682 matches
-
-te și ieși la aer; n-ai de ce să rămâi aici“. 5 Pe stradă amurgește. Cerul de un roșu murdar atârnă jos. Mă ajunge din urmă un tramvai; prin geamurile lui înghețate, becurile din vagoane se văd ca niște piersici strivite. O grapă atârnând în spatele tramvaiului brăzdează zăpada, ridicând în urma ei un vârtej alb. Îmi imaginez cum în vagonul trosnind de ger, în vagonul în care miroase a stofă udă, oamenii șed și stau în picioare înghesuiți unul în altul, învăluindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
domolise aproa pe de tot. Simțea căldura soarelui încălzindu-i dosul palmelor. Era atâta liniște, încât bâzâitul slab pe care îl percepea lângă urechea dreaptă i se părea că îi sparge timpanele. Desigur avea halucinații, în nări simțea mirosul ierbii strivite. Bâzâitul devenise și mai puternic, după care încetă de tot. Ceva se deplasa rapid pe mâna sa. Își scutură scârbit palmele, alungând bondarul care își reluă zborul, învârtindu-se supărat câteva clipe în jurul lui. Încet, se ridică în capul oaselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Guido, nelegiuitul, e surghiunit pentru partizanat, mai zise messer Duccio. Dante se limită să Încuviințeze din cap. El semnase ordinul de exil. Iar inima Îi era Încă Îndurerată. În biserică, o mulțime de bărbați și femei se Îngrămădea În naos, strivită, de pilaștri și de pereții aspru din piatră, de către cei ce continuau să intre. Între ultimii doi pilaștri se Întinsese un lanț de fier care tăia spațiul, Împiedicând intrarea către altar. Înapoia lespezii simple de marmură, un prag delimita perimetrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
așezat Înțelepții Greciei. Aristotel și marele Ptolemeu. Lacurile acelea de foc și de beznă despre care tu vorbești nu sunt stâlpii lumii, ci ceva ce ochii noștri poate că ar fi În stare să vadă, chiar dacă mintea noastră ar rămâne strivită. Dumnezeu e departe de noi și nici măcar Avicenna al tău n-ar putea socoti pașii care ne despart de El. Arabul nu replică. Gândul lui Dante lunecase iarăși spre lanțul de crime. Îi revenise În minte chipul lui Fabio, matematicianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o expresie studiată și gesturi largi, cu mustața plină de gălbenuș, spune: — Și cu poarta asta ce-i? Iar atunci toată lumea privește poarta în cauză ca și cum tocmai apăruse ca o Fecioară Maria, o portiță întredeschisă către niște ierburi înghețate și strivite, o poartă care zăvorește o incintă largă cu ziduri înalte și, dincolo de această incintă, un parc, un parc adevărat, cu pomi adevărați și, în spatele acestor pomi care își încrucișează crengile goale, silueta unei clădiri înalte, o casă boierească, un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
înnebunit copacii, își spune el și închide ochii... Se uită iar spre grădină, uite că Neli ar trebui să aducă din nou oameni la cosit lucerna, să fie cosită iar, e cald, ce vreme ciudată! Și Tina?, bărbatul se simte strivit deodată, îl înghite pământul, mesajul ăla: mătură după tine și așteaptă 30 de zile... hâmmm, nu s-a născut femeia care să mă supună pe mine, au încercat ele, câteva, dar degeaba... totuși, ar vrea s-o sune pe fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
toată lumea asta largă. — Păi... Să ne vedem cu bine. EGOISTUL ÎNVINS Cei doi ani petrecuți de Amory la St. Regis’, deși - pe rând - chinuitori și triumfali, au avut tot atât de puțină semnificație reală În viața sa câtă are „școala pregătitoare“ americană - strivită cum este sub călcâiul universităților - În viața americană În general. Noi nu posedăm un Eton, ca să putem crea conștiința de sine a păturii de guvernanți. În schimb, avem „școli pregătitoare“ curate, flasce și inofensive. Amory a luat un start complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
girl, What a wonderful girl you are...“ intona tenorul, iar Amory subscria tăcut, dar cu patimă. „All - your - wonderful words Thrill me through...“ Crescendoul viorilor a tremurat la ultimele note, fata s-a lăsat pe podeaua scenei ca un fluture strivit, iar aplauzele au explodat, făcând să răsune sala. Oh, să cazi astfel pradă iubirii, pe melodia languroasă, magică, a unui astfel de cântec! Ultima scenă se petrecea Într-o grădină de pe acoperișul unui imobil și violoncelele suspinau către luna muzicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
există câte un rug călătoriile aduc întodeauna probleme cei mai mulți îl găsesc pe Hristos alții își pierd credința la mijlocul drumului nu-i ușor pentru nimeni ereticii sunt și ei oameni e foarte greu să rătăcești prin Univers singur să te simți strivit ca un gândac sub un toc de pantof îndesat într-o cutie de liniște da este peste puterile minții Referință Bibliografică: Asaltul minții / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03 ianuarie 2017. Drepturi de Autor
ASALTUL MINȚII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364306_a_365635]
-
cu excepția icnetului orgasmic tâmp cu repetiție emis din corzile vocale și a actelor de „interrelaționare” economică parafate cu un veșnic surâs caricatural faustic la adăpostul unei legislații gândite unisensual și dictatorial pentru umanitatea de azi, răcnetul asurzitor al vieților organic strivite și de-a valma la mijlocul secolului trecut de cizma crudă a monstrului fascisto-stalinist nu a ajuns și nici nu va ajunge niciodată la urechile surde (și lipite din născare mai mult sau mai puțin estetic de cap) ale nenumăraților indivizi
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
deasupra unui lighean în care cade ploaia prin acoperișul găurit și unde își determină consortul să stingă flacăra ultimei iluzii. Suflete moarte? O spaimă paralizantă mutilează speranța. Primul gând este fuga, evadarea. Dar unde să fugim de noi înșine? Femeia, strivită, apăsată de prea multele griji, de eșecul unui episod de muncă în Spania, care a fost o singură dată fericită: „Acum douăzeci de ani, câns m-ai dus la cinema!”, a uitat să se bucure, a uitat să spere. Marinela
TIUMF LA NAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364535_a_365864]
-
aceeași încetineală ce-mi devenise obișnuită, ultimul articol de îmbrăcăminte ce nu-și mai justifica prezența. Învățam din mers, cum se spune, așa că am procedat și eu în aceeași manieră, în timp ce buzele noastre deveniseră bunuri comune. Când ele se lăsau strivite până la durere și femeia mă primise între coapse copleșindu-mă cu mângâieri, toate mișcările noastre de orice fel au încetat, mușchii și simțurile toate s-au încordat, iar apa de pe noi s-a transformat într-o clipită în cămașă de
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
pagina 30 scria: ”Martore au fost aceste pagini! Martore la primul orgasm al iubitei mele frigide de la natură! Dacă ea minte, și eu mint...Hi-hi-hi!” În alt exemplar găsi doi melci Limax răstigniți și, mai încolo, șapte păianjeni de asemenea, striviți, alături de o groază de urme de buze rujate cu un roșu- carmel. Solomon încercă să nu pună la inimă toate aceste amănunte și, printre altele, făcu și un modest calcul: din cele peste 50 de exemplare dăruite trecătorilor în seara
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
simțirii din care se făcea doar pe vremuri poezie autentică, flori rare astăzi, o metrică a versului cu efect, rostirea firească a sunetului, trecut prin filtrul liric, toate aduc flori de lumină din lumina aceea de aură care nu trebuie strivită, nici înăbușită. Sufletul poetului este plin de trăiri intrinsece, poeme complexe, nuanțate, prezentate într-un mod concentrat. Este ca într-un teatru al minții. Cu imagini noi, inedite. Nu vreau cuvintele mele despre această nouă apariție din colecția ''De Anima
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
în ea. Cu pașii mici, trudind mereu prin casă, În gănd îi poartă pe cei dragi Și-n rugăciuni cu nard îi învelește Să-i apere de rău și de necaz. Ea plange atunci cănd dorul o apasă Și umerii striviți îi par a fi, Dar se ridică și mai curajoasă Și pălpăie în candelă să știi. Măicuțele sunt fire de lumină Ce Dumnezeu le-a zămislit cu har, Să pună mirul doar ca să aline, În lacrima ce curge pe obraz
MAICUŢA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363491_a_364820]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CE-I LINIȘTEA ? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E liniștea lumii albastru veșmânt, Oprire de aer să poarte cuvânt, Priveghiul luminii când noaptea- i mormânt, Vieții strivite-n adânc de pământ. Abisul marin e doritul iatac Ca pături de nea la răsaduri ce tac, Ori somnul profund pentru vântul posac, De zeu strâns amarnic sub gura de sac. Prelungă plutire-i ca zbor de condori, Din margini
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362320_a_363649]
-
răzbuna postum pe detractori. Există niște flash-uri portretistice ale unor contemporani, niște caricaturi din cuvinte: Camil Petrescu e „un țânțar cu aripi de avion”, Alexandru Filippide „ o sticlă ce Cotnar, uitată în dulap destupata”, iar Arghezi „ o perla fină, strivita de copita unui măgar.” Succesul „Romanțelor...” este instantaneu. Cititorii adoră acest tip de poezie. Tudor Vianu ne spune ca „... poetul se înfățișază pe sine ca un reprezentant al artei viitoare...” El impune figură unui poet urban atât prin motive cât
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
596) Deschide, Părinte, ale cerului porți Să intre cohorta de îngeri și sfinți Schingiuiți și flămânzi, umiliți și cuminți, Cu ochi mari de lumini în orbite de morți, Cu fețele supte, cu oasele rupte, Cu urme de cizme pe piepturi strivite, Sub asprele zeghi cenușii, zdrențuite. Deschide-le, Doamne, și ultima ușă. În prag lepăda-vor trupul lor de cenușă Și vor intra ca un abur cu un nimb de lumini, Fără răni sângerânde, fără urme de spini. Ascultă-i, Părinte
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
nu-mi fac iluzii, știu că voi muri făptura mea va fi decapitată de ghilotina clipei într-o zi Iar trupul meu că o statuie greacă turnat în bronz și stele din înalt prin pietre mari de moară o să treacă strivit între un veac și celălalt Și pește locul meu de-ngropăciune vor răsari civilizații noi zvon de ospețe dulci o sa răsune Și cînd le-o fi orgia mai în toi le voi strigă, de dincolo de lume: veți fi ca mine, eu
CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015) : ULTIMA CAFEA//EU VOI MURI DEFINITIV,ODATA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363231_a_364560]
-
a îndulcit prescura. Să mă salvez de-otrăvuri, de tot ce nu eram, Neîntinate flori, purtate talisman, Le-am strâns din primăveri, pentru-a rămâne-ntreagă. Nici coasa-nveninată, ce-a secerat în grabă, Nici curcubeul meu sub tălpi de lupi strivit, Nici fluturii iubirii, nimic nu mi-a murit. Am iscălit cu aripi, rănite de ninsoare Pe frunze care astăzi cer dreptul la uitare. Paianjeniș profan și pâcla de pelin A spulberat-o vântul cu adieri de crin. M-am vindecat
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
și SUA ci pactul strategic intervenit între Rusia și Germania, care prinde România la mijloc. În fața agresivității rusești România este protejată prin calitatea de membru al NATO. În fața tentațiilor dominatoare germane România este protejată prin calitatea de membru al UE. Strivită, însă, în cleștele ruso-german România are foarte puține posibilități de apărare, cu atât mai mult cu cât atât în NATO cât și în UE are o influență redusă, fiind socotită ca membru de mâna a doua. Reacția cea mai firească
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
de ou! Și... ce-a urmat? O biata imagine prozaică, în baie: nevasta-mea ținea cu două mâini, la marginea căzii, haina mea de corvoadă în gospodărie, iar eu, că tot aveam mâna năclăită de materia lăuntrică a oului cel strivit în loc nepotrivit, spălam ofuscat buzunarul scos afară din găoacea șubei... Și asta, aducându-mi aminte de “oul lui Columb”, de cum să stea “oul în vârf”, fără efecte colaterale. “Trebuia numai să-ți vină în gând, netotule! Atât!”, îmi șopti stafia
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
-n zori aprinși, de dimineață Pășesc îngândurată printre grinduri. Lumini adun cu brațele-mi liane Și împletesc din flori de portocal Cununi de vis, speranțe diafane, Tăceri ascunse-n creasta unui val. Pe țărmul depărtării număr clipe, Corolele de dragoste strivite, Când fâlfâie seraficele-aripe Și frâng în mine doruri nesfârșite... Limassol, Cyprus 2 iulie 2011 Referință Bibliografică: Se frâng în mine doruri nesfârșite / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 182, Anul I, 01 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
SE FRÂNG ÎN MINE DORURI NESFÂRŞITE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367105_a_368434]
-
Te urăsc, m-ai înțeles? Te urăsc din tot sufletul meu!!!". "Te rugasem să vii singură", am mai adăugat, apoi m-am urcat din nou în mașină și am demarat în trombă. * Stau, de ore întregi, în fața laptop-ului, descompus, strivit. Nimic nu mai are valoare pentru mine. Nici măcar nu îmi mai doresc să trăiesc. Acesta trebuia să fie prețul pe care să îl plătesc? Pentru ce? Pentru că te-am iubit sincer, adevărat, din toată ființa mea? Pe tine? Doar pe
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
strămoșii, țara și istoria. Interesul domină relațiile dintre oameni și dintre popoare, călcând în picioare valorile morale, religioase. Dacă nu faci parte dintr-o grupare de interese, dintr-o grupare politică, economică, financiară etc., ești un nimeni, ești marginalizat, disprețuit, strivit, eliminat. Ești puternic atâta timp cât faci parte din haită. Copiii și tinerii privesc cu tot mai multă teamă, neîncredere și dezorientare spre un viitor incert, ascuns în ceață. Nu mai vorbesc de împlinirea unor vocații înnăscute, de cultivarea talentelor cu care
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]