1,455 matches
-
împotriva acestei soluții Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a casat încheierea de respingere și a sesizat Curtea Constituțională. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că materia contravențională se subsumează procedurii penale sub aspectul noțiunii de „contravenție“ și „contravenient“, în sensul respectării acelorași garanții consacrate de textele convenționale invocate cu privire la noțiunea de „acuzație“ în materie penală. Astfel, dreptul la un proces echitabil, coroborat cu dreptul la respectarea vieții
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
De altfel, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 24 octombrie 1984, pronunțată în Cauza Öztürk împotriva Germaniei), s-a consacrat o practică judiciară constantă, potrivit căreia, în esență: (i) contravenția este subsumată noțiunii de acuzație în materie penală; (ii) sarcina probei revine acuzării (agentului constatator), cu aplicarea prezumției de nevinovăție; (iii) mențiunile din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu pot constitui singurele probe, agentului constatator revenindu-i sarcina de a
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
intermediul grefei instanței azi, 13 ianuarie 2022. Examinând criticile aduse hotărârii atacate de către recurenta Universitatea „Ștefan cel Mare“ Suceava, apreciez că acestea sunt parțial întemeiate. Referitor la argumentele privind lipsa de motivare a hotărârii instanței de fond, ce se subsumează cazului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 din Codul de procedură civilă, consider că acestea sunt nefondate, sentința fiind motivată în fapt și în drept potrivit dispozițiilor legale, fiind în acord sub acest aspect cu opinia majoritară. De
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
sume acordate, în completare, de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ori subvențiile nu sunt de natură a modifica regimul juridic dedus din interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, care se subsumează sintagmei „instituții publice finanțate integral din venituri proprii“. De altfel, veniturile proprii ale instituțiilor publice finanțate potrivit art. 62 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 500/2002 provin, în cazul de față, din prestarea de servicii și altele asemenea, în
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
resursele disponibile, măsurile adecvate în scopul de a asigura în sfera jurisdicției lor accesul echitabil la îngrijiri de sănătate de calitate adecvată“. Concluzionând, măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii pandemiei de coronavirus, precum Ordinul comun nr. 23/15/2021, au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. A solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, în principal ca
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 47. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 32, prin care s-a constatat că „în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
exclusivă a legiuitorului, așa cum reiese din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 110 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 22 martie
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
ianuarie 2017, paragraful 110, Curtea a stabilit că „Legea nr. 77/2016 nu se încadrează în această ipoteză, ea reglementând o soluție normativă menită a rezolva o situație punctuală, respectiv impreviziunea în ipoteza intervenirii unei «crize a contractului» care nu se subsumează conținutului normativ al art. 30 din Legea nr. 24/2000“. ... 29. Curtea reține că lipsa unui studiu sau a unei analize de impact, prevăzute de o lege specială, respectiv Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, a dus la constatarea neconstituționalității Legii privind
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
623 din 25 octombrie 2016, precitată, Curtea nu a fixat textul art. 30 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 ca fiind unul de referință în cadrul controlului de constituționalitate, ci doar a subliniat că situația din acea cauză nu se subsumează acestui text legal, fără să realizeze o analiză de fond a acestuia. În consecință, având în vedere diferențele relevate, Curtea constată că art. 30 din Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională și nu poate constitui normă de referință în
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 35. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 31. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
procedură obișnuită cu a celor aflate în procedură de urgență. Chiar Constituția consacră această dihotomie, astfel încât revine Camerei în cauză competența de a stabili în mod concret dispozițiile regulamentare privind adoptarea legii în procedură obișnuită/de urgență, proceduri care se subsumează dreptului parlamentar. În acea cauză, Curtea a reținut că legea criticată nu a fost adoptată prin procedură de urgență. În ipoteza în care s-ar fi aprobat adoptarea acesteia prin procedură de urgență, desigur, termenele puteau fi mult comprimate. În
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
3)-(5), ale art. 69, ale art. 75 și ale art. 76 alin. (3) din Constituție, deoarece scurtarea termenelor regulamentare s-a realizat în cadrul procedurii de urgență a adoptării legii, iar solicitarea avizului Comisiei de la Veneția nu se subsumează vreunei norme de rang constituțional. ... 34. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, apreciază că prin trimiterea la art. 8-18 din legea contestată autorii sesizării nu indică în mod concret motivele pentru care Curtea Constituțională ar putea reține neconstituționalitatea prevederilor invocate
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
să ateste existența grupului. ... 42. Potrivit regulamentelor parlamentare și jurisprudenței Curții Constituționale antereferite, prezentarea în plen a noilor grupuri parlamentare de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare, reprezintă ultima etapă într-o suită de reguli cărora trebuie să se subsumeze înființarea acestora, însă această prezentare nu poate fi constitutivă de drepturi prin ea însăși câtă vreme manifestarea de voință a parlamentarilor de a se asocia într-un grup parlamentar - ce nu se poate exercita în afara regulilor constituționale și regulamentare
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
structura tuturor organelor de conducere și de lucru ale Camerei, constituite în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (2), (4) și (5) din Constituție, prin hotărâre. ... 43. Manifestarea de voință a unor parlamentari de a constitui un grup parlamentar este subsumată respectării unor reguli constituționale și regulamentare, iar prezentarea acestei decizii, prin liderul lor, în plenul Camerei nu poate rămâne în afara voinței Camerei. Adoptarea tuturor actelor juridice succesive de constituire a organelor de conducere și de lucru ale Camerei Parlamentului
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
înțelesul dat acestei din urmă noțiuni de art. 2 lit. h) din lege, cât și calitatea de persoană care, la rândul său, a săvârșit o infracțiune. Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea de către martorul participant la o infracțiune a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea de către același martor denunțător a identificării și tragerii la răspundere
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
85/2014), închiderea procedurii insolvenței nu se poate dispune înaintea soluționării, prin hotărâre definitivă, a acțiunii de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvență, formulată în temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014. ... 9. Argumentele principale în sprijinul acestei concluzii sunt subsumate conținutului și scopului procedurii insolvenței. Astfel, printre atribuțiile judecătorului-sindic se află și judecarea cererii de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvență, ceea ce presupune o procedură a insolvenței actuală, aflată în curs. Legiuitorul a privit această cerere ca
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
articol prin ordonanță de urgență, în condițiile în care procedeul legislativ utilizat trebuie ales cu respectarea exigențelor referitoare la condițiile de constituționalitate extrinsecă ale actului normativ adoptat“. Proclamarea în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci exprimă o prezumție relativă, drept care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. ... 6. Chiar dacă s-ar considera că Ordonanța de
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
extraordinară, se observă că în acest fel „sa profitat de dispoziții, legale ce sunt vizate de nota de fundamentare“ (dispoziții declarate neconstituționale sau dispoziții ce trebuiau transpuse din directivele europene), pentru care s-ar putea admite posibilitatea de a se subsuma conceptului de situație extraordinară, astfel încât să se modifice și alte dispoziții, atât din noul Cod penal, cât mai ales din noul Cod de procedură penală, dispoziții pentru care nu erau îndeplinite condițiile prevăzute la art. 115 alin. (4) din
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
așadar competența exclusivă ca, subordonându-se acestor norme cu caracter imperativ și general, să dezvolte, la nivelul legislației infraconstituționale, condițiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcții publice elective. ... 14. Acestor trimiteri generice îi este subsumată inclusiv Legea nr. 115/2015, invocată în prezenta cauză. Depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința prevăzută de prevederile de lege criticate constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul fundamental de a fi ales
DECIZIA nr. 580 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266058]
-
de la calculul pensiei. ... 18. În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea acordării sporului TBC în perioada octombrie 2015-martie 2016, instanța a reținut că pârâtul nu a contestat obținerea acestui spor de către reclamantă, toate motivele acțiunii fiind subsumate dorinței reclamantei de a i se elibera o nouă situație a veniturilor care fac parte din baza de calcul al pensiei cu includerea sporului TBC/HIV. Or, acest aspect a fost rezolvat prin admiterea capătului de cerere prin care pârâtul este
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
contrar, „acesta își pierde utilitatea socială, fiind, așadar, imposibilă/irațională continuarea sa“. ... 37. La nivelul Secției a II-a civile a Curții de Apel Galați s-a arătat că, întrucât obligația instanței judecătorești de a aplica prioritar soluția adaptării contractului este subsumată celei de a verifica utilitatea socială a continuării executării acestuia, adaptarea se va materializa doar în ipoteza în care există un contract care, la data sesizării instanței, mai este în ființă și apt de a produce efectele inițial preconizate. Astfel
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice“. Din definiția actului administrativ, astfel cum a fost reglementată de legiuitor, rezultă și regimul său juridic, respectiv condițiile sale de validitate (valabilitate) subsumate principiului legalității, condiții care se subordonează în esență obligației ca aceste acte să fie emise cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Observând definiția legală menționată și raportându-se la constantele identificate în jurisprudența îndelungată a instanțelor de contencios administrativ și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
valabil în România, aceasta are un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile din Marea Britanie, astfel încât fapta acesteia - de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, exclusiv pe baza permisului provizoriu valabil în Marea Britanie - se subsumează infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal (de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România). Totodată, s-a menționat că
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]