218 matches
-
de comerț ambulant pe plajă; ... m) permiterea accesului cu animale pe plajă, cu excepția câinilor din dotarea Ministerului Administrației și Internelor și a câinilor utilitari ai persoanelor cu dizabilități; ... n) nerespectarea obligației privind îndepărtarea obiectelor periculoase de pe plajă și din zona submersă de îmbăiere; ... o) neafișarea instrucțiunilor de utilizare a plajei, a zonei și a apei de îmbăiere. ... ----------- Litera o) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 22 februarie 2006 (*actualizată*) privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257183_a_258512]
-
529/1,200 - reabilitare diguri emerse km 0,841 - jetele (epiuri) km 0,200 - diguri îngropate (pinteni îngropați) km 0,510 Tomis Nord - înnisipare artificială plajă mc/km 696.480/1,050 - diguri și epiuri km 0,975 - diguri longitudinale submerse km 0,260 Tomis Centru - înnisipare artificială plajă mc/km 605.798/0,850 - diguri și epiuri km 0,690 - diguri longitudinale submerse km 0,245 Tomis Sud - înnisipare artificială plajă mc/km 677.127/1,470 - diguri și epiuri
HOTĂRÂRE nr. 869 din 20 octombrie 2015 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 127/2013 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord, judeţul Constanţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
înnisipare artificială plajă mc/km 696.480/1,050 - diguri și epiuri km 0,975 - diguri longitudinale submerse km 0,260 Tomis Centru - înnisipare artificială plajă mc/km 605.798/0,850 - diguri și epiuri km 0,690 - diguri longitudinale submerse km 0,245 Tomis Sud - înnisipare artificială plajă mc/km 677.127/1,470 - diguri și epiuri km 0,67 Eforie Nord - înnisipare artificială plajă mc/km 1.144.508/1,2 - reabilitare și extindere jetele km 0,640 - diguri
HOTĂRÂRE nr. 869 din 20 octombrie 2015 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 127/2013 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord, judeţul Constanţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
km 0,245 Tomis Sud - înnisipare artificială plajă mc/km 677.127/1,470 - diguri și epiuri km 0,67 Eforie Nord - înnisipare artificială plajă mc/km 1.144.508/1,2 - reabilitare și extindere jetele km 0,640 - diguri submerse km 0,675 - Durata de execuție a investiției - total, din care: luni 33 Durata de execuție a investiției rest de executat: luni 9
HOTĂRÂRE nr. 869 din 20 octombrie 2015 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 127/2013 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord, judeţul Constanţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
de îmbăiere și pe plajă; ... e) să sesizeze autoritățile de gospodărire a apelor și de protecție a mediului și autoritățile de sănătate publică în cazul prezenței în apa mării a substanțelor poluante; ... f) să îndepărteze de pe plajă și din zona submersă de îmbăiere obiectele periculoase; ... g) să nu realizeze pe plajă construcții și dotări cu alte destinații decât cele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență; ... h) să permită accesul liber pe plajă și libera circulație a persoanelor în spațiul plajei; ... i
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 22 februarie 2006 (*actualizată*) privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256988_a_258317]
-
de comerț ambulant pe plajă; ... m) permiterea accesului cu animale pe plajă, cu excepția câinilor din dotarea Ministerului Administrației și Internelor și a câinilor utilitari ai persoanelor cu dizabilități; ... n) nerespectarea obligației privind îndepărtarea obiectelor periculoase de pe plajă și din zona submersă de îmbăiere; ... o) neafișarea instrucțiunilor de utilizare a plajei, a zonei și a apei de îmbăiere. ... ----------- Litera o) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 22 februarie 2006 (*actualizată*) privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256988_a_258317]
-
2 mile marine de la orice dispozitiv de atragere a peștilor al guvernului SFM sau al oricărui cetățean sau entitate pentru care notificarea amplasării sale este dată prin coordonate geografice și pe o rază de o milă marină de la orice recif submers indicat în hărțile de la punctul 1. 3. Numai pescuitul de ton și de specii similare este permis pentru navele cu plasă-pungă și navele cu paragate. Orice captură accidentală a unei specii de pește, alta decât tonul, este raportată la NORMA
22006A0606_02-ro () [Corola-website/Law/294534_a_295863]
-
este permis pescuitul de fund sau în reciful de corali. 5. Navele comunitare trebuie să arimeze toate uneltele de pescuit oricând aceste nave sunt în apele interne ale fiecărui stat, apele teritoriale sau în limita de o milă de recifurile submerse. 6. Navele comunitare desfășoară toate activitățile de pescuit astfel încât să nu perturbe pescuitul local și tradițional și eliberează toate țestoasele, mamiferele marine și peștii de recif, într-un mod care să ofere acestei capturi mixte cele mai mari șanse de
22006A0606_02-ro () [Corola-website/Law/294534_a_295863]
-
rezidenților acestora, operatorul menține o asigurare adecvată și completă a navei sale printr-un asigurator recunoscut pe plan internațional, acceptabil pentru NORMA pentru toate zonele aflate sub jurisdicția SFM, inclusiv zonele din interiorul lagunelor și al atolilor, marea teritorială, recifurile submerse și ZEE, asigurare demonstrată prin certificatul de asigurare prevăzut la capitolul 1 secțiunea 1 punctul 6 litera (f) la prezenta anexă. 3. În cazul în care o navă comunitară este implicată într-un accident sau incident maritim în apele SFM
22006A0606_02-ro () [Corola-website/Law/294534_a_295863]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București
ORDIN nr. 1.432 din 11 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276983_a_278312]
-
Luncă 16. ROSCI 0118 Movilele de la Păucea 17. ROSCI 0367 Râul Mureș între Morești și Ogra 18. ROSCI 0368 Râul Mureș între Deda și Reghin 19. ROSCI 0231 Nădab - Socodor - Vărșand 20. ROSCI 0154 Pădurea Glodeni 21. ROSCI 0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 22. ROSCI 0210 Râpa Lechința 23. ROSCI 0374 Râul Negru 24. ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia 25. ROSCI 0227 Sighișoara Târnava Mare 26. ROSCI 0394 Someșul Mic 27. ROSCI 0268 Valea Vâlsanului 28. ROSCI 0269 Vama
ORDIN nr. 46 din 12 ianuarie 2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269209_a_270538]
-
și moștenirea bunurilor patrimoniului cultural național ... d) Concesionarea ... Capitolul II. Arheologie Secțiunea 1 - Prevederi generale și definiții specifice privind patrimoniul de interes arheologic a) Sensul protecției patrimoniului cultural de interes arheologic ... b) Despre cercetarea și recoltarea bunurilor arheologice subterane sau submerse ... c) Despre rezervele pentru cercetare în viitor ... Secțiunea a 2-a. Reglementări în legătură cu regimul de proprietate a) Despre natura proprietății și despre servituțile proprietății publice asupra patrimoniului cultural de interes arheologic ... b) Despre deținerea bunurilor arheologice mobile descoperite și despre
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
datorită depunerilor aluvionare și intervențiilor omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de de locuitori, în
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (din
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (din 2002), când se înregistraseră de
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
curgeri suprapuse de lavă bazaltică, emise de cinci centre de erupție: (Kohala, Hualalai, Mauna Kea, Mauna Loa și Kilauea), dintre care ultimele două sunt în activitate. La Mauna Loa conul principal are o înălțime de 4162 m, iar cu partea submersă ajunge până la 9000 m. Diametrul bazei, la nivelul mării este de 400 km. Pe platoul central se află un crater în forma de puț ("pit-crater"), format prin prăbușire, mărginit de pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
fi privatizat) și apele sale teritoriale (unde se exercită direct și excluziv autoritatea statului, adesea prin intermediul forțelor navale, și care nu poate fi privatizat). În țările unde există maree, linia „litoralului” este în mod convențional fixată la limita fluxului, partea submersă temporar (zona tidală dintre linia de bază a refluxului și „litoral”) aparținând domeniului apelor interne ale statului, aidoma lacurilor și râurilor. Agentul principal al modelării reliefului litoral este apa mării, prin formele sale specifice de mișcare. Valurile reprezintă principala formă
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
câțiva cm și 3-4 m, însă topografia litoralului poate favoriza amplitudini mult mai mari (în Golful Fundy - Canada 19,6 m; în Golful Arabiei 13 m; în golful Mezen 12 m) La flux se produc acumulări sub formă de bancuri submerse. La reflux nivelul apei coboară, eroziunea devine predominantă, antrenând spre larg aluviunile aduse de râuri, dar și pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor depozite submarine de nisipuri. Sunt formate prin acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: Laguna este o întindere de apă marină
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
mlaștinilor, brațelor, lacurilor. De asemenea, o serie de operațiuni efectuate de om (dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse, din care se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe grindurile mai înalte și extinse se dezvoltă dune. Delte triunghiulare (tip Tibru) sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
cu adâncime redusă. Cei mai tipici atoli se găsesc în Oceanul Indian și Oceanul Pacific. Recifele barieră sunt tot construcții coraligene, care închid în interiorul lor una sau mai multe insule necoraligene. Cel mai cunoscut recif barieră este în estul Queslandului (Australia). Țărmul submers se caracterizează printr-un atac puternic al apei marine asupra falezei, datorită transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv. Faleza se retrage destul de repede, platforma de abraziune căpătând extinderi tot mai mari. În înaintarea sa, apa mării pătrunde foarte adânc pe văi
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă în două situații: În amândouă situațiile, în dreptul liniei de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab, se remarcă o vegetație cu plante submerse: brădiș (Myriophyllum verticillatum), broscărița (Potamogeton natans). În cursul superior, există o serie de plante bine fixate de pietre și bolovani, cum sunt mușchii (Fontinalis) și algele filamentoase, care formează bioderma vegetală. La adăpostul pietrelor din apropierea malurilor exista o multitudine de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
înseamnă în limba latină "care se despart", referindu-se la colți. Morsele se împerechează în apă și nasc pui pe uscat sau pe sloiuri de gheață. Se hrănesc în apă, scufundându-se până la o adâncime de 90 m, uneori rămânând submerse până la jumătate de oră. Midiile și moluștele reprezintă o mare parte din dieta lor. Masculii se luptă pentru teritorii; câștigătorii acestor dueluri au dreptul de a se împerechea cu un număr mare de femele. Masculii mai în vârstă au deseori
Morsă () [Corola-website/Science/302309_a_303638]
-
și tropicale. Familia cuprinde 6 genuri: "Barclaya", "Euryale", "Nuphar", "Nymphaea", "Ondinea" și "Victoria". Sunt fixate de substrat prin rizomi și rădăcini adventive. Rizomul este gros, cărnos, de la el pleacă frunzele. Frunzele sunt mai adesea întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]