239 matches
-
cred În strămoși divini, pe care Îi păstrează În cântece, mituri și legende, ceremonii sacre. Multe peșteri sunt considerate locuri de adăpost a ființelor ancestrale. Despre monolitul Uluru/ Ayers Rock aborigenii cred că aceste formațiuni s-au ridicat din lumea subpământeană, odată cu primii strămoși ai neamului, eliberând forțele dătătoare de viață. Desenele abstracte din galerii, executate pe fond cromatic, cu ocru, sugerează ființe ancestrale, animale, pești, păsări ș.a., realizate Într-o tehnică specifică, numită intaglio, asemănătoare ca aspect cu ciupiturile păsărilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lemn. Ceremonialul funerar constă În ținerea unui discurs În care se spune că urmașii lui Îl vor răzbuna, iar mortul este rugat să aștepte această clipă. Pentru femei și copii lipsea discursul. Ei credeau că sufletul morților renaște În lumea subpământeană a strămoșilor. Aborigenii nu aveau cimitire, fiind nomazi, oasele rămâneau În locul unde a intervenit moartea. Șeful de trib și bătrânii stabileau În ce direcție o ia fiecare clan, locul taberei următoare, transportul bolnavilor. Bătrânii nu merg la vânătoare, ei se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
diabolică se dovedește mai tare, decât scălămbăielile torentului de apă ce continuă să cadă cu dărnicie. Dar și Încăpățânarea noastră este pe măsură. Mergem mai departe. Nu putem rata explorarea acestui „univers” animalier. Unele viețuitoare au intrat În vizuinile lor subpământene sau În scorburile arborilor seculari, ale căror crengi trosnesc sub povara stropilor repezi, ca un oftat prelungit de moșneag. Alte animale se mișcă nervos, cu ochii scăpărând, gata de harță, În căutarea posibilei victime. O familie de lei Își face
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu caracter acid alcătuite din aminoglucide ce alternează cu acizi uronici. Mucopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu caracter acid alcătuite din aminoglucide ce alternează cu acizi uronici. Mucopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Eanna. I se aduceau ofrande în temple, construite și în alte orașe. Deși zeiță cu puteri supranaturale, viața sentimentală a Inannei era complicată și neîmplinită. Îl iubea pe zeul-păstor Dumuzi. Acesta murind, Inanna l-a căutat cu disperare în lumea subpământeană stăpânită de sora ei, Ereshkigal, ce a bănuit-o că vrea s-o detroneze și de aceea a judecat-o și a pedepsit-o la moarte prin spânzurare. A fost însă salvată de zeul Enki, zeița s-a întors pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fierarii divini făuresc armele zeilor, asigurându-le astfel victoria împotriva Dragonilor și altor Ființe monstruoase, într-un mit canaanean, K6shar-wa-Hasis (literal, "îndemânatec-și-viclean") făurește pentru Baal cele două măciuci cu care îl va doborî pe Yam, Stăpânul mărilor și al apelor subpământene (cf. § 49). În versiunea egipteană a mitului, Ptah (Zeul-Olar) făurește armele cu care Horus îl va înfrânge pe Scth. Tot astfel, faurul divin Tvașțr lucrează armele lui Indra în timpul luptei sale cu Vrtra; Hefaistos făurește fulgerul datorită căruia Zeus va
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
epoca pietrei. Dar dorința de a colabora la perfecționarea Materiei a avut consecințe importante. Asumându-și responsabilitatea de a schimba Natura, omul s-a substituit Timpului; ceea ce ar fi avut nevoie de eoni întregi pentru a se "coace" în adâncimile subpământene, meșterul crede că o poate face în câteva săptămâni; căci cuptorul înlocuiește matricea telurică. Milenii mai târziu, alchimistul nu va gândi altminteri. Un personaj din piesa lui Ben Jonson, The Alchemist, declară: "plumbul și alte metale ar fi fost aur
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să nu se nască, sau, o dată născuți, să moară cât mai repede posibil 2^ Moartea, totuși, nu rezolvă nimic, întrucât ea nu aduce extincția totală și definitivă. Pentru contemporanii lui Homer, moartea era o postexistența diminuată și umilitoare în beznele subpământene ale Hadesului, locuit de umbre palide, lipsite de forță și memorie (Ahile, căruia Ulise reușește să-i evoce fantoma, declară că i-ar plăcea să fie mai degrabă, pe pământ, sclavul unui om sărac, "decât să domnească peste toată împărăția
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
faun de Guillermo del Toro. Împletire perfectă între basm și dramă istorică, altfel dificil de realizat (vezi Viața e frumoasă, care nu e convingător decât în prima jumătate). Imaginație „pe cele mai înalte culmi“. Combinație bine dozata între solar și subpământean. » Little Children/Mici copii de Todd Field. Cu sinceritate și înțelegere despre relațiile dintre oameni și despre cât de mult dăunează prejudecățile. Despre cat de puțin ne cunoaștem unii pe alții. Despre umanitatea din inumanitate. » Venus de Roger Michell. Unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
apărut/Și m-aș întoarce-n chaos"). în același timp, „gândirea cosmogonică eminesciană" -cum o definește Mircea Eliade creează „figuri și imagini în care divinitatea, perfecția, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durată infinită". Spațiul poetic eminescian (cosmic, terestru, neptunian, subpământean ori făurit în piatră, marmură sau granit) se identifică astfel cu o matrice în care se topesc laolaltă inflexiuni mitice, simboluri ancestrale sau de sorginte cosmică. încrezător în propria-i fantezie, în forța nelimitatei sale imaginații („Turma visurilor mele eu
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
intervin în procesul de creație a lumii pământești ariciul, broasca, cățelul pământului ș.a. Astfel de viețuitoare au câteva caracteristici comune: comportă ceva primar sau elementar în ordinea vieții, duc o existență ascunsă, în parte necunoscută, și țin de lumea adâncurilor (subpământeană sau htoniană). în consecință, ele pot fi văzute ca puteri elementare ale adâncului, forțe htoniene. Mihai Coman, în scrierea intitulată Mitologie populară românească , I, urmând unele considerații ale lui Mircea Eliade, va spune că viețuitoarele care joacă rolul unor personaje
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
de cea oficială și implicit o nouă viziune asupra universului. Imaginea geocentrică a determinat și dezvoltarea cosmologică a întregului imaginar medieval. Lumea infernurilor 125, datorită faptului că era cea mai grosieră și mai decăzută dintre lumi era considerată ca lume subpământeană sau ocupa o parte din suprafața pământului. De asemenea raiul era privit a fi la nivelul cerurilor. Ideea unui Pământ ce nu se mai afla în centrul universului ar fi determinat o uniformizare între lumi, un amestec între lumea aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întâlnim în epopeea și în tragedia tradițională, adică în epopeea si tragedia care imită modelele eline (începutul în medias res, "peripeția" din tragedie, cele trei unități). Totuși, nu toate "procedeele clasice" sunt structurale; scenele de luptă și coborârea în Lumea subpământeană aparțin subiectului sau temei. In literatura de după secolul al XVIII-lea, acest nivel poate fi ușor stabilit numai în "piesa bine făcută" sau în romanele polițiste, în care intriga foarte strânsă reprezintă o asemenea structură. Dar chiar și în tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
oferit prilejul de a scrie un Jurnal al fericirii: „De neînchipuit cât de slobod și de fericit m-am simțit în detenție, în camera 34 pe Reduit, la Jilava, spre pildă, o cameră deosebit de sinistră, asemănătoare unui canal, unui maț subpământean, unei mine părăsite, unei regii în stil Monte Cristo.” Nu este singurul care trăiește și mărturisește această compatibilitate paradoxală dintre fericire și închisoare. Și preotul Dimitrie Bejan mărturisește cum în închisoare a fost cu adevărat fericit. Există și alte mărturii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ajuns irecognoscibil pentru toți ceilalți, el poate fi oricine în această țară, poate fi chiar unul dintre oamenii noștri cei mai de seamă care conduc astăzi destinele poporului nostru"454. Cele trei nume califică pătimașele personaje căutătoare ale tainelor lumii subpământene; mitologia lor este strânsă legată de numele Sfântului Gheorghe, în noaptea căruia trebuie păzite comorile; atunci joacă banii ascunși în pământ 455. Există o foarte bogată mitologie românească a comorilor 456: ele sunt închise în pivnițe, sau îngropate, și atunci
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comoara; când ard, banii nu trebuie dezgropați, "pentru că foarte lesne poate să se schimosească"457 (găsitorul). "Cheia" care deschide comoara este adesea "iarba fiarelor". Odată intrat în tainiță, căutătorul de comori găsește case mari, luminate "ca ziua", bogății fabuloase. Lumea subpământeană pe care o caută Lixandru și băieții grupați în jurul lui, descrisă "ca o lumină mare de tot și ca o peșteră de diamant... luminată de parcă ardeau o mie de făclii"458 fusese, cu două sute de ani mai devreme, centrul obsesiilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în aprilie-mai 1916, în timpul vacanței de Paște, timp echivalat cu Paștilor Blajinilor, așadar într-un interval de timp sacru când accesul în lumea de dincolo este îngăduit celor aleși. Povestea lui Iorgu Calomfir (semelor numelui, cu referință clară la lumea subpământeană, li se alătură semnificația prenumelui luat din registrul regnului vegetal) amintește de legenda românească istorisită de Simion Florea Marian: căutarea unor comori ascunse de către "un vodă" care a domnit "oarecând" peste Moldova, în trei pivnițe îngropate în niște dealuri aflate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui vodă, căci el a strâns comorile acelea și le-a ascuns acolo, nu pentru lăcomia oamenilor, ci ca să aibă cu ce plăti vămile sau punțile în lumea cealaltă"470. În Pe strada Mântuleasa, porțile de trecere a hotarului lumii subpământene sunt întotdeauna acvatice 471: dispariția lui Iozi, băiatul rabinului, într-o pivniță plină cu apă, unde recunoaște semnele, căutările chinuitoare ale acestor semne de către Lixandru, în pivnițele părăsite (băieții au "o mare slăbiciune de pivnițe și bordeie părăsite"472, caută
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este semn al puterii supraumane, metonimie a arborelui cosmic (axis mundi) sau a arborelui vieții 515 (vezi supra, analiza la Ghicitor în pietre), din aceeași serie cu bățul cu care băieții de Pe strada Mântuleasa caută locurile de trecere spre ținutul subpământean. Moșu, ca și von Baltasar, face parte din categoria inițiaților: ei cunosc acest loc, topos sacru, locul de unde s-a început săpatul și unde se află comoara. Este locul pe care vor muri Moșu (după ce, într-un gest de recunoaștere
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ale unei alte lumi; ele vin în continuarea celor care i-au condus pe copiii de pe strada Mântuleasa spre ținutul Blajinilor, iar Ieronim este ultimul supraviețuitor al ilustrei familii boierești Antim-Calomfir- Thanase, urmașul lui Iorgu Calomfirescu, împătimit căutător al lumii subpământene, pline de frumuseți de basm651. Destinul Marinei, de artistă necunoscută marelui public, amintește de al Leanei: pentru că nu își dorește o recunoaștere publică, Leana cântă doar în grădini de vară, iar publicul Marinei îl reprezintă străinii și provincialii; din când
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prin paloarea sa mortuară destinul eroului care va pieri la Troia, ca și pe acela al logodnicei sale, victima sacrificiului. Când i se anunță iminența nunții, Ifigenia intuiește că o așteaptă de fapt moartea și își arată spaima de întunericul subpământean (Să nu mă lași singură, între atâția necunoscuți, toți oameni de sub pământ, întunecați ca niște aburi reci !... Mi-e frică de tărâmul celălalt), ceea ce pricinuiește nedumerirea Clitemnestrei (trezește-te ! Noi ți-am vorbit de nuntă - I 3). Stăpânită de presentimente
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
necontenită cu răul, găsește soluții și ajutoare doar pornind la drum, în pelerinaje fără număr, menite să-l inițieze, să-i descifreze simboluri și să-i transforme personalitatea trecându-l prin experiențe fantastice. Astfel, Ivan Țarevici va călători în împărații subpământene, în Împărăția de Aramă, Împărăția de Argint, apoi în Împărăția de Aur și cea de Mărgăritar pentru a încerca să-și salveze mama sau să-și afle mireasa. Toate aceste împărații se pot strânge într-un ou, de aramă, de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
supraviețuit din vechiul oraș) ne-ar cere firul Ariadnei pentru a nimeri drumul de întoarcere. "Cu un fir într-o mână și în cealaltă cu un sfeșnic", ieșim din întunericul căutat la strălucirea de afară. Labirintul e același, de la fluvii subpământene la contradicțiile cu mișcări de defileuri chemătoare. Paradoxal, ne place să rămânem oameni ai labirintului, la răspântia dintre obscur, lumină și utopie, în deliciul legăturii realului cu povestea onirică a zidurilor din istorie. CINE A FOST GH. ASACHI? Ștefan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Țeposu, Al. Condeescu, Iustin Panța, Ioan Flora, Nicolae Alexandru-Vest, Maria Anegroaie, Constantin Stan, Petre Stoica și mulți alții. Lor le-aș înscena cam ceea ce apare în dialogul Ghilgameș-Enkidu: "Spune-mi, prietene, spune-mi, prietene,/ spune-mi care-i legea lumii subpămîntene pe care o cunoști!/ Nu ți-o voi spune, prietene, nu ți-o voi spune:/ dacă ți-aș destăinui legea lumii subpămîntene pe care o cunosc, te-ai porni pe plîns!/ Ei, bine, fie, vreau să mă pornesc pe plîns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]