279 matches
-
35) a. %O parte din mafie au fost arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe rând): (37
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe rând): (37) a. O parte din guvern s-au contrazis unii pe alții. b. O parte din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate fi influențată de modelul străin, în cazul traducerilor: (i) În urma celui de-al doilea atac, poliția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu era "scoasă" și "purtată" de către studenți și în afara universității. Un exemplu eclatant ne stă la dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation de Picardie, la vénérable nation de Normandie și la constante nation de Germanie (Kedourie, 1961, pp. 13-14). Este imperativă sublinierea faptului că aceste "națiuni" universitare indicau oarecum proveniența, însă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
liderii studenților, în centrele universitare mari, să fie tinere cadre didactice. În 1979, Cranta termina facultatea. La nivelul organizațiilor studențești era o stare de lâncezeală, iar în vremea aceea Nicu Ceaușescu câștigase mai multă putere în UTC și coordona direct studențimea. Tot atunci s-au petrecut niște mutații legate de organizarea marilor centre universitare. În acel context, am fost căutat de Mihai Timofte, care era îndrumătorul activității ASC din Iași din partea Comitetului de Partid pe Centrul Universitar. S.B.: Fost lider CUASC
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
noi puncte de observare astronomică în localitățile unde se impunea intensificarea educației ateist-științifice. Casa Studenților urma să organizeze acțiuni cu teme ca: "Opoziția dintre știință și religie", "Oameni de seamă despre știință și religie", "Dogmele religioase", " Mitul lui Isus", "Rolul studențimii în activitatea de răspândire a cunoștințelor științifice" etc. Catedrele urmau să revizuiască temele de doctorat, încurajându-le pe cele din domeniul "ateismului și cunoașterii concrete a religiozității". Când ați ajuns dumneavoastră în mediul universitar mai existau astfel de brigăzi? D.T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care tovarășul Nicolae Ceaușescu le-a avut cu activul UTC și UASCR a reieșit rolul pe care trebuie să-l aibă studenții în întreg procesul de învățământ. La a IX-a Conferință a UASC, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus că studențimea este chemată să ia în mâini conducerea întregului proces de învățământ, de modernizare a învățământului nostru"4. Iată care era ponderea studenților în structurile academice de conducere. Într-o notă a Comitetului județean din 19765, se precizau procentele din componența
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de la ASC, de la diferite niveluri. Acestea, dincolo de aceste necazuri și evenimente, erau elemente forte ale CUASC din CU Iași. Economisirea energiei - o problemă a tuturor S. B.: Am ajuns la un subiect care a generat un eveniment ce a scos studențimea din amorțire și care v-a marcat și dumneavoastră cariera politică - practic, a pus punct acesteia în perioada comunistă: politica de economisire a energiei. În ședința extraordinară a biroului Comitetului județean de partid din 9 februarie 198521, Leonard Constantin, întors
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
1) Beiu Steliana Delia îndruma: cenaclul "Culoare, suflet și idee", cenaclul de anticipație, activitatea de cromocinetică, cercul "Cosmos 2000", activitățile expoziționale, serialele "Coordonatele fundamentale ale politicii PCR în lumina documentelor Congresului al XII-lea al PCR", "România în conștiința lumii", "Studențimea - promotoare a artei, științei și culturii"; acordarea consultațiiilor juridice, ciclul de poezie "Marile muzee și capitale ale lumii". Răspundea de UAIC. 2) Baciu Elena: asigura documentarea de la punctul de informare, coordona acțiunile de la salonul "Ethos". Răspundea de IA. 3) Botea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
are și o altă fațetă a interesului de bun condeier, fiind un desenator de excepție în redarea secretelor lumii animale, dar perfecționat până la artă, calitate cu care a făcut excelente eseuri științifice, dar mai ales cu care și-a impresionat studențimea care s-a școlit în preajma domniei sale. Lumea de astăzi, poate și cea de ieri spre a nu fi răi, arareori recunoaște valoarea și meritele marilor oameni care își consacră viața, truda și simțirile, științei și travaliului de catedră, îndeletnicire grea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să facă șuruburi sau școlit sumar ca să intre, peste noapte, în politică, diplomație sau învățământ. Flatat, eventual, într-o primă etapă, el sfârșește în confuzie interioară și netrebnicie, năuc, dezrădăcinat, inutilizabil. Miniștrii intră în pușcării, boieroaicele ajung femei de serviciu, studențimea culege recolte. Apar elite noi care nu știu să facă nimic: activiștii, agitatorii, ideologii. Meritul e descurajat de o găunoasă retorică egalitaristă, când nu e pur și simplu amendat ca o subversiune. Câștigul e minim, piața - anemică. „A avea“ își
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în care toate s-ar orândui potrivit unui unic temei: valoarea. De unde i s-au tras și cuvenitele deziluzii... Mai întâi, i-am fost student. Corneliu Sturzu era asistentul profesorului Husar și ținea seminarul de estetică. Atunci, în anii '50, studențimea arăta ca vai de ea: mai toți purtam amărâtele haine din liceu. După trei-patru ani, paltoanele erau date la întors (trădau cheutorile cusute...); la pantofi purtam blacheuri, așa că băteam mereu un soi de step involuntar și dezordonat pe sobrele culoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o tiradă vehementă împotriva patetismului argumentației oficiale, punând totodată numeroase întrebări "dușmănoase" (Someșan, Iosifescu în Rusan: 2000, 626). Natura revendicărilor studenților rămâne un subiect disputat și insuficient analizat până în ziua de astăzi. Pentru Karl Lupșiasca, unul dintre protagoniștii evenimentului, cererile studențimii timișene nu aveau ca obiect capotarea regimului, ci numai ameliorarea lui. Acesta își amintea că "generația noastră, în general, credea că socialismul, în principiu, e bun. Eram în 1956, trecuseră câțiva ani de îndoctrinare... Nu aveam dubii că socialismul va
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe lângă dimensiunea "revendicativă", socio-economică, și una indubitabil politică, "anticomunistă" (Muțiu, Stanca, Baghiu în Rusan: 2000, 677-678; Stanca în Rusan: 2000, 691-703). Teza este susținută și de către Ioan Munteanu, care scrie că "Mișcarea, la început revendicativă, situată în planul obiectivelor proprii studențimii, se transformă într-o acțiune politică clară, care depășește ca importanță centrul universitar timișorean și dobândește o semnificație națională incontestabilă" (Munteanu în Rusan: 2000, 643-644, sbl. în orig.). Este foarte probabil ca, dacă protestele ar fi căpătat amploare, extinzându-se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Basarabia cu cultura lor rusească pentru a-i familiariza cu naționalismul lui cultural! Studenții evrei au sesizat limitele egalității, respingînd în continuare asimilarea și naționalismul românesc bazat pe sămănătorism. Faptul acesta era rezultatul antisemitismului al cărui vîrf de lance era studențimea. După înfăptuirea unității naționale, Liga Culturală și-a pierdut din importanța pe care o avusese înainte. Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Da, erau Ghiță Gorbatei, Costăchescu, Voinea Octavian, săracu’... Acuma e altă chestiune, că pot să alcătuiesc lucrurile altfel de cum am văzut atuncea... Dar îmi amintesc de Voinea Octavian că era foarte zdruncinat... A scris și o carte dup-aia Masacrarea studențimii românești. Bine, a fost legionar... treaba lui. A venit la mine și mi-a spus: Eu știu că ție nu-ți plac armele. Eu am fost ofițer și am ascuns un armament întreg... Și a vrut ca să afle dacă și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
etc. Substantivele colective denumesc „obiecte” din categoria a doua, care se caracterizează prin două raporturi de multiplicare, unul explicit, exterior obiectului, suprapus raportului obiect-clasă de obiecte și altul implicit, interior obiectului; substantivele colective denumesc obiecte-mulțimi: colectiv, grup, popor, trib, echipă, studențime, țărănime, turmă, stol, brădet, mărăciniș etc. Substantive comune și substantive propriitc "Substantive comune [i substantive proprii" Substantivele pot denumi „obiecte” fără identitate specifică între celelalte obiecte ale clasei pe care o reprezintă sau, dimpotrivă, cu o identitate distinctă de celelalte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantiv: „Le țineam minte pe ale mamei, ca niște crengi, le punea adesea lângă ale mele...” (M. Preda, Viața... 148) • forme verbal-nominale: „Glasul ei, de obicei semănând cu vântul, era acum mort.” (O.Paler, Galilei, 137), „Se făcea apel la studențime, chemați să asigure munca în întreprinderi.” (E. Barbu, 162) b. dezvoltat: „Rudele, cu capetele descoperite, ascultau glasul preotului.” (E. Barbu, 109) c. propozițional (atributiva descriptivă): „Ziarele de a doua zi publicau discursul șefului guvernului, care era plin de amenințări.” (E.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grija profesorului L.T. Boga, două baloturi cu volumele profesorului V. Harea, recent ieșite de sub tipar, un amplu și valoros studiu despre viața și opera lui L. Tolstoi. În acea Împrejurare adresându-mi-se mie, Pan Halippa repetă ca un părinte studențimea să fie liniștită, ”să nu se irosească până ce va veni vremea potrivită”. Am reținut din discuția dintre P. Halippa și V. Harea că autoritățile politice românești, profund obediente Moscovei nu vor ezita să-și dea acordul ca Basarabia să se
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și în presa locală” pentru revistă, îi atribuie poetului reflecții pe care nu cred să le fi pronunțat, sau în nici într-un caz nu le va fi formulat așa: „George Bacovia a subliniat plin de amărăciune că în rîndul studențimii s-a infiltrat morbul naționalismului șovin și antisemit care promovează dezbinarea națiunii, [...]că literatura, arta și cultura în general nu se bucură de atenția politicienilor care urmăresc numai partea materială individuală, îmbogățirea lor și exploatarea celor mulți”. Fiecare pagină era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bibliotecile publice mai mici - și mai văduvite - nu intră nici ele în posesia celor mai multor tipărituri, pentru simplul motiv că nu li se alocă fonduri de achiziții sau acestea sunt cu totul simbolice. De prisos a menționa că pentru studențime și intelectualitate, îndeobște remunerată precar, achiziționarea literaturii științifice rămâne o problemă greu solvabilă. Am enumerat în acest context câteva din neîmplinirile istoriografiei românești contemporane și o infimă parte a dificultăților de documentare nu din rațiunea de a face un exercițiu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mă refer la nivelul acesta vulgar: hamburgheri, discoteci, baruri. Vreau să mă înțelegi corect, lumea spre care mergeam semăna tot mai mult cu Uniunea Sovietică, nu neapărat ca atmosferă, ci ca model. Entuziasmul omului de rând, dar mai ales al studențimii, al intelectualilor mi se părea nepotrivit. Era rezultatul unei manipulări pe care eu, ca om sovietic, o simțeam până la oase. Atunci am vrut să scriu o carte despre o lume pe care toți am uitat-o prea repede: Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
învățământului superior 734. În aceste împrejurări, Gheorghe Brătianu a făcut declarații prin care a acuzat guvernul că încerca să arunce fapta câtorva vinovați asupra întregului tineret. El insista asupra faptului că nu se putea confunda întregul tineret și nici întreaga studențime română cu atentatorii care meritau să fie pedepsiți. Șeful georgiștilor aprecia, de asemenea, că guvernul nu era îndreptățit să generalizeze măsurile punitive care duceau spre încălcarea libertății și a drepturilor constituționale 735. Precizările aduse de Gheorghe Brătianu, în ședința Camerei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dreapta și cea de stânga, datorită scăderii ponderii elementelor de centru, reprezentate de tradiția liberală 736. Luând cuvântul în timpul dezbaterilor desfășurate în Cameră pe marginea proiectului de lege a învățământului superior din 1937, Gheorghe Brătianu revenea asupra problemei culpabilizării întregii studențimi române, precum și a profesorilor implicați în politică. Șeful partidului accepta ideea că de la catedră nu trebuia să se facă politică și că pedepsirea violenței și a terorii era îndreptățită. Totuși, el aprecia că educația politică a tinerei generații era absolut
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]