350,792 matches
-
celeilalte" realități. "Explorările" sale sînt cu atît mai îmbucurătoare cu cît avem de-a face cu un univers poetic prea puțin cunoscut, chiar în interiorul culturii noastre. în egală măsură îmbucurătoare este inițiativa revistei Familia din Oradea de a tipări acest studiu în Biblioteca sa. Nu ne rămîne decît să sperăm că inițiativele de felul acesta vor deveni din ce în ce mai frecvente.
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din acest punct de vedere. Se vorbește despre operă în general, demersul critic se continuă cu o imersiune în opera-obiect de studiu, în cazul de față Noaptea de Sânziene a lui Mircea Eliade, și biografia se încheie cu menționarea altor viziuni critice asupra romanului supus disecării. Lucru evident (cu excepția analizei lui Marian Victor Buciu - anticipând - care iese oarecum din tipar prin ontoretorica
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
unor narațiuni labirintice sunt cele două trăsături semnificative care apropie proza fantastică a lui Mircea Eliade de cea a argentinianului Jorge Luis Borges, observație care invită la dialoguri teoretice serioase. Critic și istoric literar cunoscut, Constantin Ciopraga a închinat un studiu monografic notabil Baltagului sadovenian, pe care îl definește ca fiind nici mai mult nici mai puțin decât o elegie disimulată. Sunete de infratext, patetice, traduc admirația lui Sadoveanu pentru anumite permanențe, notează criticul, adevăr valabil în cazul tuturor creatorilor de
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
par derrière și avec, în concluzie, M. V. Buciu aderă la un tip de analiză literară după un model occidental avansat. Al Săndulescu, istoric literar, cercetător științific principal, doctor la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", a publicat un studiu monografic despre Liviu Rebreanu în 1976. Mongorafia de față se concentrează asupra romanului Pădurea spânzuraților. Accentul este pus și pe latura biografică dar nu numai, M. V. Buciu nefiind singurul înclinat spre o perspectivă naratologică: Naratorul înfățișează neutru, impasibil, ca un
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu romanesc (lumina și întunericul). Înaintea acestor patru monografii au apărut în colecția Dacia Educațional, La țigănci de Mircea Eliade în cinci interpretări, studiu al coordonatorului acestei colecții, Ion Simuț, Ciocoii vechi și noi, monografie de Șerban Cioculescu ș.a. Adresându-se elevilor de liceu, aceste cărți cuprind la sfârșit teme numite fie de studiu independent, fie Aspecte de investigat, astfel încât ele, biografiile unor capodopere
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
Dacia Educațional, La țigănci de Mircea Eliade în cinci interpretări, studiu al coordonatorului acestei colecții, Ion Simuț, Ciocoii vechi și noi, monografie de Șerban Cioculescu ș.a. Adresându-se elevilor de liceu, aceste cărți cuprind la sfârșit teme numite fie de studiu independent, fie Aspecte de investigat, astfel încât ele, biografiile unor capodopere, să constituie instrumente ajutătoare într-adevăr folositoare.
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
terminați... Oceania ne doborâse. Cel mai entuziasmat se arăta amicul meu, pictorul, Instigatorul ocult, aparținând probabil unei secte care nu a ajuns încă în România și care ar da bătaie de cap S.R.I.-ului. El socotea, de ex., că fără studii, fără belearte, fără academie, primitivii izolați de restul umanității creaseră în mijlocul Pacificului un Om real în fine, stăpânit de instincte, pe care prejudecățile, tabuurile, ideologiile lumii culte, îl ocultau... Fără vreo școală înaltă. Doar dacă în vreo colibă de-a
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
ne trezim că din aceiași puțini bani publici școlile vor fi dotate cu frigidere pentru a nu se alege praful de ideea premierului, dîndu-se copiilor lapte stricat. într-o țară în care se plătesc din bani publici tot soiul de studii de fezabilitate de care nimeni nu are nevoie, nu s-a putut găsi un evaluator al costurilor probabile pe care le implică de fapt operațiunea "cornul și laptele". E presa de vină că guvernul nu-și ia în serios pînă
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
unitatea dinamică a unui stil inconfundabil. în al doilea rînd, cartea nu poate fi socotită nici o monografie pentru că pictorița este foarte puțin prezentă în datele ei umane și istorice, chiar dacă epura bio-bibliografică, de altminteri foarte consistentă, și anumite trimiteri din studiul introductiv compun cu multă exactitate itinerariul unei vieți și istoria unei opere. Nici despre un catalog de etapă sau despre unul exhaustiv nu poate fi vorba, pentru că dimensiunea de inventar și aceea a descripției muzeografice lipsesc cu desăvîrșire. însă în pofida
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
în general, și nici de istorie a unei personalități, sau nu în mod explicit una de acest gen, ci de istorie a receptării operei. Mariana Vida, cea care a construit în anasmblu și în detaliu această carte, chiar își intitulează studiul introductiv ,,...fragmente dintr-un parcurs al receptării critice", fapt care deconspiră de la bun început intențiile de cercetare și forma de așezare într-o anumită perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
carte, chiar își intitulează studiul introductiv ,,...fragmente dintr-un parcurs al receptării critice", fapt care deconspiră de la bun început intențiile de cercetare și forma de așezare într-o anumită perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație și extreme de nuanțat în interpretare, îi urmează o bogată antologie de texte despre..., după care vin la rînd fișa bio-bibliografică și reproducerile. Deși par episoade oarecum izolate și de sine stătătoare - la rigoare oricare dintre
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
oricare dintre aceste segmente poate fi privit în sine, fără nici o legătură cu celelalte -, există un anumit element care se regăsește în toate și obligă cititorul/privitorul la o lectură concentrică, anume parcursul cronologic, dimensiunea temporală. De la privirea exegetică din studiul introductiv pînă la textele antologate, la rezumatul bio-bibliografic și la seria de reproduceri, ideea de succesiune, de cronologie, este una esențială și în jurul ei se coagulează întregul discurs, indiferent de limbajul acestuia. Dar în afara unei istorii personale foarte concise, a
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
evoluția înaltei politichii naționale. Ce surse de informații am? Nici una! Cum nu prea citesc ziarele și nici nu mă prea uit la televizor, îmi petrec câteva minute pe zi discutând cu vecinii. Adevărul este că viața la bloc valorează cât studiul unei enciclopedii. Mai ales a unui bloc românesc, unde omogenizarea forțată a adus împreună tot spectrul social și, mai nou, politic: au trăit și continuă să trăiască laolaltă profesori universitari și muncitori, doctori și precupețe, ofițeri și zilieri, securiști și
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub regimul comunist, iată, dl. Marino promite o revenire. Așteptăm cu mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
a început să funcționeze Catedra de limbă și literatură română (încredințată celui care scrie aceste rânduri, acum profesor emerit) și până astăzi, când prof. Teresa Ferro, o distinsă românistă (it. romenista) o conduce cu competență, secondată de lector Celestina Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Vasile Frățilă, Liviu Ciocârlie), din București (Sanda Reinheimer-Râpeanu), din Oradea (I. Hogea) și alții. Numele celor care au luat cuvântul în reuniunile științifice nu are, bineînțeles, prea multă însemnătate. Trebuie însă subliniat că, afară de aceștia, au beneficiat de burse de studiu la Universitatea din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului italian anume creată pentru intelectualii din țările din Est. Putem însă
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
care au luat cuvântul în reuniunile științifice nu are, bineînțeles, prea multă însemnătate. Trebuie însă subliniat că, afară de aceștia, au beneficiat de burse de studiu la Universitatea din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului italian anume creată pentru intelectualii din țările din Est. Putem însă afirma - fără exagerare sau eroare - că Udine, Provincia Udine și mai ales Universitatea au fost extrem de
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Iorgu Iordan", Marius Sala, membru al Academiei Române. Fiecare dintre aceștia a prezentat interesante comunicări îndelung dezbătute. Alături de cei de mai sus, au participat și valoroși romaniști europeni: prof. Liliana Tasmowski-De Ryck de la Universitatea din Anvers, conducătoarea unui centru universitar de studii lingvistice românești, și prof. Maria Iliescu, de la Universitatea din Innsbruck. Româniștii italieni - cei din AIR, mai ales - au fost de asemeni prezenți și activi. Au participat, cu comunicări bine apreciate, profesorii Lorenzo Renzi, Cesare Alzati, Lusia Valmarin, Vincenzo Orioles, Marco
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Giselle Vanhèse, Dan Cepraga. Au intrat în dezbatere probleme de istorie literară, istorie a culturii și de limbă română veche și actuală - dar și chestiuni de istorie și de actualitate politică. Discuțiile, extrem de vii, au confirmat însemnătatea acestor întâlniri de studii și de cunoaștere reciprocă. De asemeni, în cadrul intervențiilor s-au făcut unele propuneri pentru teme de dezbătut în ulterioare colocvii, ca cel de la Palatul Florio din această toamnă. Fără îndoială, energica organizatoare directă a acestui convegno, prof. Teresa Ferro, merită
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
constituie școala de românistică din Udine. Ei au numele mai sus menționate și, de bună seamă, despre ei vom auzi, în curând, vești care ne vor da speranțe în perspectivele românisticii italiene. De la ei se așteaptă realizări demne de tradiția studiilor românești din Italia.
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
de dl Mălăele. Să fie limpede: n-avem nimic cu actorul, nu-i negăm nici valoarea, nici dreptul de a-și sărbători aniversarea! Avem ce avem cu Scapino ilegal. în revista 22 de la finele lui septembrie (nr. 654), un important studiu semnat de dl Mircea Martin: Cultura română între comunism și naționalism. Cultura română dintre 1948 și 1989: etapele deznaționalizării și ale renaționalizării din epoca Dej, respectiv Ceaușescu. De citit cu atenție. România confundată cu Franța După întîlnirea de la Snagov a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Scrisorii", dar montată în pripă și cu o distribuție nu tocmai inspirată de Constantin Nottara, D'ale carnavalului a fost socotită de diverșii comentatori ai premierei absolute a nu avea invențiune, tipuri, caractere, haz. Apărată de Maiorescu în celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea să-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea este "de
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea este "de o ingeniozitate extraordinară de situații, de o complexitate de intrigă rară". Și tot Pompiliu Constantinescu credea că înțelegerea acestei farse "presupune studiul întregului teatru caragialian". Ideea avea să fie reluată mulți ani mai târziu de Ion Constantinescu, în cartea Caragiale și începuturile teatrului european modern, unde putem citi că D'ale carnavalului e "o cheie a tuturor comediilor caragialiene". Marile reevaluări ale
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
Rodica Zafiu Am prezentat săptămîna trecută dicționarul de anglicisme europene - Dictionary of European Anglicisms - apărut în 2001 sub coordonarea lui Manfred Görlach și în care sînt cuprinse 16 limbi europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
arătă impresionat de faptul că în România un cercetător reușește, de unul singur, ceea ce instituțiile (și trimiterea era la CNSAS) n-ajung să facă. Lăsînd la o parte că Marius Oprea are totuși o institutie în spate - Institutul Român pentru studiul Istoriei Recente (IRIR) -, afirmația nu pare deplasată cînd aflăm, din cea de-a doua carte a sa (pe care o coordonează), Securiștii Partidului. Serviciul de cadre al PCR că poliție politică. Studiu de caz..., că singura arhiva de cadre disponibilă
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]