637 matches
-
textului ehrenburgian fără a preciza acest lucru: "Acest noimebrie a împodobit codrii cu roșul frunzelor vechi și câmpurile de luptă, cu sângele eroilor noștri. Pe drumuri carele scârțâie încă de greul roadei, copiii din grădinile lumii poartă întâia lor carte subsuoară. După ce codrii au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie; Cât de puține-s vorbele smulse din această toamnă însângerată. Și totuși despre această toamnă se va scrie și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
apucat de gătit o tocăniță mare de berbecuț, cu sentimentul primei victorii importante în contextul luptei întregii umanități pofticioase și nechibzuite cu obezitatea. Domnului Gușatu nu-i plăcea ceapa; totuși, ceapa îi părea acum că are un miros ațâțător, de subsuoară tânără de femeie. Domnul Gușatu gătea tocăniță de berbec pentru ziua următoare, cu sentimentul condamnatului la foame veșnică. Oare avea să mai apuce ziua de mâine? Oare n-avea să-l doboare aceea foame stihinică, despre care vorbeau toți colegii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
unui regiment constituia punctul de atracție: un gradat pe mutra căruia înțepenise o expresie de „Ia priviți ce șmecher sunt !” debita snoave răsuflate. Prestația n-a fost pe placul asistenței formată din niște babe cu tulpane negre, ținând o palmă subsuoară și alta la gură. Deodată răsună un ordin sec. Pe scenă, un ostaș țâșni din rând și călcă pe un capăt de scândură; instantaneu, aceasta săltă ca o cumpănă de fântână. În aceeași clipă întreg eșafodajul, cu tot cu brigadă, se trezi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un taburet. A traversat din nou liniile până la peron și s-a întors cu un scaun. Rând pe rând, mama ne-a sprijinit pe toți să urcăm. Pe Bebi, cel mai mic frate al nostru, caporalul l-a luat de subsuori și l-a trecut în mâinile mamei. Gata. Aibă-vă Cel de Sus în pază! Mergeți cu bine! Caporalul s-a îndepărtat cu unul dintre soldați, pe când Neamțul a rămas să ne supravegheze. 7. "AB OVO" sau RĂDĂCINI BINARE Suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
abia aștepta gongul premierei, numai că tocmai încasase o notă de 5 și, potrivit rigorilor de atunci, puteau părăsi internatul doar elevii cu note peste 7. L-a salvat întâlnirea cu Eminescu ("Purta atunci Eminescu un palton vechi, avea bastonul subsuoară și mânca alune procurate de la Ghiță Olteanu, care ținea pe atunci, lângă Liceu, o mică dughenuță"), pe care l-a implorat să intervină pe lângă amicul său junimist Burlă, directorul școlii. Burlă a pufnit: "Nu se poate! Cu note mai mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
variante și aplicați-o o dată pe zi: Apăsați și frământați ușor cu palma pieptul, timp de un minut. Concentrați-vă în zona inimii. Puneți palma dreaptă pe partea interioară a încheieturii mâinii stângi. Frecați în sus pe toată porțiunea până la subsuoară, timp de un minut. Repetați operațiunea cu cealaltă mână. Puneți amândouă palmele pe partea superioară a abdomenului și împingeți ușor în jos, până în partea inferioară a abdomenului, timp de un minut. Frecați ușor cu palma partea inferioară a abdomenului timp
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
partea de sus a brațului, mai ales partea din față și laterală exterioară. Începeți cu o apăsare ușoară și intensificați-o treptat. Prindeți între podul palmei și patru degete articulația dureroasă. Ciupiți cu degetele mari, arătătoare și mijlocii tendoanele de la subsuoară. Balansați brațele înainte și înapoi timp de două minute. Măriți treptat amplitudinea și viteza balansului. Apăsați ușor cu degetul mijlociu punctele aflate sub lobii urechilor, în partea de sus a umerilor (Vb21), în vreme ce încercați să mișcați articulația umărului. Ridicați brațul
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
el n-are dreptul să se mai ascundă întro atât de discretă modestie. E atât bun simț și maturitate în încondeierile acestui rar cronicar... (Leca Morariu din Cronică în „Junimea Literară” nr. 11/12/1927, Cernăuți) * ...” Cu aparatul de fotografiat subsuoară, cu sacul cu merinde în spate și cu ochii mai plini de bucurie ca în alte zile, astfel îl știau prietenii săi cutrierând în fiecare duminică și zi de sărbătoare satele noastre, ici copiind un desen de pe o mobilă veche
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vara: dacă în ziua babei Dochia ninge și-i furtună, atunci se zice că ea leapădă un cojoc. Zilele ei se numesc cojoace. Drac Se crede că dacă poartă cineva un ou al unei puice negre nouă zile înainte de Paști subsuoară și zice, pe timpul cînd să iasă cu învierea și să cînte: „Hristos a înviat, și al meu a înviat“, atunci iese din acel ou un spiriduș, care apoi îi dă celui ce l-a clocit averea de pe lume, dar după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să cînte: „Hristos a înviat, și al meu a înviat“, atunci iese din acel ou un spiriduș, care apoi îi dă celui ce l-a clocit averea de pe lume, dar după moarte îi ia sufletul. Dacă poartă cineva un ou subsuoară prin nouă luni, apoi se zice că din el iese Necuratul, care îl servește pe respectivul; iară dacă nu-i dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iese Necuratul, care îl servește pe respectivul; iară dacă nu-i dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle mici și moi pe care le fac unele puice) subsuoară și-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai cred
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
timidă de abia dacă deschidea gura și care nu avea ținere de minte mai deloc; puneți pe ea o rochie primită de pomană, care nu-i venea nicicum, strângeți-i pieptul în ceva foarte strîmt ce-i făcea răni pe la subsuori; agățați-i la gât un soi de colier din metal și bucăți de catifea maronie, împletiți-i părul și ridicați-i-l pe ceafă, bine strîns sub o scufie din pînză neagră ș-aveți în față biata ființă care m-
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în el. Nemaisuportând chinurile, pe la începutul lui ianuarie 1951, Pandurescu s-a aruncat cu capul într-un vas plin cu mâncare fierbinte, într-o tentativă de sinucidere. A fost scos de acolo de doi deținuți, care l-au dus de subsuori pe prici, în timp ce el mergea încovoiat, iar de pe cap îi curgeau resturi de ciorbă 1. A fost unul dintre cei plimbați prin camere, alături de Oprișan și Hoinic, pentru ca ceilalți să vadă starea în care ajunsese. Ion Pangrate 2tc "Ion Pangrate2
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sau secvența 7-2-7-2, dar este indicat să urmărim sfatul terapeutului nostru. - dacă una dintre nări este înfundată, urmărim să realizăm următoarele: câteva minute înainte de exercițiu, rulăm un prosop sau o revistă în forma unui cilindru strâns și îl așezăm la subsuoara opusă nării înfundate. Dacă nara dreaptă e înfundată, punem prosopul rulat sub subsuoara stângă. Acesta presează un meridian, care energizează căile nazale și blocajul ar trebui să dispară. AFIRMAȚII POZITIVE: De fiecare dată când se manifestă în ființa mea o
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
dintre nări este înfundată, urmărim să realizăm următoarele: câteva minute înainte de exercițiu, rulăm un prosop sau o revistă în forma unui cilindru strâns și îl așezăm la subsuoara opusă nării înfundate. Dacă nara dreaptă e înfundată, punem prosopul rulat sub subsuoara stângă. Acesta presează un meridian, care energizează căile nazale și blocajul ar trebui să dispară. AFIRMAȚII POZITIVE: De fiecare dată când se manifestă în ființa mea o stare de panică, reușesc imediat să mă relaxez și să mă echilibrez! Toate
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
verzi-gălbui, apoi violet, care se vor transforma în pete brune și va produce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din pământ, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe suprafața tuberculilor apar bășici ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Vetrele de atac vor crește în diametru, dacă vremea este umedă și răcoroasă. La smulgere, se observă că rădăcinile sunt veștede, cu scoarța descompusă. Dacă vremea se încălzește, plantele își revin, formează tulpini cu internoduri scurte, cu mugurii laterali la subsuoara frunzelor situate sub vârful uscat. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul anului prin sporii care sunt duși de apa din sol. Durata infecțiilor este însă limitată deoarece la 2 săptămâni de la răsărirea plantelor, rădăcinile sunt destul de întărite și nu mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin expresia folosită în redarea suferinței celei mai profunde. În Pietà din domul din Florența, sunt reprezentate un grup de patru perso‑ naje de dimensiuni mai mari decât cele naturale. Trupul lui Isus este înfățișat legat peste piept și de subsuori și susținut între cele două femei de Iosif din Arimateea, în a cărui grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mâini cu semnul originii lor de neam.Doar semnele de neam domnesc erau mai speciale: Soarele în piept, luna în spate, pe fiecare umăr câte un luceafăr, un spic de grâu în creștetul capului și motivul săbiei mai jos de subsuoară. Unele elemente de mitofolclor prezintă o relație strânsă cm anumite locuri geografice, rezumând un fel de mitogeografie locală, reconstituită de noi.Conform unei concepții vechi lumea apare dispusă spațial, pe o spirală,pe care lumea noastră are o poziție medie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
m-am hotărât să măsluiesc cărțile... La vizite nu aveam să declar nimic din toate aceste simptome, stomacul nu putea să mi-l controleze nimeni, iar temperatura tot așa, putea fi falsificată cu puțină îndemânare: după ce ni se punea termometrul subsuoară, nu aveam decât să-l las să urce până la temperatura normală, iar apoi să-l scot și să-l așez la un loc mai răcoros. și astfel, timp de trei zile, am înșelat vigilența întregului personal și la capătul lor
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dinți. Când porneam, săream într-un picior fericită și toată lumea era cu mine. Lucrurile însă luau cu totul altă întorsătură, când ajungeam în fața primăriei, pentru a o lua în partea de sus a satului. Dintr-o dată mama mă lua de subsuori și mă-ntorcea din drum. Tata mă aștepta în gangul primăriei și mă prelua. Simțeam că ceva nu e în ordine. Mă introducea în biroul său în timp ce plânsul meu cu sughițuri se făcea auzit în toate încăperile. Domn' Silvestru și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul Costișei, domnul Aurel a fost mulți ani director de școală, apoi căsătorindu-se cu colega și prietena sa, Viorica Pascaru, a funcționat și la școala din Voitinel, de unde s-au pensionat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
goldan, am alunecat și scara s-a răsturnat în iarbă. Am rămas suspendată, ținându-mă doar de-o mână și cu picioarele în aer. Iliuță, care era mai aproape, în alt prun, m-a zărit și m-a prins de subsuori, de parcă m-ar fi îmbrățișat. În acel moment, Verona, mama sa, a venit să-i cheme (pe el și pe Vasile) la prânz. Când ne-a văzut în brațele lui Iliuță a înlemnit. N-a scos o vorbă. Oltea, sora
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne-am hotărât: trecem râul prin vadul de la moara lui Dughea. Ne-am luat de mână și voinicește înaintam spre malul, care, nu se mai zărea. Doamne, ce frică ne-a mai încercat! Pe la mijlocul Sucevei, apa ne-a ajuns până la subsuori. Și așa era ude, toate! Ne era teamă să mai facem vreo câțiva pași, ca să nu nimerim în vreo bulboană adâncă, săpată de valurile înfuriate... Doamne, ce noroc pe noi! De pe malul celălalt, doi călăreți, care-și plimbau harmăsarii de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
divan și răsucindu-și mereu mătăniile, se interesează dacă fiu-său s-a întors „mai cuminte decât înainte de purcedere“ și-i adresează sfaturi care sună mai curând a amenințări. Formalitatea odată îndeplinită, capul familiei se retrage în vederea siestei, „condus de subsuori, mai mult pe sus, de vro doi feciori. Toată casa deveni tăcută, ca și când ar fi fost nelocuită. Iancu profită de acest moment spre a merge să ceară ceva de mâncare. Nime, nici chiar maică-sa, nu gândise să-l întrebe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]