594 matches
-
eu aș zice s-o aduc pe maicuța Predușinca. - ...Eu te sfătuiesc să mergi la baba Bșica, drăguțo, că în ea am încredere. Ah!... mă ia cu călduri. Aleargă cât poți de repede. Ia cărioara mea, cred că știi să strunești roibii? - Cum să nu știu, mare boier!... - Te rog să te grăbești, Didina. Otrava este foarte periculoasă,mai ales locul unde m-a înțepat..., cred că-nțelegi, Naie? Didina n-a mai auzit și ultimile cuvinte ale boierului și a
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
și făcătorii acelui joc l-au adus înapoi, spre norocul ortodoxiei române de a fi ferită de convulsiile unor vanități și veleități ce mijeau destul de periculos, chiar revendicativ demagogic după părerea mea. Cu funciara sa modestie omenoasă, bine exersată sau strunită în smerenia monahicească și întărită de încercarea prin care trecuse, el a cârmuit cu înțelepciune anii de cea mai frumoasă reafirmare a ortodoxiei române. Și pot mărturisi din câte l-am bine cunoscut în această perioadă, că a făcut-o
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
mai cuminte, Prea târziu și-aduce-aminte De-a mămucăi ei povață Și prea mult îl strânge-n brață, Pe cel drag, care râvnește Nuri din ie și-i cerșește Zor-nevoie dintr-odată, Fecioria ei de fată. Ea-l împinge și-l strunește, Arșița îi potolește C-un sărut și fuge-apoi, Către casă, înapoi Unde-n vise se cufundă Și fiorii o inundă. Iar pe el, pe drum l-apasă Dor de mândra cea frumoasă. *** Dă, Doamne, dorul să-l alungi! În câte
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455777799.html [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
și a locurilor trebuie să fie copleșitoare. Nevrând să deformeze adevărul istoric prozatorul se supune cu bună știință acestei asceze. Este admirabilă în acest caz voința de construcție, fiindcă pare incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii provine din mișcările interioare/ exterioare ale personajului (...). Apoi intervine procesul devenirii interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Scrieri > BALADA TĂTARĂ Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Balada Tătară Trei cai, unul alb, unul negru și unul roșu tăiau mai iute ca vântul întinderile câmpiei aurii. Cel alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri încruntate. Tânărul falnic era chiar
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Balada_tatara_viorel_darie_1388974638.html [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
5) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se scrie mult în România, A spus poetul ofuscat Făcându-și publică mânia, Ieșind la rampă pe-nserat, Redefinindu-și iar prostia! Greu e cuvântul de strunit. E dificil metafore să faci! O altă cale a găsit: Război cu cel nevinovat, Găsindu-l rău că e dibaci. E rău că scrie și-i citit... A fost cândva un prieten bun. Mă aștepta și mă citea, Iar de
ACROSTIH (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Acrostih_5_.html [Corola-blog/BlogPost/357069_a_358398]
-
avea oameni de încredere în politică, pe care să te poți baza că servesc interesele României, ale statului de drept și ale siguranței și securității naționale reale, lumea va ieși la vot. Statul ar deveni puternic și și-ar putea struni politicienii să aleagă între brățara de aur a meseriei sau perechea de brățări de oțel. PS. Mama mi-a confirmat că „noua orânduire” i-a mărit pensia, prin urmare, în mod simbolic, creșterea cu pricina a trimis-o direct la
Ne aflăm în plin război declarat României funcționale de către alianța tâlharilor din afacerile cu statul, a securiștilor și a incompetenților din politică by https://republica.ro/ne-aflam-in-plin-razboi-declarat-romaniei-functionale-de-catre-alianta-talharilor-din-afacerile-cu-statul [Corola-blog/BlogPost/338825_a_340154]
-
era nimeni acasă? Majordomul o întâmpină. Servitorii o ajutară cu bagajele. A întrebat de cei mici. - Copiii sunt în camera de muzică. Exersează. Alma urcă scările nerăbdătoare să-i vadă. Le dusese dorul. S-a oprit în fața ușii, să-și strunească răsuflarea. Șovăi o clipă. Vocea lui Beth îi acompania vocal, pe frații săi. Eduard cânta la vioara în timp ce acordurile pianului răsunau în ritmuri lente, atinse de degetele fine ale lui Leon. Deschise ușile încet, să nu-i deranjeze. Tabloul era
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1491206880.html [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
emoție. Este uluitor la ce s-a ajuns. Pe de o parte am impresia că publicul a fost „orientat”, de la un moment dat, către producții cu violență și sex în exces, pe de altă parte, acum nu mai poate fi strunit monstrul creat (asemeni lui Frankenstein...), fiindcă publicul contemporan cere tot mai mult aceste ingrediente. Introducerea scenelor de sex explicit sau a limbajului licențios nu constituie niciun fel de garanție pentru valoarea artistică (dimpotrivă, o distruge), dar asigură mulți cumpărători sau
ARTA CERE SACRIFICII, DAR NU TREBUIE SĂ ADMITĂ COMPROMISURI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480818392.html [Corola-blog/BlogPost/350223_a_351552]
-
și ai lui spre Lumea Nouă. Ce bucurie în sufletul ei! Alergă într-o suflare spre cheiurile portului unde ajunse încă înaintea corabiei. Iat-o, semeață, cu velele cele mari strânse, aluneca ușor spre țărm. La un moment dat, vâslașii struniră corabia, care se opri doar la câțiva pași de chei, iar mateloții aruncară ancora fixând-o lângă țărm, apoi punți mari se întinseră înspre mal, și lumea începu să coboare. Iar cel care sărise primul pe chei, era Hans. Căuta
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1443679785.html [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
că sperietura a fost reciprocă, pentru că și urletele lupilor au încetat. Rareori se mai auzeau din depărtări ca niște gemete înăbușite. Dar armăsarii tot mai sforăiau și alergau speriați. Domnul Ionescu ținea frâiele cu amândouă mâinile și încerca să-i strunească. Abia prin Valea Cucutei s-au mai liniștit caii și cei din sanie. Însă nimeni nu mai îndrăznea să vorbească. Priveau speriați la siluetele copacilor și ale tufișurilor, ce li se păreau ireale, îmbrăcate ca niște stafii cu largi cearșafuri
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450297207.html [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună pe caldarâmurile orașului. - Lasă, vă arăt eu vouă! fuseseră auzite ultimele cuvinte ale lui Albert. * Liniștindu-se cu greu în urma acestui episod foarte neplăcut, Alice simți din nou dorința de a fi mai comunicativă cu
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Stihuri > Momente > PREFĂ-MĂ, FEMEIE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prefă-mă, femeie, într-un cal de lemn Și hamuri să-mi pui și căpăstru, Zeiță, călare pe mine, solemn, Strunește-mi copita-n buestru... Împlântă-mi, în pântec, pinteni de aur, Dârlogii să-i tragi cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de himere. Lovind, cu sete, cravașa în crupă, Că mă alinti eu
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prefa_ma_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
de cer pe inima mea, flori de magnolii aș așterne înaintea ei și după ea, dâre de flori de magnolii din barca noastră aș lăsa, lângă mine sau în fața mea e Ea primul sărut, zmeu rătăcit spre cer, doi bătrâni strunind un cățel, copii alergând biciclete, buzele ei ce de acum nu le voi mai uita. http://www.youtube.com/watch?v=dZUOzswbPb 0&... Referință Bibliografică: Flori de magnolii / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1045, Anul
FLORI DE MAGNOLII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Flori_de_magnolii_radu_liviu_dan_1384114854.html [Corola-blog/BlogPost/347234_a_348563]
-
-se numai să bombăne, iar baba a ajuns pe dată “mama Leana”. Când i-a zărit prima dată degetele de la picioare, Albert a fost convins că “mama Leana” este vrăjitoare. Erau lungi, răsucite, părând a fi folosite dintodeauna spre a struni mătura în noaptea de sabat ori în alte cazuri în care nu avea alt mijloc de transport. Cu timpul și-a format convingerea că nu putea fi decât o vrăjitoare bună. La ea veneau femei frumoase, îmbrăcate și mai frumos
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
prin propria-i noblețe. / Astfel a trăit și a domnit, / Încâti-a întrecut pe toți ceilalți principi / Prin curtenie, vitejie, /Putere și mărinimie.[4] Și momentul luptei, al întâlnirii dintre viteji este astfel prezentat: Lovind adesea în scuturi, caii cu-avânt strunesc / Și unul către altul în iureș năvălesc; / Se-ndreaptă-ndatăiarăși cu salturi înapoi / Și spadele-și încearcăîn luptăgrea vitejii amândoi.[5]Un adevărat ritual pe care numai cei inițiați îl cunoșteau, precum acești doi cavaleri viteji cărora nu le păsa de viață
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăcea ca găina stăpână pe toată ograda. Se ridica, se așeza, iar se ridica ... trosnindu-și încheieturile degetelor boante, dar încărcate de inele multe și grele. Își strunea din instinct gesturile și toate cuvintele, pe care ba ... părea a le strivi în măsele, ba ... le salva și ridica pe vârful limbii cu lipici de femeie care nu se lasă roasă de gânduri nici dacă ar avea de gestionat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/melania_cuc/canal [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
în batistă,proprietara coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăceaca găina stăpână pe toată ograda. Se ridica, se așeza, iar se ridica ... trosnindu-șiîncheieturile degetelor boante, dar încărcate de inele multe și grele. Își strunea din instinct gesturile și toate cuvintele, pe care ba ... părea a le strivi în măsele, ba ... le salva și ridica pevârful limbii cu lipici de femeie care nu se lasă roasă de gânduri nici dacă ar avea de gestionat Universul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/melania_cuc/canal [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
conformat, atentă la toate atingerile lui. Masajul o relaxa total. Crea o senzație de bine general. Apoi, i-a produs plăcere. Iar când i-a simțit pe pielea ei bărbăția tare și catifelată, a cotropit-o o dorință imposibil de strunit. El i-a simțit umezeala subită. „E pregătită perfect; calm!” și a încercat să o penetreze. Simțind că nu reușește din prima încercare, Anca a dus mâna și a prins penisul învârtoșat, introducându-l parțial, cu grijă, după ce l-a
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_16_.html [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
frumos, promit cu toți Și mă îndeamnă să votez S-aleg pe unul dintre hoți. Adese ori m-am întrebat : -Ne cred ei oare idioți, Mai cred că încă n-am aflat C-avem în fruntea noastră hoți? Ii mai strunea doar un nebun , Dar s-au unit apoi cu toți , Ca să-l omoare de Crăciun, Străini cu trădatori și hoți. Ș-acel nebun a fost creiat Tot de străini și de lachei Cu planul bine calculat , Să-mpartă țara și
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1481299905.html [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
obstacol de netrecut, aruncându-și, eventual, călărețul peste cap, domnule regizor... N-are rost. Pentru că întrebarea principală sună așa: cine e, de fapt, Alejandro González Iñárritu? Cineastul de mare finețe, debordând de idei cinematografice memorabile, de umor și metafizică bine strunită din „Birdman”-ul de acum un an? Sau confecționerul acestui gablonț hemoragic-hivernal, hollywoodian în cel mai de jos sens al cuvântului? Să nu fie cumva o coincidență de nume. P.S. Dacă ați fost la „The Revenant”, vă rog să vedeți
„Reveneala” – o telenovelă Animal Planet by https://republica.ro/zreveneala-o-telenovela-animal-planet [Corola-blog/BlogPost/339016_a_340345]
-
-se strâns cu brațele de loitră. - Măi, măi, măi... Da’ să nu dea dreacu’ să vă mai înghiontiți că nu știu ce fac! Zbânțuiților! Ce să făceț’ voi la?... dar nu își duse gândul până la capăt și o luă iar din loc strunind caii la pas. - Păi vez’ că mergem la porumb!? Știe mamaie ce vorbește!? sări Marius. Nu degeaba ne zâsă s-aducem ca să umplă tuciu!?... - I-auz’! Și mie di ce nu-mi zâsă, mă!? Di ce nu-mi zâsă, ai
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
pădurii, până în profunzimea sufletelor oamenilor. Până și vântul stătea în loc să asculte ... copacul care cânta. Vibra melodios prin fiecare frunză, iar crengile sale mari ... erau copiii timpului, cântându-și simfoniile - bijuterii modelate în filigranul simțurilor. Când nu cânta, copacul jelea. Își strunea crengile să se atingă într-un bocet tulburător, oglindindu-și sufletul plin de sintonii, peste luciul apei liniștite. Se oglindea prin miile de frunze - ochii unui satir plângător. Era minunat acest copac, era minunată această ... vie simfonie! Vestea despre copacul
LUMINA ARMONIEI (ESEU) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Lumina_armoniei_eseu_.html [Corola-blog/BlogPost/344284_a_345613]
-
refăcuta din părți colorate. Acasă - drumul și legătura - mi se arătă la încă un vers criptic prin gospodărie. Pietrele alese și ușile care se deschid, jocul infant și muzical al mișcărilor de aer, temperatura diferită a camerelor prin care ne strunim pașii după-amiezei, cu multă pasiune demonstrează zâmbetul chitării acordate. Am uitat de povestire. Mă întorc la imagine și la sunet, pierd scrisul din vedere, aleg să exist gustând parada mirosului ademenitor. „Te-ar ajuta o cafea?”, mă întrebi știind că
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_taram_al_fericirii.html [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
izvoare vin, Iar de bucuria ierbii Își schimbă coarnele cerbii. La căldură-ncetinel Floricele fel de fel Se ivesc tremurătoare, Proaspete și zâmbitoare. De pe coastă până-n vale Zboară roiuri de petale. Doamne, câtă frumusețe, Ce miresme pe fânețe! Ștefan calul își strunește Și pe-un munte se oprește: - Iată, iată Giumalăul! Strigă Vodă, iar ecoul Lunecă-n păduri bătrâne Și-i răspunde: „Da, stăpâne!” Hăt departe, colo-n vale, Unde vântul dă târcoale, Apa Bistriței străluce, Pe sub ferigi doru-și duce, Pe sub sălcii
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]