382 matches
-
Luminii, prin efort propriu, voință, educație și credință. 6.4. Pedagogia bunului-simț Trăim Într-o perioadă În care „specialiștii” ne livrează formule despre cum să fim sau să devenim. Ni se sugerează la tot pasul, cu o morgă de superioritate subînțeleasă, faptul că cei mai buni povățuitori Într-ale devenirii sunt pedagogii, profesorii, specialiștii În educație și formare. Se dă de Înțeles implicit că nu trebuie să ne Încredem prea mult În intuițiile proprii sau În ceea ce provine din mediul apropiat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Tot acest fond latent poate fi Îngânat prin forme oarecum străine spiritului de a cuprinde sau contamina ființa. Și nici atunci În totalitate, căci mai rămâne ceva care nu poate fi surprins nici prin aceste subterfugii. Restul este mai mult subînțeles, refăcut și contrafăcut de oricine va Încerca să descifreze taina vieții cuiva. Și se perpetuează, să zicem simplu și plat, sub formă de doruri, nostalgii, tânguieli, dureri și pătimiri. 8.6. Reflecții legate de trecerea timpului Părăsirea unui an vechi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
121, 177-218, 251, 255, 334-336, 343 perspectivă internă personală, 215 perspectivă personală a percepției, 274 perspectivă semiotică, 23, 110, 179, 219 perspectivizare, 38, 50, 82, 122, 179, 184-186, 188-190, 192-196, 199, 210-216, 218, 274, 314 narativă, 185, 195-196 subiectivă, 195 subînțeleasă, 213-218 trăită imediat, 189 povestire complementară, 130 preliminarii narative, 238-239, 241, 243, 249, 254, 256, 260 presupoziții, 35, 236, 254, 342 preterit epic, 144, 255, 269 prezent al experienței, 60 prezent, auctorial, 73 care reproduce, 54, 62 experiențial, 60 gnomic
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
adopta o coloratură chineză. 5. "Cele trei Chine" În general, analizele consacrate Chinei și dezvoltării sale fac puține referiri la geografia sa și rolul acesteia în dinamismul economic al țării. Nu ne putem da seama dacă acest lucru este considerat subînțeles ori neimportant. Din punctul nostru de vedere, datele naturale joacă în cazul acestei țări un rol mai important decât suntem înclinați să considerăm sau să acceptăm. Cel mai populat stat al lumii cu peste 1,3 miliarde de locuitori, ceea ce
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
anume un control mult mai slab al capitalului, cu o circulație monetară mai liberă etc. Adevărata diferență dintre economiile emergente și cele dezvoltate este diferența de viziune. Primele au lucrat cu viziune, celelalte au considerat că evoluția este o problemă subînțeleasă. La mai fiecare problemă, statele emergente au găsit soluții diferite, imaginative, cele dezvoltate au stăruit în inerție și supraevaluarea propriilor posibilități. De aceea, este obligatoriu să vorbim despre o asimetrie de viziune. O asimetrie care ne arată următorul tablou: țări
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
spune că pentru ca Platon și toți adepții lui să devină creștini ar fi necesară doar „schimbarea câtorva cuvinte și idei” (cf. De vera religione, IV, 7). Augustin subînțelege prin Platon și Socrate și pe neoplatonicieni, după cum exclude pe Stagirit (nu subînțeles, ci de-a dreptul explicit). Interesant că Evul Mediu trece într-un con de umbră pe Socrate, ca și pe Platon, de altfel (cf. Karl Jaspers, Oameni de însemnătate crucială, Ed. Paideia, București, 1996, pp. 33-34). Redau în continuare un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sine. Abia în secolul al XVIII-lea a apărut printre filosofi ideea că toți cetățenii sunt chemați să-și împartă în mod egal puterea (Putnam, 1976, p. 2). Așa s-a ajuns să se poată vorbi despre „elitism implicit sau subînțeles”, cu referire la mai mulți filosofi politici din trecut, începând cu Machiavelli (Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei constante a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tot atâtea blesteme consecutive dorinței funeste a primei femei. Nimic din toate acestea la Montaigne: niciun cuvânt despre această mitologie generatoare de catastrofe milenare. în cele trei mii de pagini ale Eseurilor nu există nici o singură mențiune, clară și răspicată, subînțeleasă sau insidioasă care să susțină această viziune a lumii. Dacă Isus Hristos și Dumnezeu apar discret, foarte discret în această lume populată de greci, de romani și de canibali, Adam lipsește la apel și Eva de asemenea. Filosoful nu împărtășește această
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei rațiuni utilitare, al unui pragmatism dictat de luciditate și de simțul realităților, sunt priviți cu batjocură și dispreț cei care vorbesc de onoare, de iubire, prietenie, sacrificiu etc. „Vorbe mari”, se spune. E adevărat că ironia sau măcar rezerva subînțeleasă au uneori și o motivare estetică: e lipsit de gust, e strident, e jenant să folosești asemenea vorbe mari. Da, așa este, dar a le elimina cu totul duce la o cumplită sărăcie interioară, cu atât mai tristă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida Însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și Într-una ce funcționează strict după reguli detaliate - știe că manualele și regulamentele nu pot deloc să explice cum reușește instituția să Își facă bine treaba. Funcționarea ei armonioasă se datorează unor serii aproape infinite și schimbătoare de lucruri subînțelese, coordonări tacite și servicii practice reciproce ce nu ar putea fi surprinse În totalitate Într-un cod scris. Acest fapt social general valabil este util angajaților și sindicatelor, iar ideea de bază de la care pornesc grevele - sugestiv numite „de zel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la „Timpul”. Printre colaboratori se întâlnesc H. G. Lecca și Cincinat Pavelescu, aflați la începutul carierei literare. Primul articol al lui Caragiale apare la 7 noiembrie 1895. Este vorba de Grămătici și măscărici, în care autorul discută cu luciditate, ironie și subînțeleasă amărăciune condiția socială a gazetarului mercenar, aflat în slujba unor patroni politici. Articolul a provocat un răspuns al lui Anton Bacalbașa, prim-redactor atunci la oficiosul conservator „Epoca”. Dramaturgul își începuse însă colaborarea la G.p. mai înainte, scriind note, știri
GAZETA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287204_a_288533]
-
critice anterioare, se estompează până spre dispariție în acești ani, când criticul devine procuror moral-politic, aducând în boxa acuzaților biografii și lăsând în completă uitare literatura. De altfel, se pare că neputința de a se detașa de antipatiile, declarate sau subînțelese, față de anumiți scriitori l-a împiedicat pe G. să-și organizeze rezultatele observației critice în sinteze. Volumele sale juxtapun cronici publicate în periodicele literare. În varii ocazii teoretizează justificativ asupra criticii foiletonistice, considerând cronica literară „una dintre cele mai importante
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Torrington, Hall, 1991, p. 137), deoarece acesta ne oferă o viziune procesual-instrumentală asupra fenomenului comunicării, cu funcționalitatea unor puncte de control bine venite în evoluția acestuia (observăm că atât rolurile de emițător, cât și cele de receptor sunt văzute ca subînțelese, accentul punându-se pe activitățile rezultate, și anume pe cele de codare și, respectiv, decodare a mesajului): Tabelul 1. Adaptare după modelul lui Torrington asupra procesului de comunicare Sintetizând mai multe direcții de cercetare din literatura de specialitate, Denis McQuail
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trăită de exilul românesc anticomunist de la Paris, evaluând cu luciditate evenimentele - semnarea tratatelor de la Helsinki („această nouă înfrângere a occidentalilor”), Carta ’77 și noua poziție a intelectualității franceze („Filosofi, profesori, normalieni resping acum marxismul, totalitarismul și Uniunea Sovietică, dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției statului atributele eficienței și ale echității deopotrivă. Ceea ce nu s-a schimbat prea mult în acești ani a fost înțelegerea și abordarea pieței și a intervenției sociale în această succesiune implicită. Argumentul, adesea subînțeles, a fost acela că piața este cea care permite, produce și asigură dezvoltarea, cvasiimplicit economică, și că, odată economia înscrisă pe o cale ascendentă solidă, va scădea, automat, și sărăcia. Mai slabe au fost vocile care, ținând cont de efectele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe Constantin Noica (căruia îi este dedicat acest număr), face o pledoarie pro domo, sprijinindu-se pe valorile autohtone care și-au iradiat creativitatea în virtutea unei tranzitivități ce a sfidat frontierele românești. Intenția e de a exalta tocmai acea românitate subînțeleasă, ignorată de comentatorii străini: „Oricine poate constata la fața locului cât este de dificil să-i convingi pe francezi că Ionescu, Tzara, Cioran (ale căror nume au fost franțuzite), nu sunt exclusiv «francezi» și că Paul Celan este român. Nu
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
al Biografiei... . În perioada reducționismelor radicale - nota dominantă a ideii de literatură în secolul al XX-lea - se constată și o evidentă continuitate a definițiilor tradiționale, explică M. Ea intervine sub forma unor definiții unanim acceptate, adesea însă doar tacite, subînțelese - pe de o parte, și atrofiere, clasicizare, academizare - pe de alta. Este, într-un sens, stratul arheologic al ideii bimilenare de literatură. Cuvântul cheie este arheologie. Pe întreg parcursul exegezei de aici M. excavează sistematic și meticulos. În fundațiile edificiilor
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
imposibil de realizat nu doar de un singur subiect cunoscător, ci de o întreagă comunitate pe parcursul unei întregi istorii. Prejudecățile relevate de analiza fenomenologică a structurilor de anticipație ale comprehensiunii demonstrează natura culturală a prejudecăților, derivate dintr-un comerț abia subînțeles cu tradiția. Atât individualismul, cât și istorismul sunt contestate. Tradiția nu este un cumul de teme antice, ci o prezență vie în procesul dialectic (mai precis, dialogic) de apariție, comprehensiune și explicitare a unui sens. Cercul hermeneutic nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
psihopedagogic (motivație, personalitate, stil de învățare etc.) - reprezentările și convingerile psihopedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în construcția strategiei; • prin intermediul strategiei se raționalizează conținuturile instruirii, determinându-se totodată structuri acționale pertinente atingerii obiectivelor prestabilite - programarea ca activitate distinctă este subînțeleasă; • strategia presupune o combinatorică structurală în care elementele de tip probabilistic și de tip voluntar se intersectează în dinamica procesului la nivelul deciziei; • strategia are o structură multinivelară: - metode de instruire; - mijloace de instruire; - forme de organizare a instruirii; - interacțiuni
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând-o. Aerul vetust al însemnărilor lui B., cu atâta grijă mimat, ascunde, de fapt, cu „petece”, o realitate a zilei, invitând la meditație. SCRIERI: Cartea cu petece, München, 1978. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit, I, 193, 201, 1
BURILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
reacție la discursul lui publicistic, considerat a fi singular și prea răspicat ș.a.). Totuși, reproșurile care i s-au adus, încercările de „demolare”, chiar, n-au contestat palierul valoric și gradul de importanță foarte înalt al scrisului lui B., considerate subînțelese, dacă nu enunțate explicit: pare-se, nici chiar detractorii, sinceri sau conjuncturali, nu-i pot refuza statutul de scriitor de primă mărime al ultimelor decenii. Deoarece s-a abținut de a sacrifica „modei” demascărilor oficial agreate - și abil limitate - a
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
din titlu vrea să spună că, de prea mulți ani, încă din 1949, dincolo de inerentele și convenționalele remarci critice, Petru Dumitriu era singurul prozator de succes; desigur, mai era și Sadoveanu, dar notorietatea acestuia era atât de tacit acceptată, de subînțeleasă și de firească, încât nici nu mai trebuia demonstrată; așa se explică și relativ puținele comentarii pe marginea noilor sale cărți apărute din 1949 încoace; căci ce rost era să constați de mai multe ori același lucru, clar și limpede
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A. e un analist, prozele lui din volumele Foc de paie (1896) și Marieta și alte nuvele (1912) vădind o nuanțata pătrundere psihologică. El are, de pildă, o bună intuiție a sufletului infantil. Umorul, în aceste povestiri, e mai mult subînțeles, impulsurile satirice fiind dozate cu oarecare subtilitate. Fiica lui Radu cel Frumos (1905) este un roman de aventuri, plasat într-un cadru istoric real, populat de personaje care, cele mai multe, au existat aievea. Fără să manifeste o deosebită inventivitate, A. este
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
Orgoliu sau naivitate, încrederea primilor noștri cronicari în propria capacitate de a persuada un cititor ingenuu creează cel dintâi efect „artistic”; în timp ce informația e manevrată cu aparentă „inocență”, contrastele și „filtrele”, cuta posomorâtă sau insinuantă funcționează eficient, într-un discurs subînțeles pragmatic. Spre menajarea susceptibilității Porții (comanditarul cronicii se bucură de trecere la Istanbul), A. îl tratează cu ambiguă îngăduință, la concurență - neștiută - cu Eftimie, ce motivase fără echivoc și aprobase, în letopisețul paralel, complotul ce-l va suprima pe Ștefăniță
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]