478 matches
-
solemn că, dacă faci asta, n-am să mai vorbesc în viața mea cu tine. — Sunt total de acord. Haide, Becky. Îmi ia mâna și eu îl urmez, împiedicându-mă ușor de covor. Chipul lui Elinor zvâcnește iar și, spre stupefacția mea, pentru prima oară în viață, o privesc cu ușoară simpatie. Pe care însă, în clipa în care îi întoarcem spatele și ieșim cu pași mari din apartament, mi-o înăbuș instantaneu. A fost cât se poate de rea, atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
existau deosebiri totale. O constatăm, desigur, și astăzi, când se întâlnesc „oamenii de știință” cu „oamenii de artă” și nu pot închega un dialog cultural. Deși „scientiștii” și „umaniștii” se consideră, fiecare, „oameni de cultură”, suntem nevoiți să constatăm cu stupefacție că ambele categorii sunt alcătuite din specialiști semidocți. Să fie acesta blestemul danaic adresat, poate, creștinilor din secolele al II-lea și al III-lea d.Hr. pentru repudierea marii culturi elene? Poate. Altfel avem de a face cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cruciale” ale nașterii) sau Carl Rogers (cu teoria „educației creative” și a „educației centrate pe client”). Naivitățile puerocentriste ale acestor teoreticieni care subestimează dificultățile reale ale câmpului practic curricular nu sunt mai puțin primejdioase și practicienii le percep doar cu stupefacție și dispreț; aceste naivități candide sunt de fapt expresii ale aceleiași maladii letale care a împins curriculumul modern în agonie. A patra formă de „gândire aeriană” este un fel de „zbor încrucișat” peste căile de cercetare și studiu ale observatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar visez de mult să văd frumoasa dumneavoastră țară. Mesenii se uită la bătrîni interesați. Cum la cele două locuri recent ocupate s-au luat paharele de către ocupanții vechi, bătrînul ia paharul pentru vin al doamnei ministru și apoi, spre stupefacția noastră, toarnă jumătate din paharul cu apă al doamnei ministru și jumătate din paharul domnului ministru. Privește satisfăcut la paharul său plin ochi, îl dă peste cap și zîmbește. Doamna și domnul ministru stau buboi. Bătrînul ia din nou paharele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la acea vârstă; și cred că era de înțeles acest fel de a gândi la un copil; să ne amintim de stupoarea manifestată chiar de apropiații lui Hristos când au aflat că Învățătorul lor s-a întors din moarte. Această stupefacție nu a fost considerată un păcat capital Pedeapsa lui Toma Necredinciosul a fost o dojana, atât. Cum putea gândi altfel un copil? În definitiv, evenimentul a fost luat, de mulți oameni maturi, ca fiind sfruntată minciună... S-a dovedit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la față și tăcând dârz. S-au îndepărtat în grabă. Treaba lor, ne am zis, dar ușa s-a deschis din nou și a ieșit de astă dată Venera Antonescu, asistenta lui Tudor Vianu, care, spre surpriza (ca să nu spun stupefacția) noastră, a izbucnit în plâns. Nu se putea opri și cu greu am reușit să deslușim de la ea că profesorul s-a supărat, că este furios la culme, că fetele se prezentaseră lamentabil, absolut lamentabil, pe noi acest din urmă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Swissair în avion i-am arătat pașapoartele diplomatice cu viza pentru Elveția, explicându-i că avem aranjat un consult medical la Geneva. Respectivul, exact ca un ceas și dulce ca o ciocolată "Made în Switzerland", ne-a aprobat coborârea, spre stupefacția comandantului avionului și a "organului" de serviciu la bord. Așa că ne-am recuperat bagajele chiar de lângă ușa calei, am fost preluați de serviciul "VIP" și depuși în holul aeroportului, exact în locul de unde se ia trenul spre Geneva. Aici eram așteptați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
neagră disperare, monotonia unei jalnice vulgarități. Cu această mizerie de fotografie voiau - și ne cereau - cei de la „foruri” să înlocuim nobilul chip al marelui poet, al Poetului nostru național (pentru semnele de exclamare cuvenite - vezi mai sus). În redacție domneau stupefacția și revolta. Țin minte că, exasperat, i-a spus domnului Valentin Silvestru pe care, după cum mi-a mărturisit mai târziu, expresia feței mele îl șocase: „Credeți că e normal ca în locul lui Eminescu să apară în acest număr fotografia cutăruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
toamna lui 1922, când a vorbit despre Papini, necunoscut pe atunci decât numai câtorva dintre cei prea puținii noștri cititori de literatură italiană, a fost Încă o revelație pentru noi, ascultătorii. Fără nici o foaie dinainte, vorbitorul ne-a uimit până la stupefacție cu străluci rea multistelară a minții sale cu adevărat inspirate, cu impro vi zațiile lui subite, elaborate sub ochii noștri, cu desfrâul, aș zice cosmic, al unei inteligențe artistice creatoare de frumuseți inedite și multiple - Însușiri pe care, mărturisesc, nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se vedea unde duce, dar unde femeia m-a oprit, mi s-a așezat În genunchi, m-a descheiat repede de nasturi și a Început a abuza, În felul cunoscut ei, de teama, de spaima, de groaza, de teroarea, de stupefacția și de ridicolul aflării mele În acel loc, În acea situație și cu acea femeie, Întrupare demonică a succubelor din Închipuirile delirante ale Evului Mediu. Ah! dar omul, femeia, ființa omenească, În sfârșit, cu reacțiile ei firești, cu scârba și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
transmis de conducerea M.A.E. de la București. Ministrul se uită de câteva ori la ceas, destul de ostentativ, semn că trebuia să ne încheiem audiența. Am reușit să-i arunc ideea, uitându-mă și eu la ceas și constatând cu stupefacție că deja trecuse jumătatea de oră. Ne-am ridicat, ambasadorul arăta fericit că discutase cu ministrul și ieși pe ușa care se deschise prompt. În spatele lui, ministrul se apropie de mine și mă întrebă: Domnule consilier, de fapt ce voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
spirituală. Cât despre o anumită corupție specific românească, se cade să citești, pentru a-ți da seama cum apare ea în ochii civilizației central-europene și apusene, pe romancierul austriac Gregor von Rezzori, născut și format la Cernăuți, care descrie cu stupefacție urmările instaurării administrației românești în Bucovina, după Unirea din 1918. În casa părinților mei, nu exista nimic care să amintească de corupție. Mama se întorcea la prăvălia de unde făcuse cumpărături, când constata că vânzătorul greșise dându-i un rest prea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
marilor agenții de presă și cotidiane, a unor prestigioase personalități politice europene. Astfel, Agenția „Reuter” califica dictatul de la Viena ca o „nouă și uriașă înșelăciune nazistă” și arăta că cea dintâi reacție a opinie publice față de capitularea României a fost stupefacția generală pentru felul cum a fost prădată această țară. Cunoscutul cotidian „New York Herald Tribune” aprecia în acele zile: „Dictatele impuse de dictatori au avut întotdeauna soarta făuritorilor lor. Nimic nu se poate clădi pe violență, după cum nimic nu se poate
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Iuda Îl va da pe Isus pe mâna preoților, silindu-l În felul acesta să stârnească insurecția mult așteptată. Din păcate, pariul s-a dovedit greșit. Departe de a stârni și conduce o insurecție armată, Isus se lasă crucificat, spre stupefacția și disperarea lui Iuda, care abia atunci pricepe adevărata „culoare” a mesianimului Învățătorului: una spirituală, În nici un caz politică. Dar e prea târziu. Sinuciderea rimează, pentru De Quincey, nu doar cu mărturisirea și, simultan, cu ispășirea unui eșec, ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
această versiune a fost dusă la bun sfîrșit de un număr de șaptezeci sau șaptezeci și doi de rabini chemați din Palestina de către regele egiptean și Închiși separat În câte o peșteră de pe insula Pharos. La sfârșit, toți traducătorii au prezentat, spre stupefacția celor prezenți, aceeași versiune greacă a Bibliei. Episodul a fost relatat de Philon din Alexandria În Viața lui Moise, cartea a II-a, 25-44, precum și de Pseudo-Aristeas, Într-o scrisoare, savuroasă, către Philokrates: PASAJ RETRAS 301 După trei zile Demetrios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
rămâne - vorbesc de categorii Întregi, și nu de cazuri izolate! - decât soluția adaptării! De a Încerca să supraviețuim; și Însăși această „supraviețuire” a avut, În timpul acestei jumătăți de secol, mai multe „fețe”. La Început, imediat după ’45, au fost uimirea, stupefacția, amestecate cu falsele speranțe, pe care vechii noștri aliați, Francezii, Englezii și Americanii, cu o ușurătate În care orgoliul victoriei se amesteca cu cinismul „elegant”, ni le aruncau pe unde prin posturile lor de radio, tot mai ascultate. Apoi, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
centrul economiei noastre slăbite de un lung război, spoliindu-ne de singurele noastre certe valori - de la petrol, cărbune și aur, la grâu, porumb și radiu. Dar adevărata nenorocire nici nu a fost cea de natură „fizică”, oricât de dureroasă, ci uimirea, stupefacția păturilor intelectuale, dar și a celor largi, că va trebui să ne schimbăm structura statală În mod radical și profund reacționar față de tradiția și credințele noastre care ne-au format și clădit; că vor trebui „revizuite”, adică anulate și calomniate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
alianțele cum alții Își schimbă lenjeria de corp, neuitând să-și aprovizioneze conturile substanțiale În bancă sau să ia masa cu unii „simpatici mafioți”, ei, „disprețuiți” În continuare de noi, e drept cu mai puțină vlagă ca Înainte, ei, spre stupefacția noastră indignată, nu numai că „nu ne disprețuiesc”, dar, auzi domnule, nici nu ne mai bagă În seamă! Da, literatul român a ajuns să constate că lumea se poate Învârti foarte bine și fără el! De aici, profunda noastră jignire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai-mult-decât-bucurie” a unei „uniri”, de fapt a „descoperirii” formidabile a unei rudenii de limbă și de sânge și, mai ales, a unei istorii, a unei origini milenare, „nobile”! O „mai-mult-decât-o-bucurie”, de fapt o uimire, un fel de fericită, aproape neîncrezătoare, stupefacție, comparabilă cu aceea a unui om oropsit, disprețuit, dar și aproape uitat de toți cei care „Învârt cu adevărat treburile lumii” și care se trezește ca „dintr-un vis”, dureros de lung și de confuz sau, pe dos: se trezește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
temută sau așteptată cu o anume Îngrijorare mărturisită sau nu În viața oricărui individ. Sau, la fiecare este altfel, ca să nu mai vorbim de diferențele mari ce se cască Între continente, climate și culturi. Nu, cu excepția unor momente de ușoară stupefacție când, uneori, În clipele cele mai „neașteptate”, Îmi surprind părul de pe creștete ciudat de alb, de albit, Încât trebuie să fac eforturi să-mi Închipui felul În care cei cu care mă Întâlnesc mă văd - eu, atît de obișnuit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mea biologică, dar l-au exasperat până și pe genitorele meu, care, În ultimii săi ani de existență - a murit relativ tânăr, Tatăl meu, Într-un accident rutier, la 56 de ani! -, a Îngrămădit pe creștetul meu nu puține din stupefacțiile dureroase și contondente pe care i le cauza comunismul. Nu, nu mă plâng, pentru simplul motiv... sau pentru două motive, cel puțin: unu, am traversat de bine-de rău aceste lungi, Întortocheate, chinuitoare perioade de existență care pentru mulți semnifică paradisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau mai amplă energie, În forme care mai de care mai variate, mai „exotice”, În loc să emitem țipete de disperare și de reproș amarnic, Înciudat - cui?! -, să fim apți de a trăi stări care vor oscila Între uimire, neîncredere, poate chiar stupefacție, colorate apoi, mai iute sau mai greoi, de un fel de uimire, da, dar o altfel de uimire! Una de tip admirativ, o formă a „stuporii poetice” dacă pot s-o numesc astfel, acea bucurie Încă „gângavă”, dar insistentă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a întîmpinat Radu. Era cam beat și confuz. Am aflat totuși că, în afară de noi, mai sînt încă trei perechi de nași. M-am simțit dintr-odată frustrat. „Moda” nepotistă, atît de răspîndită azi, e de vină. Cînd mi-am mărturisit stupefacția, L. s-a scuzat neconvingător. Botezul a avut loc acasă. Preotul era extrem de grăbit. Deși mi i antipatic din cauza știutei lui lăcomii, i-am urmărit atent slujba. Ca trecere de la starea de păgîn la cea de creștin, botezul echivalează - am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fotografului ce imagini îmi vor trebui de la VEF. Nu l-am găsit; atunci i-am telefonat lui Traian Olteanu, care m-a invitat la el. Are o casă frumos mobilată, de-o curățenie perfectă, dar biblioteca e modestă și, spre stupefacția mea, „ornată” cu cutii de bere străine, cu statuete de artizanat. În fața bibliotecii, un birou simplu, plin de manuscrise. Confesîndu-mi-se, Traian Olteanu mi-a spus că, de vreo trei ani (acum are 42), face separație netă între munca de redacție
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Swissair în avion i-am aratat pașapoartele diplomatice cu viza pentru Elveția, explicându-i că avem aranjat un consult medical la Geneva. Respectivul, exact ca un ceas și dulce ca o ciocolată "Made în Switzerland", ne-a aprobat coborârea, spre stupefacția comandantului avionului și a "organului" de serviciu la bord. Așa că ne-am recuperat bagajele chiar de lângă ușa calei, am fost preluați de serviciul "VIP" și depuși în holul aeroportului, exact în locul de unde se ia trenul spre Geneva. Aici eram așteptați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]