468 matches
-
periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea protecționismului/ intervenția puternică a statului. Susținerea liberului schimb ca agent al difuziunii inovațiilor. Așa cum arată HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002), organizarea trimodală este absolut necesară pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea protecționismului/ intervenția puternică a statului. Susținerea liberului schimb ca agent al difuziunii inovațiilor. Așa cum arată HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002), organizarea trimodală este absolut necesară pentru a asigura echilibrul sistemului: Necesitatea existenței statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
zilnice noi, care vin ca o avalanșă, experiențe personale care Își așteaptă „modelele”, ori sunt ele Însele niște modele. Din acest unghi, să spunem că nu mai există posibilitate de Întoarcere. Întoarcere nu Înseamnă neapărat comunism, ci o dictatură a subdezvoltării, În care individul este instrumentalizat, robotizat. O structură de comandă politică pentru care societatea civilă să nu Însemne decât o vitrină decorativă pentru comisarii europeni. Modul În care intelectualii din universități sunt văzuți ca un fel de funcționari s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
habitatului urban acolo unde ele nu au existat vreodată. Considerăm că este o soluție reală, viabilă, posibilă. Și utopică, ar putea spune mulți, cu suficientă îndreptățire. Pentru că nu este realist să credem că într-o țară ce rescrie permanent definiția subdezvoltării prin suprapunerea ciclurilor de dezvoltare pe ciclurile electorale, s-ar putea ivi, în zona politicilor publice, o abordare coerentă în sensul prezentat de noi aici. Capitolul 2 INERȚIE SOCIALĂ îN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ 2.1. Continuum-ul comunism - postcomunism. România urbană
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
calificare în diverse meserii și sedentarizare forțată. Perspectiva aceasta se justifică prin aceea că „romii erau percepuți de autoritățile comuniste ca elemente alogene ce trebuiau românizate, în condițiile în care identitatea lor era asimilată unei culturi a sărăciei și a subdezvoltării”<ref id=”1”>Raport final, 2006, p. 574.</ref>. Alte măsuri au vizat prohibiția privind deținerea aurului<ref id=”2”>Confiscarea aurului deținut de particular pe baza decretelor 210/1960 și 244/1978.</ref> și a întâlnirilor lor. Elementele cele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
partidele politice ar fi mai puțin vinovate. Explicația este foarte directă. Deși ambele părți sunt la fel de vinovate, faptul că în special din partea presei, se aștepta prima mișcare menită să declanșeze mecanismul de rupere a cercului vicios care ne menține în subdezvoltare face ca, în analiza făcută presei, să intre ca ingredient și dezamăgirea. Nu cred că la acest moment se așteaptă în mod real ceva pozitiv dinspre partidele politice. Așteptările erau ca mass-media să amendeze slăbiciunile partidelor și astfel să le
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile ridicate de mizele "dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect al exploatării fostelor colonii de către "imperialismul" colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un metalimbaj care unifică un evantai larg de problematici și totodată diferitele discipline ale științelor sociale și ale filozofiei. În limitele unei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
hegemonii politice denunțate ca fiind drumul sigur spre îmbogățire și exploatare economică și discreditate pentru eșecul în jugularea degradării economice. Interiorizarea raporturilor de forță la nivel internațional, care pun față în față prelungirea ordinii coloniale, lumea "dezvoltată" a Occidentului și "subdezvoltarea" ce califică inferioritatea drept "indigenă", localizează în domeniul activităților economice în special o înfruntare politică difuză. Străinul este produs ca vector al unei cantonări a dominației politice în afara sferei întreprinderii. Aceste logici de etnicizare a dominației își află coerența în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
general. Această regiune, la fel ca majoritatea Africii, se opune în acest punct celorlalte țări subdezvoltate (Asia, în special), unde suprapopularea este unul dintre cele mai grave elemente situaționale. Această suprapopulare se traduce în două teme care pentru mulți rezumă subdezvoltarea: foamea și pământul. Or, în partea nordică din Congo, care ne interesează pentru moment, nici una, nici cealaltă nu au o existență adevărată. Foamea, mai întâi. O populație atât de redusă nu are dificultăți prea mari în a se hrăni și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nivel micro. În privința clarificării și apărării sistematice a prioritarianismului în sănătate sau în îngrijirea medicală, Brock s-a rezumat doar la a-i îndemna pe ceilalți bioeticieni să "treacă la muncă" și să încerce să scoată prioritarianismul din starea de "subdezvoltare" în care se află deocamdată 46. În ciuda stării sale de "subdezvoltare" în literatura actuală de specialitate, câteva trăsături și implicații posibile ale prioritarianismului în distribuția serviciilor medicale pot fi și merită totuși evidențiate și analizate. Studiul lui Brock are merite
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sau în îngrijirea medicală, Brock s-a rezumat doar la a-i îndemna pe ceilalți bioeticieni să "treacă la muncă" și să încerce să scoată prioritarianismul din starea de "subdezvoltare" în care se află deocamdată 46. În ciuda stării sale de "subdezvoltare" în literatura actuală de specialitate, câteva trăsături și implicații posibile ale prioritarianismului în distribuția serviciilor medicale pot fi și merită totuși evidențiate și analizate. Studiul lui Brock are merite importante în această privință. În cele ce urmează voi încerca să
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
instabilității cognitive și afective și nu în ultimul rând ambiguității discursului pacientului a cărui problematică pare vagă, inaparentă și stabilizată în timp. În același context, RYLE1 (1997Ă, RYLE2 (1997Ă pornind de la particularitățile dominante ale personalității borderline - instabilitatea imaginii de sine, subdezvoltarea vocabularului emoțional, impulsivitatea și stările disociative recurente - recomandă intervenții cognitiv-analitice după o experiență personală pe un lot de 30 de subiecți. Acestă tehnică presupune aflarea de către psihoterapeut a celor mai importante experiențe existențiale și a diversității relațiilor interpersonale ale pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
europene nu sunt la fel. Explicații Sărăcia și polarizarea socială în Bulgaria 165 au adânci rădăcini socio-economice și istorice, și se datorează dezvoltării disproporționate regional și sectorial (regiunea din jurul Sofiei e mai dezvoltată, în timp ce alte zone ale țării au rămas subdezvoltare; 52% din locuitorii satelor și orașelor mici sunt săraci etc.), discriminării educaționale pe baze etnice (76% dintre țigani sunt săraci, 58% dintre etnicii turci) etc. În România se poate urmări evoluția în timp a incidenței sărăciei, plecând de la componența coșului
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a locuinței, de costurile mari la întreținere etc.; starea proastă a sănătății și accesul dificil la sistemul de îngrijire a sănătății afectează familia și stabilitatea ei; nivelul de educație ridicat, diplomele, atestatele pot crește șansele de realizare personală și socială; subdezvoltarea culturală se manifestă prin neparticipare la viața comunității, prin lipsa încrederii în sine, a stimei de sine, prin apatie socială; creșterea economică este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru diminuarea sărăciei. Barometrele de Opinie Publică, datele culese de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și respectați, în ultima perioadă și-au redus capacitatea de a influența copiii, părinții, comunitatea (unii fac taximetrie în timpul liber pentru a-și spori veniturile, alții migrează în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit...). Sărăcia se asociază cu subdezvoltarea culturală 214, cu neparticiparea la viața culturală a comunității, cu lipsa încrederii în valoarea culturii. După 1990, numeroase cămine culturale și case de cultură au fost abandonate, transformate în baruri, discoteci, săli "pentru nunți, botezuri și cumătrii", în biserici 215
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din cele șase sectoare care înregistrează creșteri relative ale productivității în România au avut aceeași evoluție și în majoritatea celorlalte economii în tranziție (WIIW, 2002). Altă explicație plauzibilă constă în faptul că anumite sectoare ar fi putut fi caracterizate de subdezvoltare sau performanțe reduse înainte de infuzia de ISD, fără ca această situație să se fi datorat în principal absenței ISD. Structura economică moștenită din timpul regimului comunist realiza o alocare ineficientă a resurselor și anumite sectoare industriale angajau mai mult personal decât
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de către „Ceahlăul literaturii române", M. Sadoveanu care le considera ca locuri „unde nu se întâmplă nimic", folosea A. Zugravu spusele magistrului său. Și-și argumenta susținerile: „Vasluiul, ca și alte zeci de localități urbane, condamnate la o totală stare de subdezvoltare, deși nu-i lipseau nici resursele și nici forța de muncă, trăia în umbra străvechii și glorioasei sale istorii, dar amintirea bravurii oștenilor marelui Ștefan și a dorobanților de la 1877 era numai o firavă consolare". Statisticile economice din anul 1938
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la nivelul comunității în care trăiesc cat si în cadrul familiei de origine. Problema cea mai perceptibila a acestor elevi este handicapul lingvistic, realitate pe care sociologul Basil Bernstein o desemnează cu ajutorul termenului generic de cod restrâns : o realitate lingvistica precara, subdezvoltare vădită a limbajului, întârziere în dezvoltarea generala si mai ales în dezvoltarea gândirii, impregnare a limbajului cu elemente nonverbale, expresivitate exagerata, gestica expresiva. Teoria codurilor sociolingvistice asociază codurile restrânse cu o structura sociala locala și apreciază că aceste coduri au
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
de apariția ONU și UNESCO "care plasau printre scopurile lor fundamentale pacea și dezvoltarea socio-economică și culturală, accentuând dinamica și intercondiționările dintre aceste două valori" (George Văideanu, 1996). Campania dusă de UNESCO pentru promovarea unor conținuturi legate de securitatea mondială, subdezvoltare și multiculturalitate, avea la bază o viziune raționalistă 6 conform căreia este posibil să eliminăm ignoranța și prejudecățile oferind tinerilor o viziune internațională asupra lumii (Fujikane, Această viziune a determinat apariția mișcărilor educaționale de conștientizare a problematicii lumii contemporane menită
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
76 state (45,7%), în 1990 cu 112 (65,8%), iar în 2007 întreținea relații diplomatice bilaterale cu 152 de state (78,7%). O evoluție similară au cunoscut emiratele Kuwait, Qatar, Bahrain, pe considerentele aceluiași raționament. Statele grevate de handicapul subdezvoltării, al conflictelor prelungite și al instabilității interne generatoare de credibilitate redusă pe plan extern, au înregistrat o dinamică modestă a volumului raporturilor diplomatice bilaterale, majoritatea dintre acestea având în prezent relații oficiale cu mai puțin de 100 de state, ceea ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cazul Algeriei, Libiei și Tunisiei. În situația Ciadului, Mauritaniei, Djibouti și Eritreii se adaugă și relativa izolare geografică, ce reprezintă o motivație suplimentară pentru integrarea în organisme regionale, văzută ca o cale de relaționare multilaterală pentru depășirea handicapului singularității și subdezvoltării. În același timp însă, toate aceste state au cunoscut o relativă diminuare în ultimele decenii a ponderii integrării în structurile la scară planetară, deși în cifre absolute a crescut numărul organizațiilor mondiale din care fac parte. C. Dezvoltarea și structura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cazul Algeriei, Libiei și Tunisiei. În situația Ciadului, Mauritaniei, Djibouti și Eritreii se adaugă și relativa izolare geografică, ce reprezintă o motivație suplimentară pentru integrarea în organisme regionale, văzută ca o cale de relaționare multilaterală pentru depășirea handicapului singularității și subdezvoltării. În același timp însă, toate aceste state au cunoscut o relativă diminuare în ultimele decenii a ponderii integrării în structurile la scară planetară, deși în cifre absolute a crescut numărul organizațiilor mondiale din care fac parte. b. Statele cu dinamică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
se fundamentează pe relația cauzală presupusă între politici și înaltele standarde de viață ale primelor și problemele ultimelor. Cu toate acestea, asumpția unei simple legături cauzale este un mit. Colonialiștii, imperialiștii și capitaliștii joacă aici rolul diavolului, sursă a relelor subdezvoltării. Într-adevăr, acest rău are multe cauze, iar colonialismul, imperialismul și capitalismul sunt, în cel mai bun caz, numai câteva dintre ele. Eliminarea inegalităților legate de resursele de hrană este deci nu doar și nici măcar în primul rând o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constituie resursele naturale. Hrana Să începem cu elementul de bază al respectivelor resurse, și anume hrana: un stat cu resurse alimentare proprii suficiente sau aproape suficiente deține un mare avantaj asupra celui care, neavând destule resurse, le importă, riscând altfel subdezvoltarea și foametea. Din acest motiv, puterea și, în timp de război, existența înseși a Marii Britanii - care înainte de al doilea război mondial producea numai 30% din alimentele consumate - a depins de abilitatea sa de a menține deschise liniile de comunicație maritime
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
benefic oamenilor cărora le este adresat nu doar pe termen lung, ci și imediat, precum și într-o manieră inteligibilă acestora. Ajutorul străin nu îndeplinește adesea această cerință din cauză că este în competiție cu rezistența politică și culturală locală împotriva dezvoltării economice. Subdezvoltarea economică este produsă în mod frecvent nu numai de cauze naturale, ci și de un sistem politic care are de câștigat de pe urma perpetuării înapoierii. De exemplu, un sistem politic care își obține puterea din absența drepturilor de proprietate asupra pământului
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]