217 matches
-
hepatice. • CT - pentru pacienții care prezintă convulsii. • Monitorizarea EKG până la normalizarea teofilinemiei. Diagnostic diferențial • Alte intoxicații acute - cu monoxid de carbon, cianuri, disulfiram, fier, inhibitori de monoaminoxidază, pesticide organoclorate și toxafen; • Afecțiuni neurologice (hematom epidural, status epilepticus, hemoragia subarahnoidiană, hematomul subdural); • Boli metabolice (cetoacidoza diabetică, cetoacidoza alcoolică, hipercalcemia, hipofosfatemia); • Delirium tremens, șocul toxic, aritmii de altă etiologie, gastroenterite acute. Evoluție și prognostic • Prognosticul depinde de cantitatea ingerată și severitatea intoxicației. 94 • Risc vital prezintă cei cu aritmii, hipotensiune refractară sau status
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
-ului sub formă de chisturi lichidiene subarahnoidiene, limitate de o membrană fină, realizând frecvent o compresiune localizată corticală sau colecția poate fi extinsă pe suprafața corticală a unuia sau mai multor lobi cerebrali realizând o hidromă subarahnoidiană. HIGROMA SUBARAHNOIDIANĂ Higroma subdurală este o colecție subarahnoidiană de lichid cerebro-spinal localizată la nivelul convexității cerebrale. Are o grosime în general sub 10 mm, cu un aspect concav-convex, fără o delimitare periferică netă, adesea cu efect compresiv local asupra cortexului cerebral, dar în general
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
în acest caz, sunt de origine arterială), spațiu numit extradural. La nivelul măduvei, spațiul dintre duramater și canalul rahidian este întotdeauna real și reprezintă spațiul epidural. Pe de altă parte, și între duramater și leptomeninge există un spațiu virtual, spațiul subdural, care devine real în hemoragii (hemoragiile, în acest caz, sunt de origine venoasa). Hemoragiile subdurale sunt de ~ patru ori mai frecvente decat cele arteriale. Meningele moale sau leptomeningele este format din două foițe, piamater, aderentă de substanța nervoasă, reprezentând structura
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
duramater și canalul rahidian este întotdeauna real și reprezintă spațiul epidural. Pe de altă parte, și între duramater și leptomeninge există un spațiu virtual, spațiul subdural, care devine real în hemoragii (hemoragiile, în acest caz, sunt de origine venoasa). Hemoragiile subdurale sunt de ~ patru ori mai frecvente decat cele arteriale. Meningele moale sau leptomeningele este format din două foițe, piamater, aderentă de substanța nervoasă, reprezentând structura inițială, și arhnoida, derivată din piamater, neaderenta de substanța nervoasă și care trece ca o
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
vol. 165, p. 609. 7. Smirnov L. J.: Histogeneza, citologia și topografia tumorilor cerebrale, Moscow, 1951. 8. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 9. Zimmermann R. D., Leeds N. E., Danziger A.: Subdural empiema: CT findings, Radiology, 1984, vol. 150, p. 417. 10. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 11. Castaigne P., Escourolle R., Poirier J.: L’ultrastructure des meningiomes, Rev. Neurol., 1966, vol
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ADH tumoral; • efect ADH-like asupra tubului colector, a unor substanțe exogene (medicamente); • potențarea de către unele droguri a efectului tubular renal a ADH. SIADH se poate întâlni în situații variate: boli ale SNC: - abcese cerebrale, tumori cerebrale, meningite; - hemoragii subarahnoidiene, hematoame subdurale; - atacuri cerebrale, traumatisme cerebrale. boli pulmonare: - pneumonie bacteriană; - insuficiență respiratorie acută; - TBC pulmonară. neoplazii: - carcinom pulmonar cu celule mici; - carcinom pancreatic; - carcinom duodenal. greață; status postoperator; droguri: amitriptilină, carbamazepină, clorpropamidă, clofibrat, ciclofosfamidă, vincristină, haloperidol, narcotice, nicotină, tioridazină. Criteriile de diagnostic
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care mucoasa a fost dilacerată, ea va trebui complet chiuretată, orificiul canaluilui fronto-nazal plombat cu ceară, iar restul cavității, cu mușchi. Nerespectarea acestui timp operator poate duce la apariția de fistule l.c.r. cranio-nazale, sau la complicații septice (meningoencefalită, empiem subdural, osteomielită) cu consecințe dramatice. O atenție deosebită trebuie acordată liniei mediane unde sinusul sagital superior trebuie secționat după o prealabilă ligatură (fig. 4.17). Experiența dobândită în ultimii ani ne relevă faptul că în foarte puține cazuri este necesară efectuarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
incidență maximă în decada a 6-a a vieții [2]. Aceste leziuni apar cel mai frecvent în periostul 191 sinusurilor frontal și etmoidal, mandibulă și rar sunt localizate în tăblia externă sau internă a craniului, la nivelul durei mater sau subdural intracranian fără relație cu țesutul osos [3,4]. Osteoamele sunt tipic neoplazii care cresc încet și din această cauză majoritatea sunt asimptomatice. Leziunile care ajung la dimensiuni mari pot cauza simptome legate de compresiune și deplasarea parenchimului cerebral subiacent [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de viață, celelalte subtipuri apar după vârsta de 40 de ani cu incidență maximă în decada cinci-sapte de viață [14]. Localizare și manifestare clinică: HFM se localizează fie la nivel meningeal sau la nivelul oasele craniene cu extensie în spațiul subdural [15]. Deși în mod obișnuit este o tumoră primară, în unele cazuri au fost descrise după radioterapie sau chimioterapie [5,18]. Manifestarea clinică a HFM intracraniene e variabilă și depinde de localizarea tumorală [16]. Frecvența metastazării depinde de subtipul histologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este dată de dura mater. În acord cu acest punct de vedere tumorile pot fi: Epidurale - reprezentate de tumori osoase primare - cordom, osteom, displazii fibroase, sarcom Ewing, plasmocitom, chiste anevrismale; - tumori osoase secundare - metastaze; - extensii ale tumorilor țesuturilor moi înconjurătoare; Subdurale - tumori subdurale extramedulare - meningeoame, schwanoame etc.; - tumori intramedulare - glioame, ependimoame, hemangioblastoame etc. [1]. Tumori osoase primare și metastatice Tumorile osoase primare sunt extreme de rare incidența lor reflectând raritatea acestor tumori în general. Cele mai frecvente tumori benigne la adult
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de dura mater. În acord cu acest punct de vedere tumorile pot fi: Epidurale - reprezentate de tumori osoase primare - cordom, osteom, displazii fibroase, sarcom Ewing, plasmocitom, chiste anevrismale; - tumori osoase secundare - metastaze; - extensii ale tumorilor țesuturilor moi înconjurătoare; Subdurale - tumori subdurale extramedulare - meningeoame, schwanoame etc.; - tumori intramedulare - glioame, ependimoame, hemangioblastoame etc. [1]. Tumori osoase primare și metastatice Tumorile osoase primare sunt extreme de rare incidența lor reflectând raritatea acestor tumori în general. Cele mai frecvente tumori benigne la adult în ordine
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
posterioară a vertebrei spre deosebire de chistul osos anevrismal care are predilecție pentru corpul vertebral. Granuloamele eozinofile apar ca leziuni singulare la nivelul vertebrei C1, C2. Atât la osteoblastoame cât și la chistele osoase anevrismale embolizarea preoperatorie este recomandată întotdeauna [4]. Tumori subdurale extramedulare Meningeoamele de foramen magnum reprezintă aproximativ 3% din totalul meningeoamele intracraniene. Este cea mai frecventă tumoră benignă a JCV fiind întâlnită în 70% din cazuri, predominantă la femei (2/3 din cazuri) și devine simptomatică în decada 4-6 de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intracerebrală; de asemenea, infecții ca encefalita sau meningita pot duce la HIC; 347 - cauze cronice, care produc creșterea progresivă a presiunii intracraniene și decompensare tardivă a HIC; acestea includ multe din tumorile intracraniene, blocarea progresivă a circulației LCS-ului, hematomul subdural cronic, hipertensiunea intracraniană idiopatică etc. Creșterea presiunii intracraniene (PIC) induce tulburări fiziopatologice în urma cărora structurile endocraniene suferă modificări specifice și rezultă o simptomatologie și modificări paraclinice caracteristice, corelate cu afecțiunea cauzală. Hipertensiunea intracraniană este un semn al bolii cauzale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este depășit volumul endocranian limită până la care se poate asigura compensarea presională (fig. 4.267). Leziunile primare sau secundare traumatice determină creșterea presiunii intracraniene prin mărirea volumului endocranian datorită: 1. unui volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Hemiplegia, pierderea motilității voluntare a unei jumătăți a corpului, apare datorită afectării unilaterale a căii piramidale oriunde, de la scoarță până la nivelul măduvei spinării. Hemiplegia apărută progresiv se întâlnește într-o serie de afecțiuni, cum ar fi: traumatismul cerebral cu hematom subdural sau epidural, anevrismul cerebral rupt, emboliile microbiene (septicemiile), embolia cerebrală în maladii congenitale de cord, colagenozele, encefalitele acute virale. Hemiplegia instalată lent apare în caz de fractură, tumoare, abces cerebral etc. Paraplegia apare în două sindroame, de neuron motor central
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cefalo-rahidian (LCR) acționează ca un „amortizor”, fiind distribuit în două compartimente, care funcționează pe principiul vaselor comunicante: compartimentul interior (sistemul ventricular și canalul ependimar) și compartimentul exterior (spațiul subarahnoidian). Dura mater și arahnoida sunt legate doar în câteva locuri, infecția subdurală putându-se extinde ușor la o întreagă emisferă cerebrală sau chiar la nivelul întregului SNC. Capilarele creierului nu au fenestrații la nivelul joncțiunilor intercelulare endoteliale, constituind normal o barieră impermeabilă. În anumite condiții patologice (inflamație), această barieră se permeabilizează selectiv
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tipul pleiocitozei <40 cel/mm 3 , dar cu caracteristici biochimice normale. Se întâlnește în febra tifoidă, tifosul exantematic, etc. Meningismul sau reacția meningeană pot însoți afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, angine, otite) și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată de accidentul de puncție și de hemoragia meningee. În accidentul de puncție, LCR inițial hemoragic se clarifică pe parcursul puncției lombare. În hemoragia meningee
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
creșterea în dinamică a titrului de Ac serici). Testul PCR din LCR este metoda de referință pentru diagnosticul encefalitei primare cu CMV, VEB, VVZ, HHV-6 și enterovirusuri. Diagnosticul diferențial al encefalitelor se face cu: Alte infecții neurologice: abces cerebral, empiem subdural, embolii septice (endocardită) Encefalopatii toxice din dizenterie, salmonelloze, tuse convulsivă Afecțiuni vasculare: hemoragie intracraniană, tromboză intracraniană, AVC, vasculite ale SNC (LES, periarterita nodoasă) Toxicitate medicamentoasă (fenotiazine, unele antibiotice, psihotrope) Tumori cerebrale Crize isterice. Formele severe comatoase de encefalită consideră pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sistemul ventricular este evidențiată prin imaginea unei cavități comunicând cu ventriculul dilatat, după descrierea făcută de Bories J. și Caille J. M. (195) În imaginea CT din figura. 1.2. este surprins un caz de traumatism craniocerebral multilezional cu hematom subdural drept (săgeată neagră groasă), Tehnici de explorare a limbajului 19 hematom epidural (săgeată albă groasă), hemoragie subarahnoidină (săgeată neagră subțire) și hematom intracerebral (săgeată albă subțire). Hemoragia cerebro-meningee Invadarea spațiului subarahnoidian apare ca o hiperdensitate ce rămâne vizibilă până aproximativ
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
HSA apare ca o densitate crescută (alb) în spațiul subarahnoidian. CT asigură de asemenea următoarele informații [10]: 1. dimensiunea ventriculilor: hidrocefalia apare de obicei în 20% din cazuri cu ruptură anevrismală; 2. hematomul: hemoragia intracerebrală sau cantitate crescută de sânge subdural cu efect de masă pot necesita evacuare chirurgicală de urgență; 3. infarctul; 4. cantitatea de sânge în cisterne și scizuri (tabelul 5.2, fig. 5.13, 5.14) reprezintă un prognostic important al vasospasmului și poate identifica hemoragia pretruncală; 5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tratate prompt prin intervenție chirurgicală atunci când au indicație, în același timp operator cu intervenția pentru anevrism sau printr-o intervenție premergătoare în regim de urgență imediată. În 20-40% din cazuri, ruptura anevrismală se însoțește de hematoame intracraniene (intracerebrale, mai rar subdurale) care în cazul unui efect de masă semnificativ, necesită operația de urgență (evacuarea hematomului și cliparea anevrismului). La pacienții în stare gravă dacă evacuarea hematomului nu se însoțește de reluarea hemoragiei anevrismale intervenția de disecție și clipare a anevrismului se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
378 Complicațiile apărute în evoluția unui pacient cu hemoragie subarahnoidiană se pot datora: 1. repetării sângerării (repetării rupturii anevrismale); 2. prezenței în cutia craniană a sângelui extravazat la ruptura inițială (în spațiul subarahnoidian, adesea și în alt compartiment: intraparenchimatos, intraventricular, subdural); 3. perturbărilor sistemice specifice alterărilor funcțiilor neurovegetative și a stării de comă și 4. investigațiilor (angiografia are un risc de 1/1000 de morbiditate severă), tratamentului (atât cel chirurgical, endovascular, sau medicamentos) a anesteziei și terapiei intensive. Complicații neurologice specifice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și medie. Manifestarea majoră a anevrismelor intracraniene o constituie ruptura anevrismului ce determină hemoragie subarahnoidiană. Într-un număr important de cazuri ruptura se asociază și cu una sau mai multe dintre următoarele localizări ale hemoragiei: hematom intraparenchimatos, hemoragie intraventriculară, hematom subdural. Doar 1 din 3 anevrisme devin simptomatice, restul fiind descoperiri necroptice sau imagistice incidentale. Circa 3-5% dintre anevrisme devin simptomatice prin compresiunea formațiunilor vecine (îndeosebi nervi cranieni) și nu prin ruptură (anevrisme pseudotumorale). Cu alte cuvinte, majoritatea HAS (80%) sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
CLINICE (PREZENTAREA ANEVRISMELOR) Ruptura anevrismală cel mai frecvent produce HSA care însă poate fi însoțită și de hemoragie în alte compartimente intracraniene: hematom intracerebral în 20-40% din cazuri (mai frecvent în anevrismele de arteră cerebrală medie), hemoragie intraventriculară 13-28%, hematom subdural 2-5% [3]. Circa 65% din anevrismele intracraniene rămân asimptomatice pe tot parcursul vieții. Acest fapt a dat naștere unei vaste literaturi cu privire la tratamentul anevrismului asimptomatic, descoperit incidental, cu ocazia investigațiilor pentru o altă afecțiune. Pe de altă parte, anevrismul care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
frecventă formă de prezentare a MAV în momentul când acestea devin simptomatice. Frecvența acesteia este raportată ca fiind de 40-60% [4] sau de 41 până la 79% [2,15,16], din simptomatologia la prezentare a MAV. Ruptura malformației arterio-venoase determină hemoragie subdurală, subarahnoidiană, hemoragie intraparenchimatoasă sau intraventriculară, având ca urmare alterarea stării de conștiență, sindrom de iritație meningeană, sindrom de hipertensiune intracraniană. Cel mai frecvent, hemoragia este de tip intraparenchimatos, sângele cu presiune crescută disecând substanța cerebrală cu constituirea de hematom la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]