, în istoria tetrului românesc este de necontestat. „Creangă restituie povestirea funcțiunei ei estetice primitive, care este de a se
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
zili/ O venit altu’ la mini,/ Mi-o zîs cî ari averi/ Și cî i-ar faci plăceri/ Să mă ia de nevesticî/ Că-s frumoasî, tinericî!/ Dar am păr alb în cap,/ Nu știu de el cum sî scap!/” Strigătură: „Măi bădie, banii tăi/ Dăți-i bre pi la nepoți/ Sî ti pomenească toți,/ Nu fi cu fetili hoț...!/” Cântecele tale poartă în sâmburele povestei note personale? Toate! Iată, trecând printr-o problemă de sănătate s-a născut cântecul „Tot
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Cî vini cu lăutari,/ Anul Nou sî ni-l vestească,/ Pi toți sî ni-nveseleascî./ Scoateți căldarea cu vin/ Și cozonac să-i servim./ După ci capra jucăm,/ La altă casî plecăm,/ Cî tăți fata așteaptî/ Să fii di noi jucatî!”/ Strigătură: „Asta-i Capra din Bacău/ Si o joacî badea meu...!/ Ța, ța, ța/ Și zî-i așa!/” Predomină în aceste cântece compozițiile proprii, sau rodul muncii tale de culegere de folclor de prin sate, în primul rând din locurile tale
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
al tău băiat/ Îi cu mine însurat./ Lasă-l sî fie bărbat,/ Să-și poarte căciula-n cap,/ Nu mai da atâta sfat,/ Că și el s-o săturat/ Și are copiii lui,/ Ce vrei soacră să-i mai spui?”/ Strigătură: „Nu mai turna gaz pe foc,/ Hai, soacrî, sî dăm noroc””/ Doina, regina cântecului popular, alte genuri, ce loc afectiv ocupă ele în repertoriul tău? Doina nu poate fi privită cu indiferență, este prima ce nu poate să nu fie
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
consemnat sunt cele ale lui Aditya Raut, un copil indian de 11 ani și ale italianul Salvatore Cimmino, care a executat traversarea strâmtorii în 8 ore și 18 minute... având un picior amputat! „I-auzi brâul, trece râul...! vorba unei strigături oltenești... iar noi trecem strâmtoarea Cucului de la Wellington la Picton... cât ai zice „pește”, dar nu cu brâul ci cu feribotul. Despre peripluul din Insula de Sud a Noii Zeelande într-o povestire viitoare... George ROCA Sydney, Australia 2000-2013
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
să-mi dea peste nas cu fumul de țigară ieftină, care mirosea îngrozitor când se amesteca puțin (!) cu vaporii de votcă și de cafea "E-litra". Avea și ea viciile ei mărunte și îmi mai dădea peste nas și cu strigături despre soacra ei, adică mama mea, cum că nu mi-a dat prea mare pricopseală la căsătorie... Nu, nu am plătit și pentru viciile astea. Chiar dacă , în final, am plătit tot eu degeaba avocatul! Mi s-a respins acțiunea pe
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
reprezintă ca scriitor, iar atâta timp cât voi avea ceva de spus, voi spune! *** Taina scrierilor mele se află undeva, departe, acoperită de trecerea anilor. Dacă ar fi să dau timpul înapoi, aș ajunge chiar prin anii copilăriei, când eram îndrăgostită de strigăturile auzite la horă sau la anumite sărbători, precum și de baladele pe care le cântau lătarii pe la nunți și petreceri. Chiar și la înmormântări, femeile își jeleau morții, compunând pe loc versuri cu mesaj special pentru cel plecat. Creațiile folclorice circulau
TAINA SCRISULUI (44) – CREZUL MEU ÎN DESTIN de IOANA STUPARU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345400_a_346729]
-
petreceri. Chiar și la înmormântări, femeile își jeleau morții, compunând pe loc versuri cu mesaj special pentru cel plecat. Creațiile folclorice circulau din belșug. Îmi era dragă auzului și inimii, construcția lor cu rimă și ritm, toate având linie melodică. Strigăturile, în special cele satirice, mă fascinau, îndemnându-mă să compun și eu, de cele mai multe ori cu dedicație. Țineam totul pentru mine, era taina mea, izbânda mea, dorința mea de a face parte întru totul din făgașul locului unde m-am
TAINA SCRISULUI (44) – CREZUL MEU ÎN DESTIN de IOANA STUPARU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345400_a_346729]
-
în mâini, desfăcu uniforma țeapănă de ger, o puse la uscat în dosul sobei, iar cu o țuică fiartă de două ori frecă trupul bietului soldățel până începură să iasă aburi din el, iar pe gura „copchilului” un fel de strigături, cam ca la noi la horă, dar cu totul altfel. Îi mai turnă și pe gât ceva din glaja cu tărie, bău și ea, apoi și Dumitru care demontase pușca și o ungea cu vaselină de ciubote. Trupul tânărului fu
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
în sec. Uneori, în rândul femeilor de pe margine se strecura și câte o vădană, ce se voia pioasă, dar cu ochii țintă pe flăcăii mai vânoși. La început, flăcăii care veniseră cu lăutarii jucau hora cu foc. O încingeau cu strigături, atrăgând flăcăii și fetele de pe margine. Se prindeau în horă și ceilalți flăcăi. Fetele priveau sfioase, ezitând...Până la urmă se prindeau cele mai îndrăznețe. După ele, îndrăzneau și celelalte. Prinsul în horă era un moment important și deosebit de gingaș. Fiecare
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
rar izbutesc să formuleze metafore sublime, esențe... Dar și poezia în versificație clasică, dacă nu izbutește cu măiestrie împletirea melodică a cuvintelor lin curgătoare în figuri de stil, riscă să fie tot un fel de zicere ca la plugușor și strigăturile populare. Subiectul este delicat și necesită opinia exegeților, a criticilor literari autentici, pentru a stabili de unde începe și unde se sfârșește poezia de la text la text, de la autor la autor. Dacă un poet consacrat versificării clasice preia un text formulat
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
oamenilor este ca un foc: uneori, arzând, ea dă multă lumină și căldură; alteori numai un fum înecăcios care împiedică adesea răspândirea luminii venită de la flăcările umane orbitoare din jurul nostru”. În continuare, iată și o formulare în stilul zicerilor sau strigăturilor populare: “Cu hărnicie prea târzie, scapi cam greu de sărăcie!” Ca om cunoscător al fenomenelor cosmice, autorul formulează un aforism original: “Cosmosul are o finalitate: Omul! Acesta este oconcretizare sintetică a cosmosului”. În timp ce unele aforisme sunt sintetice, altele zăbovesc mai
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
cu preludiul, ludiul și postludiul le amestecăm, le zbatem și gata cocktailul devenim pe loc doi gladiatori care luptă fiecare pentru cauza lui eu pentru o ejaculare cât mai târzie și mai luuuungă tu pentru un potop de orgasme cu strigături nu-i așa că nu mai vrei versurele de dragoste, nu-i așa că ai vrea să fii o amazoană să-mi pui hățuri și căpăstru să mă dansezi în buestru să mă galopezi până fac spume la gură iar tu să
DE ASTĂZI VOI FI CÂINE RĂU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374201_a_375530]
-
a dovedit cea viabilă arată câtă putreziciune există, de fapt, în partidele noastre, incapabile să prezinte un candidat profesionist. Curat! Comportamentul liderilor de partid a părut bizar, dar a fost corect. Acceptarea noii realități s-a făcut fără prea mari strigături. Mai mult mârâituri. Retragerea partidelor și reformarea lor este esențială pentru viitorul lor și al țării. Criteriile de integritate recent adoptate de PSD și PNL sună promițător. Mai ales în contextul apariției inerente de noi partide, care vor mușca adânc
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
proveni și din aceste dese referințe la "Sătmar": "...A fost bun prieten cu Miron Pompiliu și va fi străbătut regiunea Bihorului ori a Sătmarului..." 13. De asemenea, să re-atragem atenția că Perpessicius ridica această problemă: "majoritatea textelor populare, doine și strigături din anii aceștia (n.n. "în timpul studiilor de la Viena și Berlin") sunt de proveniență ardeleană"14, ceea ce explică dorința sa pentru proiectatele conferințe de la Șomcuta Mare (conf. Ms. 2257/fol.58). Însă, până la întâlnirea cu cei doi ardeleni M. Eminescu parcursese
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sănătos și puternic asemenea pomului și apoi răsturna albia cu gura În jos (ca să nu fie adus „golul” malefic Înapoi În casă) și se așeza pe ea. Femeile o Înconjurau și cântau diferite cântece sau jucau un dans marcat de strigături vesele. Moașa invita nevestele tinere să sară peste covată ca să aibă și ele un copil. De asemenea, În unele locuri se mimau diferite munci agrare sau casnice pentru ca nou-născutul să fie priceput și norocos În viață. Copilul era prezentat familiei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1976, p. 139), ele sunt compuse din trei unități ceremoniale: logodna, nunta și obiceiurile de după nuntă. Aceste rituri implicau, În grade diferite de participare, Întreaga colectivitate rurală. Ele activau forme culturale complexe: rituri, dansuri, creații literare folclorice (orații, balade, doine, strigături etc.), obiecte cu semnificații simbolice (colacul, plosca, inelul, bățul starostelui, bradul Împodobit etc.), manifestări de teatru popular sau de dramatizare a comunicării normelor tradiționale de viață. Ceremonia nunții era gestionată de specialiști rituali (preotul, starostele, colăcerul, brădarul) și de membrii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1866; ed. îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din Ardeal, Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu, 100 doine și strigături culese din gura soldaților români din Țara Ardealului, Brașov, 1892; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din Ardeal, Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu, 100 doine și strigături culese din gura soldaților români din Țara Ardealului, Brașov, 1892; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și introd. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Gh. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și pref.
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
O sută și șase doine culese de pe Pogonici, Brașov, 1908; Béla Bartók, Cântece populare românești din comitatul Bihor, București, 1913; N. I. Dumitrașcu, Flori de câmp. Doine oltenești, Bârlad, 1914; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, Vasile Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941; Gh. Ciobanu, Vasile
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941; Gh. Ciobanu, Vasile Nicolescu, 200 cântece și doine, pref. Al. I. Amzulescu, București, 1955; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, 1955; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare românești din Maramureș, București, 1957; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Al. I. Amzulescu, Paula Carp, Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964; Folclor din
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]