744 matches
-
1983, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, numit Critică la persoana întâi, este ilustrativ pentru mobilitatea și lipsa de rigoare sistematică a lui Nicolae Steinhardt. Cuprinsul volumului relevă impunerea ca metodă critică a lipsei de sistem. Eseurile de teorie literară (Structuralismul, Structuralismul și Boccaccio, Forma) se îmbină, conform unei rațiuni subtile, interioare, cu reportajul cultural (Parisul viselor, Metroul din New York), cu critica de întâmpinare (Ileana Mălăncioiu, Vlaicu Bârna, Vasile Igna, Liviu Ioan Stoiciu, Cinci tineri poeți), cu interpretarea entuziastă și inedită a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
conexiuni dintre cele mai neobișnuite, grație erudiției și memoriei incontestabile. Marcel Proust este asociat cu Henry James, Serghei Esenin cu Ioanichie Olteanu, Mihail Sadoveanu cu Lucian Raicu, Charlie Chaplin cu Buster Keaton. Culegere de eseuri asumate responsabil, generate de „actualitatea" structuralismului și de orientarea anti-structuralistă a autorului, Critică la persoana întîi neagă șabloanele și modelele ca forme de înțelegere a literaturii. Înțelegerea se produce „așezat", echilibrat, prin analiza temeinică și pertinentă a unor opere ce au caracter individual. Nu interesează șablonul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
o mare problemă de rezolvat. Contribuția românească la proiectele de ameliorare culturală, ecologică, politica, religioasă și istorică a națiunilor din Comunitatea Europeană (PACEPRINCE - “ATLANȚII DIN CARPAȚI “): A) Ameliorează conflictele dintre lumea est-europeană și lumea vest-europeana, dintre bogați și săraci, dintre structuralism și ecologie, dintre familii, clanuri, triburi și națiuni; B) Stabilește și identifică legături de dezvoltare durabilă intre produsele culturii, care sunt valorile umanității, și produsele civilizației, care sunt bunurile materiale; C) Formează spații noi, transfrontaliere, de interferență între lumea vest-europeana
PROIECT-PILOT PENTRU AMELIORAREA UMANITATII de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360379_a_361708]
-
contribuțiile aduse de Marino criticii și teoriei literaturii. Pronunțându-se pentru „critica totală”, el a practicat, pentru interpretarea vieții și operei lui Macedonski, o critică literară care includea mai multe domenii: critică, istorie literară, comparatism, tematologie, istorie a ideilor literare, structuralism, semantică, psihanaliză. Marino a dorit o maturizare a culturii literare românești prin apariția unor lucrări de referință, în care reflecția critică să fie originară, nu compilată, nu încropită din citatele criticilor străini, demodați în țara lor. În sinteza sa de
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
1943, studiile vor fi complet diferite deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește Arta prozatorilor români, poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței. După reforma învățământului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetică și preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al comparatismului
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
anul 1983, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, numit Critică la persoana întâi, este ilustrativ pentru mobilitatea și lipsa de rigoare sistematică a lui Nicolae Steinhardt. Cuprinsul volumului relevă impunerea ca metodă critică a lipsei de sistem. Eseurile de teorie literară (Structuralismul, Structuralismul și Boccaccio, Forma) se îmbină, conform unei rațiuni subtile, interioare, cu reportajul cultural (Parisul viselor, Metroul din New York), cu critica de întâmpinare (Ileana Mălăncioiu, Vlaicu Bârna, Vasile Igna, Liviu Ioan Stoiciu, Cinci tineri poeți), cu interpretarea entuziastă și inedită
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
1983, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, numit Critică la persoana întâi, este ilustrativ pentru mobilitatea și lipsa de rigoare sistematică a lui Nicolae Steinhardt. Cuprinsul volumului relevă impunerea ca metodă critică a lipsei de sistem. Eseurile de teorie literară (Structuralismul, Structuralismul și Boccaccio, Forma) se îmbină, conform unei rațiuni subtile, interioare, cu reportajul cultural (Parisul viselor, Metroul din New York), cu critica de întâmpinare (Ileana Mălăncioiu, Vlaicu Bârna, Vasile Igna, Liviu Ioan Stoiciu, Cinci tineri poeți), cu interpretarea entuziastă și inedită a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
conexiuni dintre cele mai neobișnuite, grație erudiției și memoriei incontestabile. Marcel Proust este asociat cu Henry James, Serghei Esenin cu Ioanichie Olteanu, Mihail Sadoveanu cu Lucian Raicu, Charlie Chaplin cu Buster Keaton. Culegere de eseuri asumate responsabil, generate de „actualitatea" structuralismului și de orientarea anti-structuralistă a autorului, Critică la persoana întîi neagă șabloanele și modelele ca forme de înțelegere a literaturii. Înțelegerea se produce „așezat", echilibrat, prin analiza temeinică și pertinentă a unor opere ce au caracter individual. Nu interesează șablonul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
departe de imperativele meritului burghez. Generația tinerilor parveniți învață plăcerea unui consum modest pe care sistemul îl prezintă ca reprezentînd premizele unui viitor mai bun pentru toți. Tinerii intelectuali se lasă antrenați de curentele avangardei literare și ale noului roman, structuralismul, intră într-un spațiu Indic. Cei ce se cred protejați, ca și cei care aderă la sistem intră, unii fără să vrea, alții cu încredere, în mediocritatea banală a lungului timp comunist. Puterea vorbește despre educație și competență, iar statisticile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
directă la Bremond), ori chiar brutal articolul appellative/ conactive function care lipsește, dar pe care l-am reconstituit recitindu-l pe K. Bühler. Cînd am detectat erori de altă natură, de asemenea le-am ajustat. Astfel, localizarea ediției engleze din Structuralismul lui Piaget oscilează între 1970 și 1980; cum nu am cunoștință de ediția din 1980, am presupus că este vorba de o greșeală de tipar și am modificat peste tot. "Colaborări" cu Gerald Prince am îndrăznit, firește, și acolo unde
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
am început să pregătesc acest dicționar, intenționam să conturez un sens al naratologiei ca disciplină și să construiesc un spațiu pentru semnalarea unor acorduri, compatibilități și divergențe frecvente într-un domeniu care deja înregistra amploare în zilele de glorie ale structuralismului. Dar, mai presus de orice, mi-am dorit să ofer un ghid accesibil pentru termenii, conceptele și tendințele care jalonează analiza narațiunii, ca și un stimul pentru dezvoltarea și rafinarea uneltelor naratologice. A abordare emică [emic approach]. O abordare internă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discursive. Paris: Hachette. Crane, R. S. 1952. The Concept of Plot and the Plot of Tom Jones. In R. S. Crane, coord. Critics and Criticism: Ancient and Modern, pp. 616-47. Chicago: University of Chicago Press. Culler, Jonathan. 1975. Structuralist Poetics: Structuralism, Linguistics, and the Study of Literature. Ithaca: Cornell University Press. . 1981. The Pursuit of Signs: Semiotics, Literature, Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press. Curtius, Ernst R. 1973. European Literature and the Latin Middle Ages. Trad. Willard R. Trask. Princeton: Princeton University
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tragédies de Corneille. Paris: Klincksieck. . 1980. Narrative Domains. "Poetics Today" 1:105-14. [Pavel. 1992. Lumi ficționale. Trad. Maria Mociorniță. București: Minerva.] . 1985. The Poetics of Plot: The Case of English Renaissance Drama. Minneapolis: University of Minnesota Press. Piaget, Jean. 1970. Structuralism. Trad. Chaninah Maschler. New York: Basic Books. [Piaget. 1973. Structuralismul. Trad. Alexandru Gheorghe. București: Editura Științifică.] Pike, Kenneth L. 1967. Language in Relation to a Unified Theory of the Structure of Human Behavior. The Hague: Mouton. Piwowarczyk, Mary Ann. 1976. The
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Today" 1:105-14. [Pavel. 1992. Lumi ficționale. Trad. Maria Mociorniță. București: Minerva.] . 1985. The Poetics of Plot: The Case of English Renaissance Drama. Minneapolis: University of Minnesota Press. Piaget, Jean. 1970. Structuralism. Trad. Chaninah Maschler. New York: Basic Books. [Piaget. 1973. Structuralismul. Trad. Alexandru Gheorghe. București: Editura Științifică.] Pike, Kenneth L. 1967. Language in Relation to a Unified Theory of the Structure of Human Behavior. The Hague: Mouton. Piwowarczyk, Mary Ann. 1976. The Narratee and the Situation of Enunciation: A Reconsideration of
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 237-72. New York: Academic Press. Schank, Roger, Robert Abelson. 1977. Scripts, Plans, Goals, and Understanding. Hillsdale, N. J.: Lawrence Erlbaum Associates. Schmid, Wolf. 1973. Der Textaufbau in den Erzählungen Dostoevskijs. Munich: Fink. Scholes, Robert. 1974. Structuralism in Literature: An Introduction. New Haven: Yale University Press. Scholes, Robert, Robert Kellogg. 1966. The Nature of Narrative. New York: Oxford University Press. Searle, John. 1969. Speech Acts. Cambridge: Cambridge University Press. . 1975. Indirect Speech Acts. In Peter Coles, Jerry L.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ianuarie 1963. * Constantin Amariu, "La vraie "révolution copernicienne" de Stéphane Lupasco", La Nation Roumaine, februarie-iulie 1963. * Alain Bosquet, "La science et l'art abstrait", Combat, 8 octombrie 1963. * André Parinaud, "Connaissez-vous Lupasco?", Arts, 30 octombrie 1963. * Theodor Cazaban, "Structură și structuralism", România, mai-iunie 1967. * Pierre Lévy, "Qu'est-ce qu'une structure?", Revue française de psychanalyse, nr. 2, 1968. * André de Wissant, "Qu'est-ce qu'une structure?", Sud-Ouest, 11 juin 1968. * Pierre Chaleix, "De Lupasco à Marcuse", La Tour de Feu, Cahier
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o structurare accesibilă a materiei după un principiu integrator. Majoritatea zdrobitoare a lucrărilor de specialitate rămân prizoniere unei abordări savante, În care accentul este pus pe viziunea asupra mitologiilor și ceremoniilor proiectată de fiecare școală de gândire: evoluționismul, difuzionismul, funcționalismul, structuralismul, procesualismul etc. Eforturile autorilor sunt astfel concentrate asupra contribuției sau limitelor paradigmelor teoretice, a polemicilor sau sintezelor dintre școli, a rădăcinilor filosofice sau științifice, a influențelor exercitate de diferite științe, precum istoria, științele naturii, psihologia și psihanaliza, lingvistica și teoriile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului, hermeneutica simbolului etc.), precum și deschidere spre interdisciplinaritate, el propunând un demers antropofilosofic. C. pornește de la ideea că mentalitatea tradițională românească își cristalizează un echilibru al vieții instituționalizând ca măsură a existenței buna-cuviință, acel comportament ritual care oferă
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
curente de gândire și ideologii, a fost resimțită nevoia unei clarificări conceptuale. În primul capitol „Abordări ale dezvoltării economice” sunt trecute în revistă diversele curente de gândire cu privire la procesul de transformare a societăților. În pricipal, se acordă atenție următoarelor abordări: structuralismul, neomarxismul și „școala” dependenței, neoinstituționalismul și neoliberalismul. Termenul „abordare” are o semnificație mai largă și mai puțin restrictivă decât cel de teorie. El sugerează deopotrivă imprecizia din punct de vedere formal cât și influența ideologiilor politice în materie de dezvoltare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mătase. Abordarea structuralistă a dezvoltării economice nu a fost unitară. În fond ea nici nu este una de domeniul istoriei gândirii economice. Continuă în prezent prin economiști de notorietate mondială ca Joseph Stiglitz și Doni Rodrick. În orice caz, apogeul structuralismului s-a consumat în anii ’60. Reprezentanții săi au nutrit o ambiție teoretică - propunerea unui model adecvat economiilor slab dezvoltate, ca alternativă la teoria neoclasică, și una doctrinară - prescrierea de politici diferite de ale țărilor occidentale (industriale, agricole, comerciale etc.
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
al "caracterului recalcitrant" din lucrările naratologice individuale unele contururi care fac trimiteri de la o anumită lucrare către alte lucrări, prin diferite corespondențe, legături, sisteme și tipare structurale. Aceasta este, nu în ultimul rînd, un produs al modului de abordare al structuralismului, care definește mai puternic decît orice altă metodă teoriile recente ale literaturii și, în aceeași măsură, lingvistica. Schema cercului tipologic, în noua și mult mai sever formalizata ei configurație (vezi diagrama de la finalul volumului), va constitui o bază pentru a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Claude Bremond", Poetica 8 (1976), 1-24. Schmid, Wolf, "Zur Erzähltechnik und Bewußtseinsdarstellung in Dostoevskijs , Večnij muž'", Welt der Slaven 13 (1968), 294-306. Schober, Wolfgang Heinz, Erzähltechniken in Romanen. Eine Untersuchung erzähltechnischer Probleme in zeitgenössischen deutschen Romanen, Wiesbaden 1975. Scholes, Robert, Structuralism in Literature, New Haven 1974. Scholes, R. și R. Kellogg, The Nature of Narrative, Londra 1971. Schulte-Sasse, J. și R. Werner, Einführung in die Literaturwissenschaft, München 1977. Sebeok, Thomas A. (ed.), The Tell-Tale Sign. A Survey of Semiotics, Lisse (Olanda
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
264 motivarea narațiunii, 231, 239, 289-290 multiperspectivism, 184 naratologie, 17, 22-24, 27, 32-33, 38-40, 45-46, 52, 72, 86, 90-91, 97, 109, 134, 137, 157, 174, 186, 197, 202, 207, 220, 233, 243, 249, 256, 268, 278, 292, 340-341; v. și structuralism narator auctorial, 33, 39, 89, 119, 147, 152, 154, 156-157, 168, 180, 181, 199, 201, 206, 208, 216, 228, 231, 252, 257-259, 273, 277-328, 334 ca editor, 77-78, 334 retragere a, 116, 179, 277, 279-280 narator creditabil/necreditabil, 145-146, 230-232
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
situația narativă auctorială la cea personală, 282-292 la Jane Austen, 285 și narațiune la persoana întîi, 320-328 și situație narativă auctorială, 328 și timp prezent, 68, 172 strategie de prezentare, 204 strategii narative, 227-228, 231 structura conținutului, metonimică metaforică, 340 structuralism, teorii formaliste, 24, 29, 42, 51, 86, 92, 112 structură de suprafață structură de adîncime, 228 structură narativă, 18, 42, 96, 122, 124, 168 subiectivizare, 196 sujet, v. fable tehnică de tip "camera eye", 338-344 tehnica omisiunii, 280 telling-showing, 11-12
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Teoria prozei), Frankfurt/Main, 1966, 131. 14 Vezi Bernhard Fabian, "Laurence Sterne: Tristram Shandy", în: Der Englische Roman, ed. F.K. Stanzel, Düsseldorf 1969, vol. 1, 232-269; F.K. Stanzel, "Tristram Shandy und die Klimatheorie", GRM, N.F. 21 (1971), 16-28; Robert Scholes, Structuralism in Literature, New Haven, 1974, 84 ș.u. 15 Scholes, Structuralism in Literature, 185. 16 George Steiner, "A Preface to Middlemarch", Nineteenth-Century Fiction 9 (1955), 275. 17 Vezi Stanzel, Typische Formen, 8. 18 Max Weber, Gesammelte Aufsätze zur Wissenschaftslehre, Tübingen
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]