238 matches
-
constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar și depresionar, culoare închisă și podzolice de culoare gălbuie la peste 1.700 m altitudine. Solurile etajului subalpin cuprind podzoluri primare. Este zona molidișurilor de altitudine ridicată, tufișuri de jneapăn și mușchi situate la 1.700-2.000 m altitudine.14 . Corespunzătoare pădurilor de molid și unor areale cu expunere nordică, la o altitudine de 700-1.800 m sunt
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
ieșiri, în locurile, unde trăiesc caprele și argalii. La înălțimile de 600—1000 metri deasupra nivelului mării, leopardul zăpezilor este obișnuit să trăiască tot anul în pintenii munților. Vara, fiind pe urmele prăzii sale pricipale, leopardul zăpezii urcă până în zona subalpină și în cea alpină. Iarna, când se ridică stratul de zăpadă, leopardul coboară de la înălțimi mai mari la înălțimi mai mici, de cele mai multe ori în pădurile de conifere. Migrații sezoniere sunt destul de stabile, mai ales migrațiile ungulatelor — prada principală a
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
cu energie electrică a țării, râul Sebeș - afluent pe stânga al Mureșului, cu un debit de circa 10 m3/s la vărsare - a fost inclus în primul plan de electrificare a României, cuprins între anii 1951-1960. Cu izvoarele în etajul subalpin, pe versantul sudic al culmii Cindrel-Frumoasa, cursul Sebeșului, lung de 88 km, se înscrie în cea mai mare parte printre Munții Cindrelului, la est, și Munții Șureanului, la vest, unde străbate, într-un extins areal cu șisturi cristaline, o succesiune
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Pajiști boreale si alpine pe substrat silicios, Fânețe montane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
vizibilitate sunt foarte bune în luna mai, dar furtunile puternice din această perioadă pot deranja turiștii. Luna iunie este destul de ploioasă, astfel perioada cea mai potrivită pentru excursii este august - septembrie. Peste altitudinea de 1500 m se întinde zona pășunilor subalpine. Aici se întâlnesc în multe locuri și desișuri de jneapăn și ienupăr. Sub această altitudine versanții masivului sunt acoperiți cu păduri de fag și de brad. Pe alocuri, în văile adânci sau în depresiuni (Stâna de Vale), din cauza inversiunii termice
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
întinde pe o suprafață de 544 hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
de relief montan, versantul nord vestic fiind dominat de pășuni și fânațe, spre deosebire de de versantul sud estic dominat preponderent de păduri de conifere. Demn de remarcat este abundenta faunei și florei locale, caracteristice regiunilor europene continentale cu climat alpin și subalpin. Numeroase plante și animale își găsesc refugiul și se dezvoltă în acest sanctuar natural înconjurat de munți, departe de orice sursă de poluare. De asemenea există specii protejate de plante, păsări și mamifere rare, amenințate cu dispariția în Europa dar
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus communis), Smîrdar (Rhododendron Kotsckyi), Azalee pitică (Loisleuria procumbes), Părușca (Festuca supina), Scrântitoare (Potentilla ternata), Afin(Vaccinium myrtillus), Merișor
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin. În 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Roșii, mai târziu a fost denumit Lacul Ucigaș. Din 1936 este denumit oficial . Vechea denumire ungurească pentru lac a fost "Veres-to" (Lacul Roșu), sub forma "Gyilkos-to" (Lacul Ghilcoș) apare prima dată în descrierea
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]
-
o suprafață de 1,1 ha, o adâncime de 7m și se află la 1960m altitudine. La înălțimi de peste 1600-1800m, pe suprafețele de nivelare și pe vârfurile cele mai înalte, se desfășoară o vegetație de pajiști și tufărișuri alpine și subalpine, în care se întâlnesc păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Nardus stricta) și iarba mieilor (Festuca ovina). La peste 1900m. pajiștile sunt alcătuite din coarnă. Spre limita pădurii se dezvoltă pâlcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
coarnă. Spre limita pădurii se dezvoltă pâlcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra), iar în jnepeniș, deseori întâlnim cocoșul de munte (Tetrao urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
abies din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
cea mai mare rezervație naturală complexă (geomorfologica, floristica și faunistica) din nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă în rețeaua mondială de rezervații ale biosferei. În perimetrul de protecție a fost inclus golul de munte cu vegetație alpina și subalpina, precum și bradul de pădure din regiune. Culmea principala - între vârful Pietrosu Mare (2303 m) și vârful Piatră Albă (2061 m) - adăpostește pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpații Orientali. Versantul sudic al
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos. Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
dorit. Pe calea ferată cea mai apropiată gară este Bixad - gară accesibilă pe Magistrala CFR 400 - spre vest și, apoi Târgu Secuiesc - situat pe linia secundară 404 - conectată la Magistrala 400 în Sfântu Gheorghe. Climatul regiunii este echivalent cu cel subalpin. Iernile sunt lungi și verile scurte și relativ răcoroase, iar primăverile și toamnele sunt echilibrate. Prima zi de ger vine între 5 și 10 octombrie, iar ultimele zile de ger apar între 24 - 30 aprilie. Sezonul de vegetație este de
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
de mărime mijlocie, având suprafața de 23.555 km². Gunung Lorentz este singurul parc din regiunea ecuatorială und ghețarii ajung până la mare. El cuprinde regiune joasă de șes cu zone mlăștinoase cu mangrove, ca și regiune de munte cu vegetație subalpină. Are din punct de vedere geologic structura unei regiuni frământate bogată în fosile, fiind situat la locul de tangență a două plăci continentale. Parcul oferă adăpost la ca. 80 % din animalele și păsările sălbatice din Papua, ca și la unele
Parcul Național Lorentz () [Corola-website/Science/311394_a_312723]
-
dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală și de sud. Își face cuibul pe sol. Cuibărește în regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul și târtița albe; forma petelor negre de la vârful aripii este foarte importantă pentru determinare ereților vineți, sur și alb. Masculii tineri sunt cafenii deschis pe spate, iar pata neagră din vârful aripii este asemănătoare cu cea
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
10șC. În suprafața rezervației naturale sunt prezente mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri acidofile cu molidișuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin și frasin, tufărișuri alpine și boreale, versanți cu vegetație de stâncărie, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor vegetale din stratul ierbos. Specii arboricole: alcătuite din conifere (molidișuri) în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qercus
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
sportive pentru practicarea unor sporturi (tenis, fotbal, volei). În apropierea complexului se desfășoară Festivalul Peninsula, unul din cele mai mari festivaluri din România. Sovata este una dintre cele mai populare stațiuni climatice și balneare din România. Orașul are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5 °C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de −3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7,6 °C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
persistă în toate depresiunile intraalpine care primesc mai puține precipitații, deoarece norii își pierd mare parte din conținut în timp ce traversează munții și înainte de a ajunge în aceste zone. Zone alpine mari, cum ar fi Graubünden rămân mai uscate decât cele subalpine și, cum ar fi în valea principală a cantonului Valais, sunt condiții propice pentru creșterea viței de vie. Cele mai umede condiții persistă în Alpii înalți și în cantonul Ticino, care beneficiază de mult soare, combinat însă cu ploi abundente
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
vârful Toaca din Munții Ceahlău, la temperaturi de 9,8 °C (Bârlad) și precipitații de 450-500 mm (zonele de câmpie din județele Botoșani, Iași și Vaslui). Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind de la etajul alpin și subalpin de pe vârfurile montane din județele Neamț, Suceava și Bacău la etajul silvostepei și stepei din județele Botoșani, Iași și Vaslui. Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai
Regiunea de dezvoltare Nord-Est () [Corola-website/Science/298858_a_300187]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 684 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri subalpine, pajiști naturale, pășuni, tinoave, ochiuri de apă, stepe și abrupturi stânoase) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a Munților Gutâi (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervațiile naturale Creasta Cocoșului și Lacul
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]