474 matches
-
la mulțimile astea, ca la niște stoluri profilate pe cer. Ba chiar vestind anotimpurile : când berzele și sturzii se înmulțeau, venea primăvara, când mulțimea era o aruncătură de corbi, stătea să ningă, iar atunci când se făcea toamnă târzie și totuși sturzii nu plecau, urma o iarnă ușoară. Altă dată era defilarea oamenilor-animale. Cele mai multe erau din cele domestice, gata să se lase mânate într-o parte și în alta. Dar erau și oameni-vulpi, oameni-lupi ori dintre cei cu fețele alungite ca de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Natrix natrix), șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agiles), șopârla de nisip (Eremias argusta), gușterul (Lacerta virides). Batracianul cel mai tipic este Rana dalmalina. Ca elemente de ornitofaună, mai amintim, grație documentației furnizate de către inginerul silvic Cătălin Iftimie: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), ciocănitoarea de pădure (Lullula arborea), câneparul (Cardulis cannabina), mai multe specii de pițigoi, iar în timpul iernii, gaițele nordice, pitulicea (Phyllocopus collybittie), fâșa (Anthus trivialis), țiclanul (Sita europaea caesca), porumbelul de scorbură (Columba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agiles), șopârla de nisip (Eremias argusta), gușterul (Lacerta virides). Batracianul cel mai tipic este Rana dalmalina. Ca elemente de ornitofaună, mai amintim, grație documentației furnizate de către inginerul silvic Cătălin Iftimie: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), ciocănitoarea de pădure (Lullula arborea), câneparul (Cardulis cannabina), mai multe specii de pițigoi, iar în timpul iernii, gaițele nordice, pitulicea (Phyllocopus collybittie), fâșa (Anthus trivialis), țiclanul (Sita europaea caesca), porumbelul de scorbură (Columba venas), dumbrăvioara (Caracius garrulus) ș.a.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
timp ce nora reprezintă anotimpul nou, primăvara. Între ele se dă o luptă care durează 9 sau 12 zile (zilele babei), timp în care vremea este schimbătoare. Zilele care trec de 12 se numesc „zile împrumutate” - prima zi este a sturzului, a doua zi este a mierlei, a treia zi este a cocostârcului, a patra a ciocârliei, a cincia a cucului ș.a.m.d., iar cele de pe urmă, a omătului, a furtunii și a mieilor. Oamenii își aleg o „babă” și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
descrierea casei sale se petrec o dată cu servirea felului întâi ("un măgăruș făcut din bronz de Corint, cu o desagă dublă, care avea într-o parte măsline albe și-n cealaltă măsline negre") și se prelungesc până la desert, mai exact până la "sturzii frământați cu din aluat de făină și umpluți cu struguri uscați la soare și nuci". Parodia se preschimbă, treptat, într-o modalitate prin care se inventează noi structuri: gradația urmează îndeaproape momentele cele mai importante ale cinei, fiind întreruptă de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și s-a ferit să pună în coș gânduri negre, tristeți, dezamăgiri, care l-ar fi coborât din imaginarul tren, mai ales că în lucrările sale propunea copiilor cărticele de învățătură precum: Vine moșul pe cărare, Pentru un pui de sturz, Cocorul singuratic, Văluță descoperă lumea, Trandafiri de lumină, Un strigăt în noapte , Dorobanț Clanț, Cu toate pădurile în brațe, și alte Cântece de dor. După ce s-a jucat cu copii în fel și chip, adică în proză și în versuri
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii, brune sau negre acide), a căror culoare este dată de hidroxidul de fier. Acestea au orizontul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este cea care trimite la dac. *turŭ, „zimbru“ (neatestat, evident), ca și cea pornind de la compusul lat turris, „turn“ + dac. dava, „cetate“. N. Drăganu a încercat să explice numele Turda printr-un străvechi *turdă < lat. turda, femininul lui *turd < turdus, „sturz“ (invocînd pentru comparație toponimele Turz, Sturz, Sturza, Sturzeni și numele de persoane Sturdza) sau prin sl. turŭdŭ, „tare, dur“ (prezent în tvŭrdina, „întăritură“), însă apoi a renunțat la aceste ipoteze și a avansat ideea că baza ar putea fi mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
turŭ, „zimbru“ (neatestat, evident), ca și cea pornind de la compusul lat turris, „turn“ + dac. dava, „cetate“. N. Drăganu a încercat să explice numele Turda printr-un străvechi *turdă < lat. turda, femininul lui *turd < turdus, „sturz“ (invocînd pentru comparație toponimele Turz, Sturz, Sturza, Sturzeni și numele de persoane Sturdza) sau prin sl. turŭdŭ, „tare, dur“ (prezent în tvŭrdina, „întăritură“), însă apoi a renunțat la aceste ipoteze și a avansat ideea că baza ar putea fi mai degrabă un nume de persoană. Antroponimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec, cir, ciumă „umflă tură“, frică, jur (din în jur, împrejur), papură, mic, plai, spân, stup, sterp, sturz. Împrumuturi vechi germanice? În latină, au existat o serie de împrumuturi și din limbile populațiilor germanice învingătoare, care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Roman și au adoptat treptat latina, părăsindu-și în cele din urmă limbile proprii, ca urmare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
felul ei și singurătatea îi era străină. Își petrecea ziua scotocind prin liziera de la marginea pădurii, curioasă și surâzătoare... ciugulind mure ori smeură în smeuriș... sau, cățărându-se cu o sprinteneală și îndemanare de maimuțică, după fructe de pădure... Un sturz își luă zborul dintr-un stejar, arătandu-și în soare penajul măsliniu punctat în alb și negru. Ea îl petrecu cu privirea, până nu se mai văzu. Sau, alegea câte o floare, și fugea cu ea pe cărare în pădure, însoțită
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
zbor și i-a dat foc cât ai zice pește, parcă iera gogeamitea Papă. Da de-abia trăsese igoistu Fumasoli primu fum, că nasolu dă trabuc a și sărit la loc În aer, mânjind ca În cărțile dă roman fața sturzului, de s-a făcut neagră dă funinge. Iera Într-un hal fără hal: ginitorii dă la bar râdeam ținându-ne dă burdihane. După toată ilaritatea, pântecosu s-a topit dân otel, și-a lipsit casa dă valorosu lui ajutor. Zarlenga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cumpătat dintre oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni se strecoară, mereu, printre degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni se strecoară, mereu, printre degete? Sapa sondei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
RST. Foarte complicat de urmărit homeostazia la aceste cazuri, cu totul nemaiîntâlnite... Ascult mesajul doctorului, destul de criptic, pentru mine, comprimându-mi un căscat, până foșnește halatul unei asistente în vârstă, binevoind să mă îndrume spre salonul în care zace Ștefan Sturz. Pacientul îmi întinde o mână, la care mă așteptam să fie robustă, ca odinioară, și pe fața slăbită, subliniată de o mustață subțire și bălaie, ochii îi strălucesc de febră. Don inginer, îmi zice spitalizatul, în vorbe repezi și gâfâite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pucioasă! Degeaba am distrus codrii și de-a surda am ruinat Muntele... Nu-i răspund, îmi aplec ochii și încep să răsfoiesc foile pline de un scris des și tremurat, până depistez pagina întâia a respectivei Cărți. Așa-i zice Sturz scrisorii sale: Cartea celor douăzeci și una de nopți..., iar de la bărbatul tău, subsemnatul Ștefan Sturz, sănătate și ține minte pe următorii: Enea Căpută, 50 de ani, artificier, Daniel Mărăcinescu, 41 de ani, miner, Pamfil Duran, 35 de ani, miner, Manuil Fragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
răspund, îmi aplec ochii și încep să răsfoiesc foile pline de un scris des și tremurat, până depistez pagina întâia a respectivei Cărți. Așa-i zice Sturz scrisorii sale: Cartea celor douăzeci și una de nopți..., iar de la bărbatul tău, subsemnatul Ștefan Sturz, sănătate și ține minte pe următorii: Enea Căpută, 50 de ani, artificier, Daniel Mărăcinescu, 41 de ani, miner, Pamfil Duran, 35 de ani, miner, Manuil Fragă, 28 de ani, ajutor de miner, Ștefan Sturz, 37 de ani, sondor-șef, Corneliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iar de la bărbatul tău, subsemnatul Ștefan Sturz, sănătate și ține minte pe următorii: Enea Căpută, 50 de ani, artificier, Daniel Mărăcinescu, 41 de ani, miner, Pamfil Duran, 35 de ani, miner, Manuil Fragă, 28 de ani, ajutor de miner, Ștefan Sturz, 37 de ani, sondor-șef, Corneliu Braiu, 19 ani, sondor, și Mehmet, căruia noi îi zicem, pe scurt, "Ali" și care, cu adevărat, are un nume de familie foarte lung și care nu poate fi ținut minte. Deci, acest Mehmet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am mers la lucru, eu cu Cornel Braiu și s-a asociat și Ali Străilaș, de buna lui plăcere, zicând că: nea Ștefan, luam pe mine cu voi Iar prin galerie, am ajuns la camera de sondă și eu, Ștefan Sturz, ca sondor-șef am făcut instructajul de protecția muncii, apucându-ne pe urmă de lucru Și băgând garnitură de foraj, jos, am carotat 0, 90 m și am extras garnitura și am introdus sapa sondei din nou. Iar când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a luat de seamă, rușinându-se, încât închizându-și gura, cu poftele lui și-a plecat mâna hrăpăreață Atunci, domolindu-se oarecum toată preajma și pentru ca să mai scadă, încă și mai mult, toată vrajba, Cornel Braiu a propus Zicând: Ștefan Sturz să împartă, cu dreptate și cu socoteală, puținul cel înfățișat de Enea Căpută, așa că Pamfil Duran să-i supună traista și cu ceea ce este în ea! Iar eu am făcut, așadar, parte fiecăruia, însă, cum firea ne era hărțuită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
l-am luat cu blândețe, spunând că: pentru ce, măi, Aliuță, să fii tu așa de neferice? Pentru ce să ai tu lespede de jale pe inima ta? Ia, mărturisește, tu, lui badea! Ia zi-i, tu, lui nea Ștefan Sturz!... Iar el, stând mult timp în cumpene, s-a înduplecat a zice că: foame mare estem la noi, toți Și eu, atunci, l-am alinat, zicând cum că: nu e mare foame, de vreme ce avem apă și scoarță de brad, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și de atâta liniște, instalate în salonul friguros al Spitalului, îmi întrerup lectura. Începuse să-mi fie teamă de tăcerea rece și de întârzierea prelungită cu răsfoirea și cu parcurgerea manuscrisului, neobișnuit de captivant. Chiar voiam să-i zic lui Sturz, cel îndelung schingiuit de necurmata ispitire a celor douăzeci și una de nopți, că mi-e spaimă de scurgerea timpului: Timpul trece peste noi și ne fură tinerețea era să-i spun... Am ridicat privirea: bolnavul ședea cu capul într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
peste noi și ne fură tinerețea era să-i spun... Am ridicat privirea: bolnavul ședea cu capul într-o parte, pe perna ponosită, cu privirea fixă și cu maxilarul încleștat... Doctore, doctore, am strigat din răsputeri. Să vină cineva!... Moare Sturz!...Moare, omul acesta, cu zile!... Am izbucnit, urlând înspăimântat, pe culoarul pustiu, al Spitalului cu pereții scorojiți și cu uși întredeschise din cauza broaștelor defecte. Într-un târziu, începu agitația tot mai multora din personalul de serviciu: veniră repejor și degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zilelor sărbătorilor de iarnă. Timpul trece peste noi, peste toți, șușuind ușor, ca nisipul degradat și tocit de întrebuințare, ce țârcâie cu sincope, dintr-o clepsidră ponosită și ursuză. Peste ceva vreme, îmi amintii de previziunea decepționantă a defunctului miner Sturz cea privind inexistența zăcământul de sulf din adâncurile Masivului Pietrosul. Cu surprindere, îmi amintii, zdrăngănindu-mi în auz, balada unei cântărețe de muzică folk, având titlul " Lăuntruri de chitară": Priviri târându-se pe lângă ziduri Ciupind sunetele vântului Pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]