264 matches
-
acțiunea făptuitorului. Latura obiectivă constă în acțiune în una din modalitățile prevăzute de lege (Legea 5/1991, art. 921 C.p. referitoare la interceptarea convorbirilor în mod legal). Urmarea imediată este atingerea adusă libertății persoanei de a comunica liber, nestingherit. Latura subiectivă o constituie intenția directă sau indirectă. Tentativa nu se pedepsește, iar consumarea infracțiunii are loc în momentul în care acțiunea a fost dusă până la capăt și s-a produs urmarea imediată (deschiderea corespondenței, interceptarea convorbirii etc.) OBLIGAȚIUNI PROCEDURALE CE REVIN
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
26. După cum s-a putut constată, între marile capitale europene, unde au fost înființate misiuni diplomatice permanente otomane, lipsește Petersburgul. Explicația constă în natură relațiilor rusootomane de la începutul ultimului deceniu al secolului al XVIII-lea. Pe langă factori de natură subiectivă râul tratament aplicat de autoritățile centrale ruse ultimului ambasador otoman la Petersburg, trimis în anul 1792, în conformitate cu prevederile tratatului de pace de la Iași existau și factori obiectivi. Între aceștia, în afara celor enunțați, deja, în rândurile anterioare, măi figură și altul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cortex apare trăirea emoțională. Deci, sursa afectivității rezidă în procese talamice și nu vegetative. Modificările organice apar simultan cu trăirea emoției dar fără a fi cauza acesteia. Caracteristic acestui grup de teorii e faptul ca pun pe seama S.N.C. atât componenta subiectivă cât și controlul răspunsurilor vegetative și comportamentale. Aceste concluzii sunt oferite de experimentele pe animale fiind extrapolate la om. 4. Teoriile cognitiv-fiziologice domină scena psihologiei emoțiilor în ultimii ani. Experimentele au fost făcute pe subiecți umani utilizând: componenta neurovegetativă și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
când Alexander Gotlieb Baumgarten publică celebrul său tratat Întitulat „Aestetica”. De altfel Baumgarten, În abordarea frumosului ca valoare, vorbește de cele două trepte În percepția și cunoașterea lui; o treaptă inferioară, instinctuală, senzorială la nivel de percepție prin simțuri, extrem de subiectivă și o treaptă superioară la nivel de percepție intelectuală, rațională, elevată, educată, prin urmare oarecum mai obiectivă. Definirea frumosului Frumosul, așa cum este conceput astăzi, este „o categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă Însușirea omului de a simți emoția
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reverențe / trei-; ca pe / alpenstock; Parc / inel etc. etc. Întreaga poezie e plină de asemenea mărci autoreferențiale sau de motivare analogică a semnificantului. Încât finalul „Imn cristalizat în azbest, început de psalm” numește nu doar la modul metaforic o „impresie” subiectivă relativă la peisaj (drumul pe care circulă pneul automobilistic), ci și rezultatul structurării textului ca poezie-imn. E, desigur, aici, numai un exemplu, ilustrativ pentru complexitatea construcției textuale, într-un poem care, receptat la suprafață, pare a fi rodul unui pur
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și din cuvinte. Titlurile care fac trimitere la această materie dezvăluie sau ascund nenumărate neliniști, frustrări și obsesii. La români: Cuvânt despre Transilvania; Ce este Transilvania?; Transilvania, străvechi pământ românesc; Transilvania și iar Transilvania; Ca o imensă scenă, Transilvania...; Transilvania subiectivă; Problema transilvană; Transilvanica. Nu altfel stau lucrurile În Ungaria, unde cuvântul magic „Erdély”, plasat pe coperta unei cărți de istorie sau de literatură, provoacă un interes garantat și oferă o anumită legitimare simbolică oricărei producții editoriale. În aceste condiții, se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a lungul rândurilor de față: acela de a atrage atenția asupra geografiilor simbolice, a perspectivelor metodologice și a rezultatelor științifice pe care acest nou domeniu de cercetare le poate aduce În studiul identității și al alterității. Orice patrie, orice „Transilvanie”, subiectivă prin definiție, poate fi Înțeleasă și explicată mai bine În calitatea ei de geografie simbolică. Capitolul II Transilvania sub semnul Întrebărilor: dezbateri despre naționalism, istorie și identitate Transilvania federală: o frumoasă iluzie Și astăzi, ca și altădată, Transilvania este gândită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996. Mitu, Sorin; Gogâltan, Florin (coord.), Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Cluj-Napoca, 1996. Molnár, Gusztáv, Az erdélyi kérdés șProblema transilvanăț, În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4. Mungiu-Pippidi, Alina, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999. Munteanu, Romul (coord.), La culture roumaine à l’époque des Lumières, vol. I-II, Editura Univers, București, 1985. Murgescu, Bogdan, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL, București, 2000. Muțiu, Maria, „La participation des régiments
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Anderson, Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of nationalism, Verso, New York, NY - toate apărute În 1983. Vezi considerațiile introductive ale lui Dan Berindei, În Istoria românilor, vol. I, Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. XIX. Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 11. Pentru critica și deconstrucția acestei tendințe, vezi Sorin Antohi, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Editura Nemira, București, 1997, pp. 306-310: Discursul patologiei colective. Bogdan Murgescu, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL Educațional
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Reprezentările cu privire la Transilvania, aparținând culturii române sau maghiare, au fost analizate de Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230; Alina Mungiu, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999; Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (coord.), Problema transilvană, Editura Polirom, Iași, 1999; László XE "László" Kürti, The Remote Borderland. Transylvania in the Hungarian Imagination, State University of New York Press, Albany, 2001. Vezi Deér József XE "József" , Tamás
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Grigorovici, op. cit., p. 20 footnote>. De la această regulă nu face excepție infracțiune prevăzută de articolul 246 Cod Penal. În cazul acestei infracțiuni, locul și timpul sunt determinate, în principiu, de sediul unității și de orele de serviciu. II.8. Latura subiectivă Componenta de bază a laturii subiective, vinovăția constă în atitudinea psihică (deci a conștiinței și voinței) a făptuitorului față de faptă și de urmările sale<footnote Constantin Mitrache, op. cit., p. 95, Constantin Bulai, op. cit., p. 206 footnote>. Pentru existența infracțiunii prevăzută
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
non-vagi, consecința fiind aceea că intervențiile discursive prezintă claritate și precizie referențială. Determinăm și o modalitate referențială „slabă”, apreciativ-evaluativă, în care un aspect al realității, în special al realității sociale, este supus unei aprecieri, evaluări ce prezintă o anumită „încărcătură” subiectivă datorită legăturii judecăților apreciative cu valorile și criteriile valorice, dar mai ales datorită predominării termenilor vagi. Consecințele acestei predominări fiind imprecizia și ambiguitatea referențială. Am putea discrimina și o modalitate explicativă în opoziție cu una descriptivă. Opoziția descriere / explicație, dar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
veacului al XII-lea, analizînd felul în care universaliile se formează în minte, intră în contact direct cu filosofia și chiar cu psihologia. El urmărește minuțios drumul pe care obiectele exterioare, «lucrurile singulare», îl parcurg de la realitatea obiectivă spre cea subiectivă pînă să devină specii și genuri, concepte. De la imaginile lucrurilor venite prin simțuri, doar prin gîndire se poate sesiza natura lucrurilor. ). (Oamenii care numai prin simțuri cunosc lucrurile abia urcă, sau nu urcă niciodată pînă la o înțelegere clară de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
situația spațială cu caracter nemijlocit cuprinsă în imaginea sa în orice moment, camera în care se află și chiar și locul precis din acea cameră. Acest fapt transformă experiența arhitecturală într-o succesiune temporală, dar una nu doar arbitrară sau subiectivă, cum este în cazul sculpturii privite din diferite părți sau al picturii analizate de privirea în mișcare. Mai degrabă schița multor clădiri prevede succesiunea imaginilor ca un aspect esențial al compoziției sale. Aceasta compensează desfășurarea aproape muzicală a panoramelor schimbătoare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează referentul (obiectul), reinvestit cu semnificații chiar prin procesul de de-materializare. Studiile asupra imaginarului, subliniază Thomas, caută să identifice modalitățile operatorii prin care modelul ajunge să se confunde cu imaginea sa, iar subiectul cu universul său obiectual (23). Are loc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
partidelor, cât și publicării în 1977 a Cărții negre a comunismului, care a contribuit la căderea tabuului constând în aruncarea unui văl pudic peste dimensiunea criminală a comunismului marxist-leninist. în felul acesta, abordarea critică a comunismului este tot mai puțin subiectivă și se bazează pe o istoriografie documentată care nu face decât să confirme necesitatea și pertinența interogațiilor filosofice asupra comunismului secolului XX. MARȘUL CEL LUNG La originea Marșului celui Lung se află conflictul politic și apoi militar care, începând din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
factori. Ea este legată de trăsăturile psihoindividuale ale omului care îl orientează pe acesta spre un anumit tip de comportament decizional, punându-și amprenta asupra lui. În al doilea caz, decizia este expresia interacțiunii indivizilor, având o natură duală: parțial subiectivă, parțial obiectivă. Fiecare individ din grup își aduce propria contribuție, dar decizia finală nu poate fi redusă la contribuțiile personale, oricât de importante ar fi fost acestea. Natura psihosocială a deciziei se exprimă în faptul că ea nu este o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
observa pe baza unor factori „obiectivi” legați de caracteristicile demografice (repartiție teritorială, rata natalității și a mortalității etc.), de suportul instituțional (recunoaștere și reprezentare În cadrul structurilor politice) și de statutul colectivității. Este necesar Însă să procedăm și la o evaluare „subiectivă”, care să țină seama de funcția simbolică a limbii (mai dezvoltată uneori decât practica ei). În cadrul acestei ultime evaluări, atitudinea locutorilor joacă un rol esențial. Comportamentul lingvistic, se știe, este principala sursă de informații de care dispunem pentru a ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest inventar variază în principiu de la o limbă la alta. O concepție particulară în domeniul modalității lingvistice a formulat Charles Bally, care a susținut că orice frază, întrucît comunică un gînd, iar acesta este întotdeauna o reacție (sau o activitate) subiectivă, conține în structura ei semantică o parte modală, care exprimă această reacție. Sintagma terminologică modalitatea discursului se folosește pentru a trimite la formele distincte pe care le ia discursul în funcție de scopul lui: discurs descriptiv (sau descriere), în care se prezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
eu, ci cunoaște mai multe niveluri de construcție, care relevă trei poziții: 1) poziția introductivă (liminară), cînd are loc angajarea subiectului și empatia, 2) poziția evidențierii (emergentă), prin care subiectul dialogismului realizează diada intersubiectivității, distingîndu-se de altul, și 3) poziția subiectivă deplină, în care eu este în centru, anturat de spațialul aici și de temporalul acum. În această poziție a treia se înscrie subiectivitatea individualizată a lui eu lingvistic, care se opune altora, în categoria persoanei (lui tu) și în categoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În GALR (II: 210-211), se arată că în structuri de tipul celor din (13)b, fie se poate considera că relativa introdusă prin ceea ce este subiectivă, în virtutea topicii și a statutului de temă, fie relativa este predicativă, iar subordonata conjuncțională subiectivă, în virtutea faptului că informația de natură categorială se află în relativă, iar al doilea component al structurii copulative vehiculează informația de identificare. În favoarea celei de-a doua analize este și argumentul acordului copulativului cu al doilea component. Dacă unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o melodioasă și senină transfigurare, fapt „recunoscut” și urmat de legiuni de pictori În secolele care i-au urmat, iar „felul”, „tipul” artei sale a umplut pereții zecilor de bazilici ale catolicismului! Ușor se poate constata că „departajarea” mea, strict „subiectivă” cum se zice, nu e de ordinul valorii - cei citați mai sus au o pondere egală În clasoarele istoriei creației! -, ci sunt de ordin temperamental. „Realiștii” sunt mai degrabă „flegmatici” - dacă acceptăm cele patru mari categorii temperamentale, strict teoretice, iar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
patru sunete ale unui miau - Îmi trezesc acum alte gânduri. Poate așa procedăm noi, oamenii, și cu alții, și am În vedere nu doar animale, dar orice vietate. Manifestându-ne, fără să ni se ceară, iubirea, grija de ei. Întotdeauna subiectivă sau, dacă vrei, antropomorfizantă. Anume, ceea ce are desigur alt rost pentru ființa În cauză, dar ne place nouă, precum cântecul și penajul vreunei păsărele, ne trimite la antipodul unei erori, eroare doar pe jumătate, căci are ca fundament instinctul ancestral
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alt imperativ metodologic vizează combinarea perspectivei emice (din interior) cu cea etică (din exterior) (Pike, 1967; Berry, 1969) în alegerea instrumentelor de măsură. Există comportamente universale, precum agresivitatea, dar formele specifice de exprimare agresivă sînt puternic modelate cultural. Fiecare cultură subiectivă întreține unicitatea culturii de la nivel social, care la rîndul ei se exteriorizează printr-o arie variată de comportamente agresive. Este motivul pentru care psihologia interculturală încearcă să combine cele două perspective și să extragă semnificațiile "de jos în sus", de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
O propunere de alfabetar, îPrim, nr.4, 1997, 38-41. [178] POPA, IOAN N.; ALEXANDRESCU, COCA; POPA ELENA GH., Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele V-XII. Volumul al III-lea. Partea I. Sintaxa propoziției și a frazei: Predicatul, Subiectul. Predicativa. Subiectiva. Partea a II-a. Sintaxa propoziției și a frazei: Atributul - atributiva. Complementul direct - completiva directă. Complementul indirect - completiva indirectă. Bacău, Editura Plumb, 1997, I: 150 p; II: 208 p. [179] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele V-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]