2,299 matches
-
anume, într-o încărcătură miraculoasă de pușcă, în care, între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper." Piperul se întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul "urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că nu a anunțat-o mai repede. Între timp, femeia "șădea în tavan cât crescuse burta". Abia după ce Mama Pădurii îi promite de soție, pe " Fata născută din Piatră", copilul binevoiește să se nască după doi ani. Observăm că această subclasă are în centru mărul (numărul variază: unul sau două mere), care poate fi consumat în întregime ("meștereasa îl mănîncă cu coajă" și naște un fiu mai destoinic decât al împărătesei) sau parțial (floarea, fără coajă), dar neapărat în urma acțiunii de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doar de către împărăteasă; această interdicție este încălcată - iapa mănâncă miezul mărului și cojile, de asemenea, servitoarea consumă resturi din măr și dau naștere unor fii). Grâul și busuiocul sunt elementele pe care le-am inclus în cea de-a treia subclasă, în jurul cărora se ordonează mai multe narațiuni. Un element vegetal invocat adesea în basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent în toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
busuiocul sunt elementele pe care le-am inclus în cea de-a treia subclasă, în jurul cărora se ordonează mai multe narațiuni. Un element vegetal invocat adesea în basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent în toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare a fertilității, dar și principalul scop al actelor de magie agrară. Grăunțele de grâu este unul dintre simbolurile vegetale ale lui Iisus Hristos. După cum suntem noi făcuți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Când vine împăratul de la vânătoare, o găsește în situația mult dorită. Nou-născutul capătă numele Busuioc Verde-nflorit. Busuiocul este considerat un afrodiziac cu proprietăți fecundatoare, fertilizante și apotropaice; este prezent în toate practicile magice cu finalitate maritală. Într-o ultimă subclasă am inclus textele unde apar floarea, buruienile, un fir de iarbă, bobul de mazăre ori de fasole, ca elemente fertilizatoare. Fecioru babei, Măzărel [Mohanu] este zămislit de către o babă de 80 de ani, în urma înghițirii unui bob de mazăre. "Așa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la o serie de popoare (la japonezi) e simbolul abundenței și prosperității, iar cheia și lacătul reprezintă complementaritatea principiilor masculin și feminin." Apoi, sărutul este semnul unității, care păstrează "efectul polivalenței, al ambiguității nenumăratelor forme de uniune". Observăm în această subclasă că visul ("ciudat", "grozav") este motorul care oferă soluții pentru conceperea copilului. Gaston Bachelard crede că visătorul "își câștigă prin visare o garanție de existență, că reveria e capabilă să recupereze ființa." c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ciudat", "grozav") este motorul care oferă soluții pentru conceperea copilului. Gaston Bachelard crede că visătorul "își câștigă prin visare o garanție de existență, că reveria e capabilă să recupereze ființa." c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. "Esență arboricolă, în formă de lemn de foc, buturugă sacră sau lemn prelucrat de mâna meșterului cioplitor, păstrează urmele arborilor sacri și ale pădurii mito-simbolice. Este considerat materie prin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte. În exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din poziția subiectului de a percepe stimulii vizuali, în timp ce în exemplul (16) percepția este atribuită unui referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
and the soup was fine). Viberg (1983), în clasificarea tipologică privind structura câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție, realizată pentru 53 de limbi, combină două trăsături semantice interne prezente în structura verbelor de percepție: schimbarea și agentivitatea. Autorul definește trei subclase de verbe de percepție: verbe de activitate (engl. activity), verbe experiențiale (engl. experience), verbe copulative (engl. copulative). Acestea sunt ilustrate, pentru limba engleză, prin lexeme ca a privi (engl. to look1), a vedea (engl. to see) și a arătaintranz. (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Temă - subiect al verbelor de percepție evidențială. Remarcând corelația permanentă, vizibilă în delimitările și clasificările din bibliografia străină, dintre variațiile semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am încercat să subliniem importanța detașării, în cazul fiecăreia dintre cele trei subclase delimitate, a unor particularități de structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că verbele de percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
doua situație - a aceleiași forme: tu sau dumneata sau dumneavoastră), cu precizarea că realitatea comunicativă impune, frecvent, relativizări (determinate de factorii prezentați anterior) ale acestor componente, de unde și diferențierea, în cadrul microsistemului termenilor de adresare dintr-o limbă, a mai multor subclase. Realizată, în lucrările de specialitate, din perspective diferite, tipologia termenilor de adresare implică o serie de nuanțări explicate atît prin valorificarea elementelor unui anumit sistem lingvistic (respectiv, ale unui anumit nivel - lexical, morfologic, sintactic etc. - al unui idiom), cît și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deci, atunci, în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument slab): desigur, în pofida, cu toate că etc. Conform altor opinii, interpretarea "argumentativă" a conectorilor constituind subclasa conectorilor argumentativi este produsul (mai mult sau mai puțin unitar) a trei grile de evaluare, evidențiate de implicarea logică, de relația cauză-efect și de legătura argument-concluzie: conectorii logici pot fi interpretați prin raportare la condițiile de adevăr, prin analogie cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și inconsecvente; de exemplu, se definește enunțul ca fiind "o comunicare întreagă de sine stătătoare, un text care poate fi înțeles de cititor fără să se simtă nevoia unor completări" (la Sorin Stati). Dacă pentru trăsătura cantitativă nu se identifică subclase, din perspectiva calității, enunțurile sînt clasificate în propoziții, fraze, structuri nepropoziționale. Alte studii iau în considerare trăsături suplimentare ale enunțului, în afara "cantității" și "calității", adăugînd contextul lingvistic și extralingvistic și acordînd enunțului statut de unitate sintactică de bază, analizabilă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
RN PROTOTIP. Noțiunea "prototip" din filozofia limbii se referă la reprezentantul cel mai relevant al unei categorii și a fost propusă pentru a face distincția dintre categoriile lingvistice și cele științifice. Există, potrivit acestei perspective, în interiorul unei categorii, clase sau subclase reprezentative și clase sau subclase marginale. Astfel, pentru categoria mamiferelor, clasa felinelor este reprezentativă, în vreme ce cea a liliecilor este marginală. Dacă s-ar lua în atenție categoria zburătoarelor, s-ar menționa imediat păsările, deși nu toate zboară, mai puțin insectele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
filozofia limbii se referă la reprezentantul cel mai relevant al unei categorii și a fost propusă pentru a face distincția dintre categoriile lingvistice și cele științifice. Există, potrivit acestei perspective, în interiorul unei categorii, clase sau subclase reprezentative și clase sau subclase marginale. Astfel, pentru categoria mamiferelor, clasa felinelor este reprezentativă, în vreme ce cea a liliecilor este marginală. Dacă s-ar lua în atenție categoria zburătoarelor, s-ar menționa imediat păsările, deși nu toate zboară, mai puțin insectele și foarte puțin speciile de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unele jocuri, Mingea de rugbi este alungită și Jucătorul a introdus mingea în poartă, în primul caz este vizată clasa la care se aplică semnul, în cel de-al doilea, prin prezența determinantului (de rugbi) semnul se aplică la o subclasă, iar, în ultimul, la un caz singular, la exemplarul care s-a folosit într-un anumit joc. Referința raportabilă la o clasă sau la o subclasă are un referent constant, fiindcă nu se schimbă de la o situație la alta, în vreme ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cel de-al doilea, prin prezența determinantului (de rugbi) semnul se aplică la o subclasă, iar, în ultimul, la un caz singular, la exemplarul care s-a folosit într-un anumit joc. Referința raportabilă la o clasă sau la o subclasă are un referent constant, fiindcă nu se schimbă de la o situație la alta, în vreme ce referința direcționată spre cazurile singulare are un referent variabil, căci se schimbă în funcție de circumstanțele în care se folosește expresia. Referința este legată nu numai de unitățile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prostată (P=0,01). Semnătura genetică a celulelor tumorale mamare combinată cu semnătura ca răspuns la rănire (WR), se asociază puternic cu trăsături clinice ale persoanelor cu cancer de sân. Cercetările au arătat că în diferite tumori, numai o mică subclasă de celule canceroase sunt realmente tumorigenice. Liu și colaboratorii (2007) au arătat că în cancerul de sân doar o mică populație de celule canceroase se caracterizează prin expresia lui CD44 și prin absența expresiei sau expresia la nivele foarte reduse
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
referențial (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 75, unde sunt citați pentru această analiză Bennis et al. 1998, Corver, 1998, Den Dikken, 2006a). Dincolo de această asemănare superficială, există diferențe sintactice între sintagmele calificative și cele pseudopartitive cantitative, diferențe care impun includerea lor în subclase diferite de sintagme nominale (vezi și Tănase-Dogaru, 2007: 75 și urm.). În general, se disting două tipuri majore de sintagme calificative, distincție introdusă de Austin (1980): tipul figurativ și tipul literal. (i) Tipul figurativ: relația semantică dintre N1 și N2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de punctuație; b. limba și literatura română - o materie școlară; c. secera și ciocanul - un simbol al comunismului. Alte asocieri sunt contextuale, supuse aprecierii subiective a locutorului. Din punct de vedere semantic, blocurile semantice se pot împărți în mai multe subclase: (a) Conjuncția și leagă nominale care denumesc două părți ale unui singur referent: punct și virgulă (substantivele pot funcționa și independent, dar asociate în sintagma coordonată denumesc un singur referent). În aceeași situație se află limba și literatura română (dar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă..................................... 97 2. Verbele ergative/inacuzative în lucrările lingvistice românești despre limba română.......................................................................... 99 3. Definiție. Clasificare. Principii de stabilire a inventarului............................. 103 3.1. Definiții, probleme terminologice......................................................... 103 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative................................................. 105 3.2.1. Clasificare sintactică.................................................................... 105 3.2.2. Clasificarea semantică................................................................. 105 3.2.3. Predicate inacuzative vs predicate inergative.............................. 109 3.3. Stabilirea inventarului de verbe inacuzative din limba română............ 110 3.3.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip de limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care sunt limbi acuzative), iar, pe de altă parte, o subclasă de verbe intranzitive nonagentive, prezentă în foarte multe limbi ale lumii. Cele două obiective majore ale lucrării sunt legate de aceste două accepții: prezentarea ergativității ca fenomen prezent în foarte multe limbi și analiza sintactico-semantică a verbelor ergative/inacuzative în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1), Avram (2003: 170), Levin și Rappaport Hovav (2005: 12), Petcu (2009: 13) etc. Levin și Rappaport Hovav (1995: 14) arată că motivația originară a Ipotezei Inacuzative a fost recunoașterea faptului că anumite diagnostice sunt explicate prin postularea a două subclase distincte de verbe intranzitive. Sorace (2004: 243) subliniază că forma inițială a Ipotezei Inacuzative încorporează două afirmații, care se referă atât la comportamentul sintactic, cât și la cel semantic al celor două clase de verbe intranzitive: (a) argumentul unic al
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
asemenea, termenul de verbe ergative numai pentru cele care au pereche tranzitivă (de tipul break 'a rupe', open 'a deschide'), iar termenul inacuzative, pentru cele care nu au pereche tranzitivă, de tipul (come 'a veni', appear 'a apărea'). 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative Comportamentul eterogen al verbelor inacuzative impune identificarea mai multor subclase de verbe, în funcție de criterii sintactice și semantice. 3.2.1. Clasificarea sintactică Primul tip de clasificare privește capacitatea verbelor inacuzative de a avea o pereche tranzitivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
break 'a rupe', open 'a deschide'), iar termenul inacuzative, pentru cele care nu au pereche tranzitivă, de tipul (come 'a veni', appear 'a apărea'). 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative Comportamentul eterogen al verbelor inacuzative impune identificarea mai multor subclase de verbe, în funcție de criterii sintactice și semantice. 3.2.1. Clasificarea sintactică Primul tip de clasificare privește capacitatea verbelor inacuzative de a avea o pereche tranzitivă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 82) stabilesc acest tip de distincție (preluată și de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]