36,705 matches
-
De ce? Fiona Sampson: Nu știu exact de ce e Europa centrală centrul preocupărilor mele culturale. Are o oarecare legătură cu prima mea profesie, cea de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă pentru muzica de cameră - am studiat o perioadă scurtă la Salzburg - așa că parte din aplecarea mea pentru acea lume - fizică, afectivă și intelectuală - vine din sentimentul că inima culturală a Europei e undeva între Viena și Budapesta. Destul de departe de București, dar și de Paris și
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
aleg filozofia. Dar antrenarea pentru gândit - chiar am simțit că-mi antrenez mintea: a fost destul de stresant și foarte diferit de critica literară, care-mi era familiară - m-a format pentru tot ce gândesc sau scriu acum. La început am studiat engleza, am trecut apoi la politică-filozofie-economie, fiindcă mi-am dat seama că nu mergeam destul de adânc pe calea ideilor. Eram îndrăgostită de critica literară universitară: era incitantă, îndrăzneață, dezinhibată. E un paradox, probabil esențial pentru mine: pe de o parte
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
întreg grup de poete nord-americane: Clampitt, Glück, Carson și Graham. Lista e mult mai lungă. LV. Din lectura volumului Folding the Real nu aflu mai nimic despre experiențele tale imediate. Când te-ai născut, ce faci în prezent? Ce ai studiat, ce te-a dus către poezie? FS. M-am născut la Londra în 1963 și mi-am petrecut mare parte din copilărie pe coasta de vest a Țării Galilor, la Abery- stwyth. Studiile le știi acum: am început cariera și studiile
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
fel ca în proză, care se schimbă rapid la impactul cu India, Africa, China, Europa. Prin urmare, sunt poeți minunați în Anglia de azi, dar sunt și multe șanse ratate. Poeți a căror operă o prețuiesc: John Burnside (liric, ritmat, studiat); Alice Oswald (moștenitoarea lui Hughes); Menna Elfyn și Gwyneth Lewis din Țara Galilor; Michael Donaghy (e drept, american); W.N. (Bill) Herbert (remarcabilă imaginație); poeții importanți: Douglas Dunn, Geoffrey Hill și Tony Harrison. Și încă n-am menționat Irlanda, un ținut
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
o comunitate transnațională și translingvistică. Nu mă număr printre ei, ceea ce nu m-a împiedicat să citesc cu plăcere cele aproape 200 de pagini ale romanului. L’Ignorance debutează dialogic, ex abrupto, în stil cinematografic (opțiune deloc întîmplătoare: Kundera a studiat artele vizuale și cărțile lui se pretează ușor ecranizărilor). Irena, eroina principală, a emigrat din Cehia în Franța după înăbușirea în sînge a „primăverii de la Praga". Acum războiul rece a luat sfîrșit, zidurile despărțitoare au căzut, iar Sylvie, buna prietenă
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Nicolae Mareș Cu Stan Velea Născut la 29 mai 1933 în comuna Poiana Mare din județul Dolj, Stan VELEA studiază polonistica la Universitatea din București pe care a absolvit-o în anul 1957. În același an este repartizat la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu", unde lucrează și în prezent. Aici obține și titlul de doctor în Filologie
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
reprezentativi pentru "țara nouă, imensă". Acestora din urmă le va da el numele de "cărturar american," "om care gîndește", dar deloc o excepție de la imperativul mai general de a-și îndrepta privirea în direcția naturii, fie numai pentru motivul că studiind-o, se poate cunoaște pe sine, potrivit corespondenței în plan spiritual dintre om și natură care face ca "ș...ț preceptul antic: «Cunoaște-te pe tine însuți» și preceptul modern: «Studiază natura» să devină în cele din urmă o singură
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
privirea în direcția naturii, fie numai pentru motivul că studiind-o, se poate cunoaște pe sine, potrivit corespondenței în plan spiritual dintre om și natură care face ca "ș...ț preceptul antic: «Cunoaște-te pe tine însuți» și preceptul modern: «Studiază natura» să devină în cele din urmă o singură maximă". Mai mult, atunci cînd se ocupă de influențele spre care cărturarul american este invitat să se deschidă, el așază natura pe locul întîi, înaintea bibliotecii. O asemenea ierarhizare poate stîrni
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
istorie. Iar imaginile au rămas vii. Istoria filmului prin istoria festivalului, iată o veritabilă obsesie a actualei ediții; de altfel, e și primul an în care s-a înființat și funcționează un "Departament de istorie" al Festivalului, care are de studiat un drum de peste o jumătate de secol. Aici ar fi de povestit (tot scurt) o mișcătoare seară omagială, în memoria lui Maurice Pialat și Daniel Toscan du Plantier, care au murit la începutul lui 2003 (primul de tristețe că nu
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
se mișcă, iar artele românești fac și ele pași importanți către emancipare și către consolidarea pozițiilor în spațiul public. Chiar în anul 1868, cînd Ștefan Luchian deschidea ochii la Ștefănești, viitorul său coleg Nicolae Grigorescu trăia experiențele independenței de la Barbizon, studia cu insistență lucrările marilor maeștri de la Luvru și trimitea, la rîndul său, mai multe pînze pentru expozițiile pariziene, iar celălalt viitor coleg, Ion Andreescu, tocmai absolvea primele patru clase ale Gimnaziului Gh. Lazăr din București și se mută la Sf.
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
în 1954 drept unul dintre cei mai importanți poeți ai Suediei. Tranströmer este totodată poetul suedez cel mai cunoscut în străinătate, fiind tradus în mai mult de treizeci de limbi. S-a născut la Stockholm, la 15 aprilie 1931. A studiat psihologia la Universitatea din orașul natal și a lucrat ca psiholog în diferite școli, precum și în centre de reeducare a handicapaților sau a delincvenților. Pentru poet, munca de psiholog în una din închisorile din sudul Suediei a însemnat, fără îndoială
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
este un lucru grav de care doctorul Dumitresco nu este la curent. Și aș spune că dsa este de fapt nevinovat. Înțeleg, doctor fiind nu poți, n-ai timpul material, nici libertatea disponibilității totale să te ocupi de artă, să studiezi desenul, culoarea, să te dedici integral artei care te acaparează cu ghiare tentaculare. Dacă vrei să fi medic capul trebuie să îți stea la medicină, nu la artă. Altfel riști să confunzi domeniile și până la urmă să le încurci pe
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
și partituri de muzică de avangardă, îmi arată uneori limitele proprii "omului de specialitate", întrecute de informarea pasionată a unui "simplu meloman". La rândul său, Ernst von Siemens ( 1903-1990), moștenitor al firmei înființate de bunicul său, Werner von Siemens, a studiat fizica. A învins în tinerețe o paralizie căreia cei din jur nu i-au dat șanse de recuperare. A preluat imperiul industrial de la tatăl său, Carl Friedrich von Siemens. A mărturisit adesea că muzica stă permanent în centrul existenței sale
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
vii toate lucrurile mici din care e făcut lucrul cel mare, viața. Notă biografică Mats Ek, născut în Suedia în 1945, este de treizeci de ani un coregraf care se bucură de cea mai mare stimă în lumea întreagă. A studiat dansul și teatrul. A fost regizor la Teatrul de Marionete, la Teatrul Municipal din Stockholm și la Teatrul Regal Dramatic. Din 1973 a fost angajat ca dansator la Ballet Cullberg. După trei ani și-a făcut debutul de coregraf al
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]
-
de Smaranda Vultur: și acestea, însă, predominant monologice și narative. S-a recurs adesea la analiza pragmatică a dialogurilor din textele literare: procedeul e justificat doar în măsura în care presupune o bază de comparare cu dialogul real. În fine, cine voia să studieze dialoguri reale era obligat să le înregistreze și să le transcrie pe cont propriu. Cercetări serioase nu se pot însă face fără un corpus bogat și alcătuit pe principii unitare în vederea acestui scop. Din materialul strîns în ultima vreme, datorită
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
României? Noi ne-am eliberat singuri. Te pomenești că ești omul lor"... "Omul lor" chiar fusese Mircea Săucan, un "adolescent comunist", de 16 ani, fluturînd frenetic un steag roșu la intrarea tancurilor rusești în Sighișoara, apoi un tînăr comunist care studiază regia la Moscova, la celebrul V.G.I.K., apoi angajat, în ’52, cadru de nădejde la Studioul Sahia... Dar apoi, se auto-diagnostichează Săucan, " Arta m-a ajutat să scap de orice fel de ideologie"...De fapt, încă înainte de a fi "omul lor
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
hermetică sau revelatoare, eul poetic postmodern e fermecat de "estetizarea imediatului", de angajarea ontologică, de aspectul proteic și "impur" al formelor literare în necontenită mișcare și îmbinare. "Metafizica e înlocuită de fizică, iar educarea și inițierea cititorului, de seducerea lui". Studiind opoziția între modernul "hieratic" și postmodernul "ludic" și "deconstructivist", Ihab Hassan detectează, între "dimensiunile" celui din urmă, fragmentarea, decanonizarea, nereprezentabilul, ironia, hibridizarea, carnavalizarea. Așadar subistoria ar putea fi socotită drept un Purgatoriu al unei creații subjugate de un trufaș vizionarism
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
Rodica Zafiu Antroponimia - ramura onomasticii care studiază numele de persoană - are avantajul de a folosi înregistrările făcute în diverse contexte administrative, de control sau utilitare: de la mai vechile liste de impozitare pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice asupra numelor de cod - atribuite urmăriților sau alese pentru ei înșiși de colaboratori.) Mai greu e să studiezi numele date animalelor, situațiile fiind în acest caz mult mai complicate și instabile: înregistrările "oficiale" sînt puține (și privesc mai ales animalele de rasă, participante la concursuri); adesea, numele oficial al animalului de casă e concurat de alte denumiri, printre
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
convingere se măsoară după cîmpul de emulație pe care îl poate provoca. Nu stufoșenia subtilităților conceptuale, ci numărul de prozeliți adunați în numele ei este adevăratul criteriu al valabilității sale sociale. Ceea ce înseamnă că o doctrină pe care nu o poți studia decît expunîndu-te riscului de a fi molipsit de ea are toate șansele de a deveni o viziune în stare a transforma lumea. Toate învățăturile care au răscolit istoria omenirii, schimbînd destine de oameni și mutînd granițe de state, au avut
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
Nu avea drept ghid decît cuvintele Bibliei, credința în Hristos și subtilitățile filozofiei platonice. Rezultatul va fi o operă la care posteritatea creștină se va raporta ca la un monument de sclipire impresionantă și deopotrivă ambiguă, dovadă că Augustin este studiat în aceeași măsură de teologi și de filozofi. Și mai este un amănunt demn de a fi pomenit în cazul lui Augustin. Dacă hotărîrea de a se creștina a fost luată fulgerător, ea a căzut pe un teren sufletesc pregătit
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
statut aproape legendar. Volumul Cazul Șușman în judecata răchițenilor (Casa de Editură Napoca, 2005), scris de Teofil Răchițeanu și Teodor Boc, este o încercare de a demonstra că nu toți partizanii își merită aureola de eroi. Cazul pe care îl studiază cei doi autori este al lui Teodor Șușman, care în perioada interbelică fusese primar al comunei Răchițele, din Munții Apuseni, iar după instaurarea comunismului a devenit conducătorul unui grup de partizani. Volumul are un evident caracter polemic; el a apărut
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
de pildă, reprezentând familia regală a Spaniei, al cărui unic echivalent se află la Muzeul Prado din Madrid. Cu mine a fost de o supremă colegialitate și părea uimită cât de repede învățam tot ce-mi putea oferi, încântată că studiasem vioara, ca și ea, înainte de a mă dedica artei cântului. Am parcurs împreună, printre altele, rolul Elettrei din Idomeneo de Mozart, pe care-l pregăteam pentru turneul în Japonia cu Seiji Ozawa și pentru spectacolul final al Festivalului de la Salzburg
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
Toulouse, dacă vă interesează. Aici, la noi, pericolul este celălalt. S-a comprimat în ultima vreme, tot după un model occidental, în doi ani, studiul literaturii, dar nu ne-a obligat nimeni la aceasta, și atunci, avînd vechea mentalitate, se studiază o literatură străină în acest răstimp, cu jumătate de pagină despre un autor important, jumătate de pagină sau de oră despre altul. Nu, nici așa nu se poate. Selectezi cîțiva autori, din ceilalți dai la bibliografie, te ocupi de un
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
definitivă a premiselor care să permită generației viitoare saltul în Europa și din acest punct de vedere. Domnul Baumgarten atrage cu dreptate atenția că există și reviste românești din inițiative particulare care se situează la nivelul celor occidentale, spre pildă Studia phaenomenologica, editată de Humanitas, sau Chora, dedicată studiilor antice și medievale, editată de Polirom, cu colaborări europene importante. Asemenea inițiative trebuie încurajate și fapul că nu s-au bucurat de atenția unor recenzenți la noi este cu adevărat anormală. Doar
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]