900 matches
-
Ștefan Mihăileanu 6. 3984. Iliescu Ana, 5 apartamente, București, Aleea Rumeoara 25. 3985. Ionescu Lucia, 5 apartamente, București, str. Fântânica 15. 3986. Ionescu Elisabeta, 6 apartamente, București, str. Călușei 11, str. Popasului 32. 3987. Iosif Cezar, 2 apartamente, București, str. Stupinei 17. 3988. Ionescu Eugenia, 4 apartamente, București, str. Maior Claudian 10. 3989. Ionescu Victor și Gherghina, 8 apartamente, București, str. Lt. Medic Zlatescu 35. 3990. Ionitescu George, 3 apartamente, București, calea Moșilor 250. 3991. Ionescu C-tin, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ștefan 18 4720. Manea Mihai, 4 apartamente, București str. Mecet 2a, Iași str. Horia 3 4721. Moscu Atlas, 3 apartamente, București str. Romulus 16 4722. Mironescu Lucia, 4 apartamente, București str. Brezoianu 34 4723. Minovici Dan, 5 apartamente, București str. Stupinei 3 4724. Moscu Zoe, 14 apartamente, București str. A. Popov 5 4725. Miclescu Ecaterina, 3 apartamente, București str. Oborul Nou 7 4726. Mărăcine B. și Lucia, 3 apartamente, București str. Pasteur 65 4727. Marcu Victor, Sergiu, Anghelina, Marcus Alexandru și
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Constantin sos. Pantelimon 293 66. Gheorghe Petrescu, str. Popa Nicolae 32 67. Elinescu M., str. Rădulescu Eliade 33 68. Danescu Soare, sos. Pantelimon 125 69. Costache Șerban Sos. Pantelimon 128 70. Vasile Enache sos. Pantelimon 151 71. Atanian Tacnor, str. Stupinei 13 72. Tomescu Constantin, Calea Văcărești 15 73. I.C. Pilide, Calea Văcărești 133 74. Dinulescu Ivan, str. Vlaicu Vodă 62 75. Lingu Floarea, str. Vulpeni 14 76. Ocland Ferno Jaquelin, str. Cuza Vodă 53 77. Voiculescu Ilie, str. Cuza Vodă
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
bahice și jovial-crapuloase sunt mult mai rar prezente în textele poetului decât ar lăsa-o de bănuit renumele său. Cea mai pregnantă compunere în acest registru este probabil Balada coșcadârilor („...Păi când intram eu la restaurant / Muierile veneau ca la stupină / La orice târfă se făcea lumină // Eram voinic deși nu prea înalt / Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă / Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P.
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
Sadoveanu, Mitria Kokor, Moscova, 1964, Mesto gde nicego ne proizoșlo, Moscova, 1972; Petre Sălcudeanu, Lișennî neba, Moscova, 1969 (în colaborare cu E. S. Pokramovici); V. Voiculescu, Monastârskie utehi, Moscova, 1971; Teofil Bușecan, Studentî, Moscova, 1971; Lucian Blaga, Nebănuitele trepte - Nehozennâe stupini, ed. bilingvă, pref. Valeriu Cristea, București, 1975; G. Bacovia, Scântei galbene - Joltâe iskrî, ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, București, 1978; Poeziia sovremennoi Rumânii, Moscova, 1979 (în colaborare cu Kiril Kovaldgi). Repere bibliografice: M. Stivelman, M. Eminesku i sudba romantizma, „Voprosî
KOJEVNIKOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]
-
îndreptat către proiecte de mai mică anvergură, cum ar fi proiectul cu finanțare FRDS pentru o pescărie, nefinalizat deocamdată din lipsă de fonduri. Tot un proiect FRDS s-a desfășurat în perioada 1999-2001 și a avut ca obiectiv crearea unei stupine. Deși proiectul s-a desfășurat în satul vecin Hermeziu, el este menționat de sătenii din Trifești ca o experiență de succes. Un alt domeniu pentru care au existat finanțări este cel al creșterii animalelor. Cele două proiecte SAPARD aveau ca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Cioculescu, București, 1974-1995; Poeme - Gedichte , ed. bilingvă, tr. și pref. Wolf von Aichelburg, București, 1974; Poeme - Poèmes, ed. bilingvă, tr. Veturia Drăgănescu-Vericeanu, pref. Eugen Simion, București, 1974; Ce aude unicornul, îngr. și postfață Eugen Simion, București, 1975; Nebănuitele trepte - Nehozennâe stupini, ed. bilingvă, tr. Iuri Kojevnikov, pref. Valeriu Cristea, București, 1975; În marea trecere - The Great Transition, ed. bilingvă, tr. Roy Mac-Gregor Hastie, pref. I. D. Bălan, București, 1975; Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, tr. Don Eulert, Ștefan Avădanei, M.
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
singura care știa de viața lor ascunsă. Singura care venea să-i vadă, o dată sau de două ori pe an. Veni și la nașterea copilului lor, iar de data asta rămase mai mult... Într-o seară, Pavel se întorcea de la stupina pe care o instalase de cealaltă parte a văii, la marginea unei păduri de castani. Trecu apa, ducând pe umăr o doniță plină cu miere proaspătă, se opri să-și tragă sufletul în josul unei mici pante care ducea spre casa
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
imperială care servește drept poliția palatului. — Îndatoririle mele cuprind și atelierul imperial în care se face untul, atelierele imperiale de țesut și vopsit, precum și birourile care au grijă de ambarcațiunile, garderoba, vânatul, tiparnițele, bibliotecile, crescătoriile de viermi de mătase și stupinele împăratului. Dintre toate departamentele, cel mai mult mă interesează acela de teatru imperial, precum și atelierele meșteșugărești, în care se realizează operele celor mai talentați artiști și meșteșugari din China. Am multe responsabilități, încheie eunucul-șef Shim. Dar mai presus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
păsările zburătoare, din văzduh! Va stârpi și va pârjoli pajiștile, florile și verdeața câmpului, soiurile ierburilor celor cu sămânță și pomii roditori...! Pe Avocat, îl chinuie din rărunchi apăsarea, viermuirea brutală, căznită, a morților înnebuniți și năvăliți ca viespile la stupină, tăbărâți pe spinarea Poetului, care continuă să-l apere, ca o pavăză, cu întregul lui trup. Apoi, Stăpânul va înnegri Soarele și va înghiți Luna! Va scufunda munții cu stâncile și uscatul în mare și va împinge apele mărilor, până la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
înfrângerii, a zdrobirii Infernului. Și-acum, de unde vii? Din Australia. De la nuntă. Ultima nuntă, a ultimului fecior. Că s-a căsătorit acolo, cu o localnică; și acum, dau zor, cu mersul, să las ceva acasă, și-apoi, dau fuga la stupină. Dai fuga, dai fuga, dar, tot cu teleguța asta? Am și alta. Nouă. Luată de-acolo, de unde vin, dar,încă n am pus-o în circulație. N-am avut vreme. Dar, o pun, eu, fii pe pace. Nu mă tem
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Primarului, Petruțio Baroiani, Comisiona, Nimfodora, surorile Caraculacu și cei patru șoareci albi, Danauto și Batofix, prisăcarii și fabricanții de lumânări și sloiuri de ceară cât roata carului, puse la un moment dat în locul roților stricate de la furgonul plin cu produsele stupinei, în sfârșit, Primarul și Prima Doamnă care-i mutilează bărbăția transformându-i-o în cenușă ca și cămășile-i ce miroseau a parfumuri folosite de curvele sechestrate în subsolurile suburbiei, Montezuma Munteverdi, zis Mareșalul, aceștia și alții nenumiți: chiromanții, astrologii
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
de la mine, O altă frumoasă carte: Cei ce au de dânsa știre Spun că-i... Cu ghiozdanul în spinare, Parcă-s melci, dar cu picioare. Fie mic sau fie mare, El se poartă în spinare Și e plin ca o stupină; De-l deschizi, îți dă lumină. Îi tot vezi pe unde treci Cu ghiozdanele lor pline. Cine sunt acești culbeci Care trec pe lângă tine? Pentru oamenii avizi De căldură și lumină, E bogată ca o mină. Ca să intri-n abataje
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
acar. Pasăre ca el mai rar. La un capăt șade jugul, Iar la altul este plugul; Dar mai este și-o zicală Cu lăsatul pe... Burduhos ca un butoi, Are mersul cam greoi; Are nas, dar n-are coadă Și stupinele le pradă. Nu zbiară, nu miaună, Când îl doare scheaună. Nu vreau gura să v-astup, Dar aș vrea să-mi spuneți ce-i: Unii spun că-i buduroi, Alții, mai deștepți ca noi, Zic precum că-ar fi știubei
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Cine este, dragi copii? Numai primăvara vin, Pleacă toamna-n loc străin Și duc doruri mari cu ele Printre nouri, printre stele? Spice coapte i-s sprâncene, Ochii ei ard de lumină, Părul i-i de sânziene, Pare toată o stupină. Prin livezi șl pe ogoare E atotstăpânitoare. Mi-a bătut în zori la ușă, În rochița de brândușă; Mi-a vorbit cu glas scăzut, De mieluț abia născut. Zveltă ca o domnișoară Și sfioasă ca o zână, Pe-aripi de
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
mă pui să fac“, întoarce cu vițele ei câteva file de album, poze cu Tomnea și profesoara, tineri, ea în costum de baie, undeva pe un deal, printre niște gropi, Cetatea Nouă, o știe, mergea cu Stelian acolo, era o stupină mai spre pădure, cumpărau miere de la Afanasi, scapetele, a nenorocit-o și pe fata asta profesorul ăla își spune scârbită, apoi alte poze, Tomnea cu doamna Veturia la o masă plină cu farfurii și sticle, asta-i când a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
el nu mișcă nimic p-aici. Pune deputați și senatori, a pus prefectul... Să-l vezi cum arată! L-au sărbătorit de optzeci de ani... Are tot combinatul piscicol, pădurea de la Obancea. O parte din ea, cea mai mare, cu stupinele. Restul, dinspre Ghimpătura, au luat-o ai lui Brandabulea, când a fost cu retrocedările. Goncea are și Balta aia unde-a inundat când au făcut barajul. O rață sălbatecă zbură săgetat prin fața lor. Mai s-o loveasă pe Magda în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul tânărului. Într-adevăr, se familiariză în curând cu micul lui imperiu, era ca acasă-ngrijea de straturile grădinei și stupinile cu albine, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei, adesea în nopțile calde se culca gol pe malurile lacului, acoperit numai c-o pânză de in, și atunci natura întreagă, murmurele izvoarelor albe, vuirea mărei, măreția nopții
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să venim cu câteva date din această perioada interbelică, date în legătură cu o stupină comunală înființată în anul 1939. Așa rezultă din corespondența purtată în acest timp între autoritățile comunei Umbrărești și cele ale Prefecturii județului Tecuci. Printr-o adresă a comunei, din 28 noiembrie 1939, se cere aprobare pentru „mutarea stupinei la școala
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în legătură cu o stupină comunală înființată în anul 1939. Așa rezultă din corespondența purtată în acest timp între autoritățile comunei Umbrărești și cele ale Prefecturii județului Tecuci. Printr-o adresă a comunei, din 28 noiembrie 1939, se cere aprobare pentru „mutarea stupinei la școala Salcia”, pe considerentul că învățătorul de aici, Toma Beldie, „este cunoscător în apicultură”, în timp ce locuitorul de la care fusese închiriat terenul (nu i se dă numele) „nu este bun gospodar”. La 17 august 1940, Primăria face cunoscut Prefecturii că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învățătorul de aici, Toma Beldie, „este cunoscător în apicultură”, în timp ce locuitorul de la care fusese închiriat terenul (nu i se dă numele) „nu este bun gospodar”. La 17 august 1940, Primăria face cunoscut Prefecturii că „a livrat 462 kg miere de la stupina comunală” și solicită confirmarea de primire. Dar, pentru că demersul nostru, care se vrea unul istoric, și pentru că dorim să evidențiem realitatea din trecutul ceva mai îndepărtat și în acest segment de activitate, ne propunem să coborâm pe scara știrilor documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așa cum a trăit la Sarafînești, îmbrăcat țărănește, la prisaca mănăstirii, pe malul Siretului, om încă tînăr și întorlocat nelegitim cu fata unui Ion Brehuiescu, țăran din Sarafinești. În gospodărie proprie? Categoric nu! Pe o moșie mănăstirească, Donțu nu putea avea stupină și nici locuință proprie, tocmai el care de-abia intrase la număr, între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
consultații veterinare și 272.905 de vaccinări și injecții la vite, s-au efectuat arături model pe mii de hectare, platforme de gunoi, gropi de nutreț murat, s-au selecționat 345 de vagoane de semințe, s-au realizat pepiniere și stupine. În domeniul silviculturii: ameliorări, împăduriri, izlazuri. S-au făcut demonstrații și lecții model (51.057 asemenea acțiuni). N-a fost uitat domeniul edilitar: șanțuri, drumuri noi, poduri și podețe, canalizări, fântâni, construcții de localuri (cămine culturale, băi populare, grajduri). Pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
haină săină Și ciomagu-n mînă. Ție și-o cerea, ochișorii tăi Tu să nu ții dai Că-ți trebuie-n rai. Și ai ce să-i dai Tot un colăcel Și un gulerel cu banul din el Cu lumina din stupină Ca s-o ia...cutare În mînă. Un alt bocet care se cîntă, cînd se lucrează gulerele: ,,...Cutare...și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mergi. Ochii să-i arunci la mîna dreaptă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]