355 matches
-
colaborator apropiat al lui Romulus P. Voinescu, alături de care a combătut acțiunile subversive și a elaborat metodologii de reprimare a mișcărilor extremiste. Din 1920 s-a angajat la Serviciul mișcărilor de personal din D.P.S.G., de la 1 octombrie 1921 a devenit subdirector, iar apoi director al Direcțiunii Siguranței Generale (1927), ulterior devenită Direcția Poliției de Siguranță din D.G.P. (confirmat definitiv în funcție prin Decizia Ministerială nr. 2711, publicată în Monitorul Oficial nr. 168/1 august 1929, p. 6064). A participat activ la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a generalului Antonescu a fost colonelul Petre Cameniță, care a demisionat după câteva zile, la presiunile legionare. Mișcarea l-a propulsat în fruntea D.G.P. pe avocatul Alexandru Ghica, căruia i s-a raliat un vechi polițist de siguranță Constantin Maimuca, subdirector general și șef al Direcției Poliției de Siguranță. Unul din primele ordine circulare al noii conduceri a fost cel cu nr. 67.343/23 septembrie 1940, adresat șefilor de unități polițienești din țară, în care le-a cerut să colaboreze
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1942 generalul Nicolae Pălăngeanu a trecut prefect al Poliției Capitalei și a deținut funcția până la 17 martie 1944, când a cedat-o colonelului Mircea Elefterescu. Alături de aceștia au continuat să activeze funcționarii specializați în domeniu, printre care: Georman Raliu, delegat subdirector general (1941), Ionel Stănescu, subdirector general (1942), Eugen Negulescu, directorul Poliției de Siguranță (din 1941), urmat în funcție de colonel Alexandru Bădescu (1943-1944), Virgil Bădulescu, subdirector al Poliției de Siguranță (1941), chestor Emil Iagolnița, șeful Serviciul Poliției de Siguranță din P.P.C. (1941
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trecut prefect al Poliției Capitalei și a deținut funcția până la 17 martie 1944, când a cedat-o colonelului Mircea Elefterescu. Alături de aceștia au continuat să activeze funcționarii specializați în domeniu, printre care: Georman Raliu, delegat subdirector general (1941), Ionel Stănescu, subdirector general (1942), Eugen Negulescu, directorul Poliției de Siguranță (din 1941), urmat în funcție de colonel Alexandru Bădescu (1943-1944), Virgil Bădulescu, subdirector al Poliției de Siguranță (1941), chestor Emil Iagolnița, șeful Serviciul Poliției de Siguranță din P.P.C. (1941), urmat de locotenent-colonel Ștefan Manolescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Elefterescu. Alături de aceștia au continuat să activeze funcționarii specializați în domeniu, printre care: Georman Raliu, delegat subdirector general (1941), Ionel Stănescu, subdirector general (1942), Eugen Negulescu, directorul Poliției de Siguranță (din 1941), urmat în funcție de colonel Alexandru Bădescu (1943-1944), Virgil Bădulescu, subdirector al Poliției de Siguranță (1941), chestor Emil Iagolnița, șeful Serviciul Poliției de Siguranță din P.P.C. (1941), urmat de locotenent-colonel Ștefan Manolescu (din 1942). A.2. Corpul Detectivilor Corpul Detectivilor a fost una din structurile ostracizate în timpul statului național-legionar din cauza efortului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de locotenent-colonel Ștefan Manolescu (din 1942). A.2. Corpul Detectivilor Corpul Detectivilor a fost una din structurile ostracizate în timpul statului național-legionar din cauza efortului informativ depus, cu bune rezultate, împotriva Gărzii de Fier. Șeful Corpului Detectivilor, Niki Ștefănescu, avansat apoi ca subdirector în Direcția Poliției de Siguranță, a fost unui din cei asasinați la închisoarea Jilava (26/27 noiembrie 1940), alături de alți polițiști, detectivi și agenți din D.G.P. Organizarea a rămas la nivelul celor patru grupe existente, fiecare cu trei echipe (informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-a avea misiunea de pază și protecție a demnitarilor. Printr-un ordin de serviciu (28 februarie 1941), subinspectorul Paul Avramovici a primit coordonarea Grupelor I-a și a II-a, ale căror sarcini trebuiau rezolvate în colaborare cu D.P.S. , iar subdirectorul Nicolae Ștefănescu a primit în atribuții misiunile contrainformative specifice ale Corpului Detectivilor. În toamna anului 1941 s-au petrecut alte schimbări, astfel că Grupa I-a și-a dezvoltat portofoliul informativ cu mișcările politice de dreapta și de stânga, cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și va colabora la îndeplinirea sarcinilor cu Compania de Jandarmi Pază (căpitan Georgescu) și Batalionul de Gardă (locotenent-colonel Popescu). Cu aceeași dată au intrat în vigoare Instrucțiunile pentru organizarea și funcționarea detașamentului de pază personală a Conducătorului Statului, semnate de subdirectorul general al Poliției, Ion Stănescu, coordonatorul acestui serviciu. Pe aceeași linie, un document emis de P.P.C., la 21 noiembrie 1942, s-a referit la măsurile de siguranță și protocol „atunci când M.S. regele, M.S. Regina Mamă, Dl. Mareșal Conducător al Statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Siguranță, iar acestea cuprindeau, în total, 40 de servicii, 85 de birouri și 365 agenturi informative. Directorul general al Poliției avea în coordonare 11 inspectori regionali (la București, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Târgu-Mureș, Sibiu și Timișoara) și doi subdirectori generali. Unul a coordonat Direcția Poliției Administrative și a Personalului, care avea în subordine: Serviciul Personalului și al Controlului (șapte birouri), Serviciul Poliției Administrative și al Poliției de Frontieră (două birouri), Registratura Generală, Intendența, Cabinetul medical, Serviciul Contabilitate. Celălalt subdirector
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subdirectori generali. Unul a coordonat Direcția Poliției Administrative și a Personalului, care avea în subordine: Serviciul Personalului și al Controlului (șapte birouri), Serviciul Poliției Administrative și al Poliției de Frontieră (două birouri), Registratura Generală, Intendența, Cabinetul medical, Serviciul Contabilitate. Celălalt subdirector general, pentru Siguranță, a coordonat două direcții: 1. Direcția Poliției Judiciare: a) Serviciul Poliției Judiciare, cu Biroul de urmăriri, Biroul de colaborare și urmărire pe teren și Biroul cazierului central; b) Serviciul Poliției Tehnice, cu Laboratorul central și Școala de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al Kremlinului - Boris Grünberg (devenit Alexandru Nicolski), arestat în perioada 1941-1944, angajat, la 1 mai 1945, în Corpul Detectivilor direct comisar-șef, iar de la 1 septembrie 1946 șeful acestei structuri. După șase luni a fost avansat inspector general și numit subdirector la D.P.S. (17 aprilie 1947) până la înființarea Direcției Generale a Securității Poporului (1 septembrie 1948), când a devenit subdirector general, deci adjunctul lui „Pantiușa”. Printre cei care au ales să-i sprijine pe comuniști s-au numărat generalul Constantin Popescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
direct comisar-șef, iar de la 1 septembrie 1946 șeful acestei structuri. După șase luni a fost avansat inspector general și numit subdirector la D.P.S. (17 aprilie 1947) până la înființarea Direcției Generale a Securității Poporului (1 septembrie 1948), când a devenit subdirector general, deci adjunctul lui „Pantiușa”. Printre cei care au ales să-i sprijine pe comuniști s-au numărat generalul Constantin Popescu, locotenent-colonel Traian Borcescu (șef al Secției Contrainformații din S.S.I. între 1941-1944), Nicolae D. Stănescu (șeful Grupei Politice din Secția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului, începe prin a transpune din limba italiană librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida ș.a.), în 1870-1871 figurând și ca subdirector la „Eco musicale di Romania”. Tot acum improvizează comedii într-un act, 1 aprilie (1873), 1 mai (1874), Mărțișor („Revista contimporană”, 1875), piese facile, spumoase, cum sunt și altele, după 1900. Produce în colaborare cu Petre Grădișteanu, Mihail Zamphirescu, Ciru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
Revista bibliografică (19031904), a editat primele trei volume din colecția Hurmuzachi și lucrarea începuturile tipografiei în Țara Românească (1903). A inițiat apariția publicațiilor periodice Creșterea colecțiilor Bibliotecii Academiei (1905) și a avansat ideea sistematizării bibliotecilor Biblioteci publice libere. O propunere. Subdirector la Biblioteca Centrală din Iași, Eugen Boureanul (1885-1971) este autorul unui îndrumar în organizarea și administrarea bibliotecilor (1913). Emanoil Bucuța (1887-1946) a fost prim redactor al revistei de bibliografie Buletinul cărții, autor al nenumărate studii de bibliologie, inițiator al statutului
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Virgil Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei „reeducări” și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii (presați de ofițerul politic, probabil), iar ședințele au fost suspendate 2. Dat fiind faptul că întâlnirile aveau loc în vara lui 1948, când închisoarea încă nu era foarte populată (Maxim era închis din 1942), aceasta este singura mărturie a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din urmă era poreclit de elevi „moș Cozonac”, pentru că le spusese că va fi bun cu ei ca un cozonac. El și-a început discursul strigând: „Tlăiască paltidu’ comunist lomân! Tlăiască lepublica puplală lomână!”. Copiii au tăcut, iar directorul și subdirectorul le-au făcut semne sucevenilor să aprobe, dar au sfârșit prin a aproba ei înșiși: „Trăiască! Trăiască! Trăiască!”, întrucât grupul lui Stoian a strigat doar cu jumătate de gură, sesizând ridicolul situației. Antonescu a povestit despre viața sa și spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1948, Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei „reeducări” și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii, iar ședințele s-au suspendat. Dacă în primele luni regimul era destul de permisiv, deținuții având dreptul la pachet și la vorbitor lunar, încet-încet, acestea au fost permise numai celor care erau de acord cu „reeducarea”. În iarna lui 1948-1949
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
atunci când comanda este scrisă în fișierul de sintaxă. În cazul în care nu s-a folosit fișierul de sintaxă comenzile rulate pot fi regăsite, așa cum am văzut în subcapitolul anterior, în fișierul jurnal ținut de SPSS care este salvat in subdirectorul Windows\ Temp cu numele spss.jnl. O altă variantă este setarea programului astfel încât ori de câte ori este rulată o comandă din meniu sintaxa acesteia să fie copiată în fișierul de rezultate. Pentru aceasta se selectează din meniu EDIT/ OPTIONS/ NAVIGATOR și opțiunea
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
La Teatrul Național din București va fi pe rând copist (1882), sufleor (1883-1884), ajutor de regizor pe langă A. Gatineau, prim-regizor (1885), director de scenă (1895). În 1907 Al. Davila îl desemnează director de scenă definitiv. Numit, în 1908, subdirector al Teatrului Național, girează, pentru foarte scurtă vreme, direcția generală a teatrelor, după care își reia vechea funcție de director de scenă. Ctitor al școlii românești de regie, primul nostru regizor profesionist, G. a fost un meșteșugar destoinic, metodic și riguros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
Facultatea de Drept din București, după care va profesa o vreme avocatura. Intrat în viața politică, este ales deputat și senator. De-a lungul timpului, este director al Imprimeriilor Statului, director al Teatrului Național din Chișinău, președinte al Ateneului Român, subdirector general al Societății Române de Radiodifuziune. Debutează ca elev, în 1892, cu versuri în revista „Doina”. În continuare, până la primul război mondial, colaborează cu poezii, proză, lucrări dramatice și traduceri la „Curierul român”, „Revista nouă”, „Lumea ilustrată”, „Vatra”, „Țara”, „Universul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
Școlii Normale „C. Negri” din Galați, unde după absolvire ocupă un post de institutor. De aici se transferă la Tulcea (1911-1912) și apoi la București. Punând mult suflet în munca lui, urcă în ierarhie, ajungând inspector cultural la Casa Școalelor, subdirector general, ulterior director în Ministerul Instrucțiunii Publice, director - având în grijă școlile din mediul rural - la Fundațiile Culturale Regale („Principele Carol” și „Regele Mihai I”). A mai fost șef al serviciului extrașcolar și de propagandă al Basarabiei (1918-1922). Cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
cel de lângă NUM LOCK , Restrânge directorul selectat (ca afișaj). SĂGEATA STÂNGA...... Restrânge directorul selectat dacă este desfașurat(gen tree), sau dacă nu schimbă locația în directorul rădacină. SAGEATA DREAPTA....... Afișează conținutul directorului selectat dacă acesta este restrans, sau selectează primul subdirector din directorul rădăcină. 2.21 Poziția corpului în timpul lucrului Una din principalele probleme ale organizării ergonomice a muncii, cu influență puternică asupra capacității de muncă și implicit asupra eficienței activității desfășurate în birou o constituie poziția corectă a corpului în timpul
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
cialist, membru al consiliului de administrație și este Însăr cinat cu con ducerea Imprimeriei Naționale. Aceasta a durat până În august 1932, când regia Monitorul Oficial a fost des ființată, iar con siliul de administrație s-a dizolvat. A lucrat ca subdirector și apoi ca director la Direcția Recensământului General al Populației În perioada octombrie 1930-martie 1932. A fost Însărcinat special cu organizarea propagandei, a imprimatelor și expedierea lor, Într-un volum total de 16 vagoane. Din ianuarie 1932 și până la Începutul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În literatură continuă să fie cunoscut tot ca poet semănătorist, un tradiționalist, un autentic rural care îl continuă pe Coșbuc sau Vlahuță, departe de marii lirici, Blaga, Arghezi, Pillat sau Maniu... Apariția volumului „Pârgă” în 1921, ca și numirea ca subdirector al fundației Culturale „Principele Carol” sunt semne de urcuș și în aprecierile literare. În mai 1922 poetul devine chiar director al culturii la Fundația arătată, iar toamna, la 22 noiembrie, primește decorația „Coroana României, în grad de ofițer”, devenind și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. Membru al Societății Scriitorilor Români. Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească. 1 noiembrie devine subdirector al Fundației Culturale „Principele Carol”. Prof. Cornelia Sechi Postfață Cartea lui Ion N. Oprea - Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu este un prețios studiu critic, un dar pentru contemporani și urmași, ca modalitate de cunoaștere a unor comori aparținând culturii românești
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]