571 matches
-
Colindară ziua întreagă peste plaiuri, apoi îi învălui seara cu aripile sale. Se apropia miezul nopții când, deodată, parcă un alai lăutăresc se apropia de ei. Peste puțin timp, printre trunchiurile arborilor apărură în voaluri străvezii fecioare ademenitoare. Călăreții își struniră caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndemnau să se apropie. - Astea-s vampirice? - întrebă în șoaptă Ciocoiu tremurând. - Sau diavolițe? - rosti Conacu cu inima cât un purice de spaimă. - Sunt fantasmele nopții! Nu le băgați în seamă, că vă pocesc! - le
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
emoție. Este uluitor la ce s-a ajuns. Pe de o parte am impresia că publicul a fost „orientat”, de la un moment dat, către producții cu violență și sex în exces, pe de altă parte, acum nu mai poate fi strunit monstrul creat (asemeni lui Frankenstein...), fiindcă publicul contemporan cere tot mai mult aceste ingrediente. Introducerea scenelor de sex explicit sau a limbajului licențios nu constituie niciun fel de garanție pentru valoarea artistică (dimpotrivă, o distruge), dar asigură mulți cumpărători sau
ARTA CERE SACRIFICII, DAR NU TREBUIE SĂ ADMITĂ COMPROMISURI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350223_a_351552]
-
Niculiță - „Testament”) Creația poetică a CAMELIEI IONIȚĂ MIKESCH stă sub semnul originalității, rafinamentul și eleganța versurilor tensionează și relaxează deopotrivă: „Umblă depărtarea îmbătă-n stele / o vioară-mi cântă doina la ureche / caută să-nfrângă lacrima-n cișmele / să găsească strunii, în arcuș, pereche” („Camelia Ioniță Mikesch - „ Lemnul în vioară plânge ca o stea”) ANCA FLORENTINA POPESCU trăiește ispititor momentele din copilărie, atmosfera din casa părintească și ninsorile de altădată apar ca o constantă a existenței: „Mi-e foarte dor de
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
să consume alcool ; prea puțini fiind cei care nu aveau asupra lor măcar un dram de tărie. Din experiența acumulată, locotenentul care îi însoțea, știa că după numai două ore mai toți vor fi „căzuți la datorie”. Până atunci îi strunea cu tact, ca nu cumva vreunii mai arțăgoși să se încaiere la bătaie. Aveau însă cu toții de luat armata în piept, aveau cu toții nevoie acută de sentimentul de camaraderie astfel încât nu au apărut incidente. Albert și-a scos din valiză
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
sub presiunea unei stări de har. E o poezie care trăiește prin sine. Versurile sunt bogate în sensuri, cu trimiteri spirituale și au fantastica putere de a pune pecete pe ființa omului aflat singur în fața marilor probleme ale lumii: „Și, strunindu-și, iară, calul,/ Cu privirea-nnegurată,/ Pas cu pas, trecu portalul/ Țării lui de altădată,/ Neputând nicicum să creadă/ Ce-a rămas din fosta glie/ Țărm de vis și de baladă,/ Leagăn de copilărie!" La lansare s-au spus alese cuvinte
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
puțini băieți și apoi te învârți toată ziua printre ele, le drăgălășești iar acum dai bir cu fugiții... Avea dreptate, era nevoie de el. Trebuia să continue ceea ce începuse; să convertească sufletele la bună dispoziție. Va dansa dar își va struni gândurile ca nu cumva să se trezească pus pe șotii sau și mai rău, să se implice sentimental. A fost nevoit să-și redirecționeze bunele intenții. Muzica și spiritul celor prezenți erau departe să denote buna dispoziție având impresia că
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
sumar și cu ilustrații grăitoare despre locurile, personalitățile, documentele amintite. Carte de memorialistică ce are la bază o documentare acribioasă uimitoare, ,,,Cavalerii” cnezatului din vale este valoroasă nu numai prin informațiile uluitoare oferite pe care autorul însuși pare a le struni uneori cu dificultate, prin portretele ample realizate cu pana sufletului, prin legăturile amețitoare dintre fapte, ci și prin calitatea ei literară intrinsecă, descrierile și frazarea domoală dar plină de zvâcnet cucerind aici ca și în romanele sale. Pare că nu
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
refăcuta din părți colorate. Acasă - drumul și legătura - mi se arătă la încă un vers criptic prin gospodărie. Pietrele alese și ușile care se deschid, jocul infant și muzical al mișcărilor de aer, temperatura diferită a camerelor prin care ne strunim pașii după-amiezei, cu multă pasiune demonstrează zâmbetul chitării acordate. Am uitat de povestire. Mă întorc la imagine și la sunet, pierd scrisul din vedere, aleg să exist gustând parada mirosului ademenitor. „Te-ar ajuta o cafea?”, mă întrebi știind că
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
cu-a vârstei mele cruce, Port zilele învechite la chimir. Un „Vrăjitor din Oz” parcă mi-aduce Suspinele prelungi când te respir. Ademenit de-a vremurilor curse, Părea că țin în mâna mea dârlogi; Înspăimântând regatul Marii Urse Pe cer struneam nu cai, ci doi buldogi. Să mă privești și azi ca pe o apă, Ca pe o curgătoare zămislire, Când fiecare stea vrea să încapă În ochii tăi cu raze de safire. Neîmpăcat m-afund în vechi istorii Cu pagini
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
mea de scris. Mă așez cu mare poftă să dau ființă unei idei care mă urmărește de câtva timp și cu ea pâlpâind pe creier, mă străduiesc să o țin bine în chingi ca pe un cal nărăvaș, s-o strunesc, s-o domolesc, și lustruită s-o așez frumos pe hârtie. Dar „talentul”, numit și „inspirație” nu îmi dă târcoale. Mă cuprinde spaima și mă feresc cât pot de ea, știu că spaima blochează. Degeaba! Simt că mă dau la
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
gura dornică să guste savoarea dulce a buzelor sale senzuale și pline de chemări și promisiuni. Cu mâna dreaptă, Mircea îi masa ușor sânii săi disperați după jocurile erotice, pline de farmec și senzualitate. Cum amândoi erau cuprinși de dorințe strunite de atâta vreme, Săndica îl întrebă direct: - Professeur, ou aimerais-tu passer notre nuit, chez moi ou chez toi? - Je prefere chez moi; il n y a pas de problemes! - Merveilleux! Allons-y alors! Aveau timp acum, în noapte, să-și etaleze
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Scrieri > BALADA TĂTARĂ Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Balada Tătară Trei cai, unul alb, unul negru și unul roșu tăiau mai iute ca vântul întinderile câmpiei aurii. Cel alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri încruntate. Tânărul falnic era chiar
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Sunt cumva tâlharii pădurilor? BOIER CONACU:(se apropie speriat)Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU:( înspăimântat, în șoaptă)Astea-s vampirice? BOIER CONACU:(la fel de speriat)Sau diavolițe? CĂPITANUL ARNĂUTU:Sunt nălucile nopții. Nu le băgați în seamă că vă pocesc: vă mutilează, vă strâmbă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi boieri abia reușesc să-i strunească. Căpitanii continuă să sape, în timp ce boierii privesc cu ochii holbați, dornici de desfătări la fecioarele ispititoare ce dansează cu sânii și coapsele dezvelite. CĂPITANUL ARNĂUTU:Boieri dumneavoastră, dacă nu vă interesează comoara, aruncați-vă în brațele fecioarelor! Cei doi căpitani
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
eu aș zice s-o aduc pe maicuța Predușinca. - ...Eu te sfătuiesc să mergi la baba Bșica, drăguțo, că în ea am încredere. Ah!... mă ia cu călduri. Aleargă cât poți de repede. Ia cărioara mea, cred că știi să strunești roibii? - Cum să nu știu, mare boier!... - Te rog să te grăbești, Didina. Otrava este foarte periculoasă,mai ales locul unde m-a înțepat..., cred că-nțelegi, Naie? Didina n-a mai auzit și ultimile cuvinte ale boierului și a
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
Ptolemeu. Cine sapă groapa altuia riscă să cadă singur în ea dacă nu e atent. - Alexandru, băiatul meu suntem gata să-ți ascultăm ultimele gânduri! Adăugă surâzător. Tânărul auzise de-a fir a păr toată altercația. Trebuie să-i pot struni cumva. Intervenția promptă în numele lui îi plăcu. Frigurile amenințau reinstalarea bolii așa că n-avea timp de pierdut. Își dezgoli mintea de orice altceva în afară de ceea ce avea să le spună, deschise ochii și își imagină cum îi îmbrățișează pe fiecare. E
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
liric și reflex psihologic. Mânuitor excelent al versului clasic, poetul, este sedus de himera clasicității, și bine face, fiindcă iubirea se poate exprima numai prin “muzica “ interioară a versurilor, a rimei, ritmului, și metaforei, comparație fără termenul de comparat, bine strunită în care s-a “turnat “ ingeniozitate și sentiment: “ Nu sunt în marmură cioplit/ Sunt doar în cărțile nescrise,/ Iar pentru toți ce m-ați iubit/ Am fost un vânzător de vise.”(Scrisoare ). Expresia barocă ascunde în spatele virtualității o percepție duioasă
GAVRIL MOISA ZÂMBETUL CLEPSIDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352390_a_353719]
-
a nevăzutelor, ce scapă percepței comune. Semnele puse de Dumnezeu în cer și pe pământ, urmele lăsate în ape sau pe zăpadă nu sunt accesibile oricui, ci doar Inițiatului, Hermeneutului, Maestrului. În această construcție a discursului poetic erudit și bine strunit de logica dispunerii în vers, metafora are o multiplă funcționalitate. Întregul imaginar se concentrează în jurul acestei figuri de stil pe care autorul pare să o privilegieze. Pe lângă funcția estetică, metafora îndeplinește rolul unui nod poetic ce adună la un loc
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
cunoaștem proverbul: bine faci, bine găsești. De ce atunci nu ne concetrăm constant pe faptele bune?! - Nu judecă și nu vei fi judecat (după Biblie). - Cu temperamentul ne naștem, caracterul ni-l formăm. Dar prin educare constantă și temeperamentul se poate struni. - Dorința de a bea este a mea; dar eu sunt mai puternic decât ea și mă pot opune dacă voiesc într-adevăr. - De ce luna ne arata întotdeauna aceeași față? - Dacă este adevărat că linia vieții se află înscrisă în palmele
EXERCITII DE MEDITATIE (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351287_a_352616]
-
de transparențe.Cuvântul pentru cristiana Maria Purdescu este”material primă”a construcției sentimentului.Poeta și-a educat cu grijă predispozițiile, ținând versurile la intensitate egală și infuzându-le o neliniște tulbure,ca o cutremurare.Metaforele folosite sunt surprinzătoare și bine strunite în chingile versului clasic. Cristina Maria Purdescu este o poetă admirabilă, a trăirilor uraniene,în care amintirea freamătului sufletesc fuzionează cu elanul magic al cunoașterii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Cristina Maria Purdescu-Mai tânără cu un cuvânt / Al Florin Țene
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
numai de ei văzute, care i-ar fi scărpinat neîndoielnic între coarne potolindu-i, într-un rodeo inedit ca spațiu și loc de desfășurare, asistență, etc. Lecția văcarului destoinic sumețindu-și mai întâi lebărica și potrivindu-și cureaua, adunându-și și strunindu-și bine cireada este alternată cu scene de rodeo, în care călăreții abia de se țin câteva secunde pe spinarea tăurașilor nărăvași și extrem de agresivi, care nu suportă nici măcar musca pe spinarea deloc răbdătoare de corverzi sau samar. Distracția ne-
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
și a locurilor trebuie să fie copleșitoare. Nevrând să deformeze adevărul istoric prozatorul se supune cu bună știință acestei asceze. Este admirabilă în acest caz voința de construcție, fiindcă pare incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii provine din mișcările interioare/ exterioare ale personajului ( ... ). Apoi intervine procesul devenirii interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
e sufletul de noroaiele lumii murdar și aripa frântă, iar ceasul agonic al zilei ticăie-n zadar. Hai, cântă, cântă! alină-mi durerea albită în tâmplă, de-atât nenoroc... ah! de-amar și de of până-n zori să tot joc. Strunește-ți cobza, ușor, din umbra înserării mă ridică și inima-mi tresalte, cânte, - ca pasărea spin -, duios, sfâșietor ... Cântă-mi, cobzare! și lasă-mă să mor, de dorul zărilor albastre. ... pe sterpele drumuri să curgă doar ploaia, în ritmul inimilor
CÂNTĂ, COBZARE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354983_a_356312]
-
nu este de ajuns. De învățătorii de copii depinde foarte mult dacă la Biserică copilul se simte ACASĂ ACOLO... Fiecare învățător are copii dragi inimii și copii nesuferiți sau greu suportabili. și eu am făcut parte dintre cei greu de strunit. Cu toate ca la Biserică eram neastâmpărat și de multe ori rădeam cu prietenii chiar în timpul programului și îi deranjam pe cei din jur, eram totuși ACOLO. Eram ACASĂ. Tata nu a știut să-mi spună lucruri prea adânci din Biblie, dar
ACOLO, ACASA, INIMA... AM AVUT UN VIS... de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356816_a_358145]
-
singură lectură, numai în matematică încă nu descoperise nimic interesant, care s-o fascineze, sigur că avem cinci degete la o mînă și masa are patru picioare, ca și capra, și că o mulțime este o noțiune abstractă, dar Caesar strunea mulțimi de armate numai cu privirea și le ordona și le cerceta cu mintea lui pătrunzătoare ca tăișul sabiei și uneori își zicea că e nedrept pentru ea că se născuse fată, pentru că, dacă ar fi fost băiat, ea ar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]