224 matches
-
cât mai bune, ținând seama că practicarea jocului de minibaschet în lecții dar și independent presupune și alte componente în afara cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor de executare a componentelor respective care, la rândul lor, trebuiesc programate în instruire: teme de modul, subteme, obiective operaționale. Educația fizică la clasele I-IV are un rol însemnat asupra procesului de dezvoltare și fortificare fizică a organismului pentru tot restul vieții, motiv pentru care cunoașterea ți aplicarea programei care stă la baza acestui proces este esențială
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
creative; mapa proiectului tematic; portofoliul individual. Suportul de curs oferit elevilor este sub forma listelor de sfaturi, îndrumări, tabele. Teme de lucru și repere metodologice, cu aplicabilitate la disciplina educație tehnologică: 1. Creativitate - delimitări conceptuale A fi creativ (4 ședințe) Subteme: dimensiunile creativității (I) - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori (I și II) Obiective: să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să cunoască și să respecte reguli ale activităților creative de grup; să conștientizeze etapele procesului creativ (prin exemple din
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
clasa (fiecare elev are pe spate o foaie de hârtie pe care colegii vor scrie carateristici identificate din listă). Compararea celor două liste. aplicație practică: decorațiuni, tablou - „Inventatorul”, colaj 2. Metode și tehnici creative Cum să fiu creativ ( 3 ședințe) Subteme: metode specifice: brainstormingul Regulile creativității Obiective: să aplice regulile de bază ale activității creative, pentru instaurarea dispoziției creative; să utilizeze adecvat metodele de lucru însușite; Activități de învățare: comunicarea rezultatelor obținute la testele anterioare; însișirea metodei brainstorming: Specificați probleme care
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
învățare : aplicarea de teste de imaginație și creativitate (anexa 5); activități destinate sesizării relației dintre memorare și prelucrarea informațiilor; exersarea analogiilor; aplicație practică: decorațiuni de interior „Sfeșnicul”, „Plasa fantezie” 3. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) Subteme: creativitate individuală Creația mea Obiective: să conștientizeze necesitatea efortului individual de creație; să valorizeze ideile creative proprii și / sau ale grupului de lucru; Activități de învățare: discuții cu un inventator local; aplicarea metodei Cubul; exersarea analogiilor; exerciții de planificare a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
învățare: discutarea rolului abilităților și deprinderilor în obținerea performanței; exerciții de declanșare a creativității în grup; aplicarea metodei Turul galeriei aplicație practică: „Palatul de cleștar” 4. Factorii creativității (interni și externi) Ce mă stimulează pentru a fi creativ (5 ședințe) Subteme: rezolvare de probleme, inteligență, gândire creatoare Izbânda minții Obiective: identificarea factorilor cognitivi necesari gândirii creatoare (fluență, flexibilitate, originalitate, rezistență la închidere); să perceapă sensul general de definire a noțiunii de problemă; să identifice probleme specifice mediului școlar; să găsească soluții
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
familie (identificarea talentelor); identificarea unor trăsături specifice elevilor creativi ; exerciții pentru dezvoltarea gândirii analogice și metaforice; modalități practice de creare și utilizare a simbolurilor; aplicație practică: Decorațiuni - „Blazonul” - colaj 5. Blocajele creativității Ce mă împiedică să fiu creativ (3 ședințe) Subteme: Stereotipuri: Tipare (închis deschis) Obiective: să cunoască și să recunoasă blocaje ale propriei creativități; să elimine blocaje personale și sociale ale creativității, utilizând metode și tehnici specifice; să identifice stereotipurile ca blocaje ale creativității; să execute lucrări originale, evitând stereotipurile
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
creative; Activități de învățare: identificarea unor expresii care înhibă creativitatea - expresii ucigașe (anexa 11) Joc de rol - Căpitanul exersarea fluenței gândirii; exersarea analogiilor și metaforelor; aplicație practică: „Luneta”averea unui pirat 6. Evaluarea creativității - La sfârșit de curs (2 ședințe) Subteme: sistematizare cunoștințe Invențiile mele Obiective de referință: să evalueze și autoevalueze modul de participare în cadrul cursului; să realizeze produse utile și originale; Activități de învățare: alcătuirea schemei de recapitulare cu privire la creativitate; aplicarea metodei de apreciere obiectivă: Precizați cinci colegi din
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor creative Înțelegerea implicațiilor dezvoltării creativității asupra individului, mediului și societății. Planificare secvențială, pe unități de învățare Conținuturi Unități de învățare Obiective Repere metodice (activități de învățare) Aplicații practice Ed. Tehnologică Teme Subteme 7. Creativi tate delimitări conceptuale A fi creativ (4 ședințe) dimensiunile creativității (I): - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori ( I -inventatori straini IIinventatori români) să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să cunoască și să respecte reguli ale activităților
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Figura 1); selecția conținuturilor (cu atât mai mult cu cât, pentru etapa preșcolarității, acestea nu sunt prevăzute în programă ca în cazul celorlalte cicluri de învățământ); alegerea modalității de abordare a unei anumite unități de conținut (ancorată într-o temă/subtemă de unde și ideea de proiectare de la general la particular, cu posibilitatea de adaptare a anumitor elemente în funcție de valențele contextuale ale derulării activității instructiv-educative), a strategiei didactice optime metode și procedee, mijloace de învățământ, forme de organizare a activității, resurse (umane
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
utile în optimizarea valențelor individualizante ale demersului instructiv-educativ. (b) Caietul de evidență a prezenței și a activității educatoarei (planificarea calendaristică și planificarea tematică) se impune a fi completat integral, avându-se în vedere: subsumarea tuturor activităților dintr-o săptămână temei/subtemei alese/proiectate și coroborarea reală a activitățile unei săptămâni atât pe orizontală, cât și pe verticală; stabilirea optimă/clară/adecvată a obiectivelor activităților; completarea tuturor tipurilor de activități propuse spre derulare; completarea schemei orare în conformitate cu prevederile planului de învățământ, cu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
educatoarei, urmând a detalia aspectele menționate în 3.3.3., respectiv în capitolul consacrat proiectării activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar. Astfel, în Caietul educatoarei 100 sunt trecute: planificarea orientativă a temelor pe săptămâni: numărul săptămânii, tema și subtema (de exemplu, la nivelul I, săptămâna 21, tema Omul, subtema Despre prietenie); planificarea calendaristică cuprinzând tema și subtema și tabelul cu: * ziua; * data; * etapa I jocuri și activități alese; * etapa a II-a: activități comune/activități opționale/extinderi + tema/mijloc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
respectiv în capitolul consacrat proiectării activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar. Astfel, în Caietul educatoarei 100 sunt trecute: planificarea orientativă a temelor pe săptămâni: numărul săptămânii, tema și subtema (de exemplu, la nivelul I, săptămâna 21, tema Omul, subtema Despre prietenie); planificarea calendaristică cuprinzând tema și subtema și tabelul cu: * ziua; * data; * etapa I jocuri și activități alese; * etapa a II-a: activități comune/activități opționale/extinderi + tema/mijloc de realizare/subiect; * etapa a III-a: activități recreative; * etapa
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a limbajului în învățământul preșcolar. Astfel, în Caietul educatoarei 100 sunt trecute: planificarea orientativă a temelor pe săptămâni: numărul săptămânii, tema și subtema (de exemplu, la nivelul I, săptămâna 21, tema Omul, subtema Despre prietenie); planificarea calendaristică cuprinzând tema și subtema și tabelul cu: * ziua; * data; * etapa I jocuri și activități alese; * etapa a II-a: activități comune/activități opționale/extinderi + tema/mijloc de realizare/subiect; * etapa a III-a: activități recreative; * etapa a IV-a: activități recreative și de relaxare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
în grădiniță, propunem o perspectivă bidimensională concretizată în două concepte cheie: unitatea tematică de conținut și unitatea științifică de conținut. Primul concept unitatea tematică de conținut este motivat de însăși realitatea demersului instructiv-educativ derulat în etapa preșcolarității, subordonat principiului temelor/subtemelor 141 guvernante: Comunicarea, Natura, Familia, Lumea poveștilor 142 etc. (a nu se confunda temele cu textele-suport valorificate în abordarea acestora). Cel de-al doilea unitatea științifică de conținut este marcat din rațiuni de ordin didactic, în condițiile în care se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
etc.), precum și a numărului de activități prevăzut pentru semestrul I, respectiv pentru semestrul al II-lea345; proiectarea semestrială cuprinde categoria de activitate, denumirea activității, respectiv numărul de activități pe nivel de grupă 346; proiectarea săptămânală poate fi realizată în succesiunea temă, subtemă și tabel cu ziua, jocuri și activități alese, activități comune, jocuri și activități alese, activități derulate după-amiază pentru grădinițele cu program prelungit (ADEAI, ARR, AR) sau ca tabel cuprinzând data, denumirea activității, tema, materialele didactice și activitățile desfășurate după-amiază347; proiectarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
învățare)", cuprinzând: competența specifică (obiective de referință), unități de conținut (capitol, tema de zi, subiect ludic), tip de activitate, activitatea de învățare, observații Mătăsaru e.a. 2004. 347 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 61, Voiculescu 2003: 106; vezi și proiectare săptămânală pentru o anumită subtemă: data, categoria de activitate, obiective de referință, unități de conținut, respectiv (în alt tabel) data, jocuri și activități dimineața, jocuri și activități după-amiaza Rafailă 2003: 66-68. 348 Structura proiectului de activitate didactică pentru schema modelul instrucțional românesc (coroborare a mai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
raportului între factorul subordonator și cei subordonați, putem deduce faptul că în porțiunea de text în cauză, factorul subordonator, este, înainte de orice ritmul. Acesta funcționează ca principiu arhitectonic, coagulând cadrul cel mai potrivit pentru desfășurarea temei principale, „fuga” și a subtemelor cumulate în subsidiar, „râul, ca tărâm al traversării spre libertate”, „ostrovul, ca univers al izolării și refugiu din fața agresivității lumii”, etc. Cronotopul fugii se realizează identic și iterativ în toate episoadele constitutive ale acestei largi porțiuni de text: locul este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
eroare ce provine, probabil, din înțelegerea distorsionată a acelui "popular" din sintagma buclucașă. Parcurgând, însă, lista prelecțiunilor de-a lungul numeroșilor ani în care ele s-au ținut, observând grija deosebită cu care junimiștii de veac XIX alegeau temele și subtemele acestor prelecțiuni, analizând maniera de tratare a subiectelor, așa cum pot fi ele decopertate din rezumatele publicate în primele numere ale "Convorbirilor literare", îți dai seama că prelecțiunile au fost cu totul altceva 2. Că, în consecință, au fost departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
anii '70 ai secolului XIX, rafinarea continuă a prelecțiunilor a dus chiar la ideea unei teme comune a ciclului anual de prelegeri, astfel încât, dincolo de o "privire teoretică", susținută inițial de Maiorescu, ulterior și de alții, subiectul să fie "mărunțit" în subteme. Maniera aceasta de abordare indică o foarte benefică înclinație spre rigorile analizei complete, despărțindu-se deci de păcatele generalității și ale aproximativității în tratarea diverselor chestiuni. Iată, spre exemplu, situația anului 1875, în care junimiștii optaseră pentru o temă generală
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de păcatele generalității și ale aproximativității în tratarea diverselor chestiuni. Iată, spre exemplu, situația anului 1875, în care junimiștii optaseră pentru o temă generală cu rezonanțe preponderent istorice "Influențe consecutive asupra poporului român", divizată în nu mai puțin de opt subteme, susținute de tot atâția prelectori. (În G. Panu, op.cit., p.157) 20 Junimea, op. cit., vol. II, p.264 21 George Panu, op.cit., vol. I, p.p. 7-8 22 Z. Ornea, op.cit., p.p.25-26 23 George Panu vorbește chiar despre un "ceremonial
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
utilizează lucrul pe grupe de 4 elevi. Grupele sunt eterogene sub aspectul nivelului de pregătire stabilind un echilibru stabil de forțe între grupe. Comunicarea sarcinilor se face în scris prin distribuirea fișelor de lucru. Fiecare grupă va deveni „expert" în subtema dată. Elevii din fiecare grupă vor primi un număr de la 1 la 4 și au sarcina de a studia independent subtema corespunzătoare numărului său. Se realizează grupele de experți pentru a dezbate problema împreună. Elevii cu numărul l se adună
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
între grupe. Comunicarea sarcinilor se face în scris prin distribuirea fișelor de lucru. Fiecare grupă va deveni „expert" în subtema dată. Elevii din fiecare grupă vor primi un număr de la 1 la 4 și au sarcina de a studia independent subtema corespunzătoare numărului său. Se realizează grupele de experți pentru a dezbate problema împreună. Elevii cu numărul l se adună la o masă pentru a rezolva sarcinile de la subtema cu numărul l .La fel procedează și ceilalți elevi cu numerele 2
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
număr de la 1 la 4 și au sarcina de a studia independent subtema corespunzătoare numărului său. Se realizează grupele de experți pentru a dezbate problema împreună. Elevii cu numărul l se adună la o masă pentru a rezolva sarcinile de la subtema cu numărul l .La fel procedează și ceilalți elevi cu numerele 2, 3 sau 4. În fiecare echipă de învățare au loc discuții pe baza datelor și materialelor avute la dispoziție.Se adaugă elemente noi și se stabilesc modalitățile în
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
fi predate membrilor din echipa inițială. Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă. Experții se întorc la grupurile inițiale și transmit cunoștințele asimilate.Ei rețin la rândul lor cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte subteme. La final grupele prezintă rezultatele întregii clase.Cadrul didactic pune întrebări, poate aplica o fișă de evaluare. Model de subtemă-Fișa „expert “cu conținut pentru grupa 1. Se dă textul: „Bate vântul, frunza cade Veștejită de pe ram, Norii se întind pe
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
montagnes russes continuu de simulacre și demascări, un Debord înscenat, ca să zic așa... , Buscemi a păstrat ce era mai bun în filmul inițial, dându-i însă un glanț suplimentar (frumoasa Sienna Miller etc.) care este absolut în spiritul uneia dintre subtemele poveștii : glamour-ul. Este un mod foarte inteligent de a deturna (că tot am vorbit despre Debord) acele idioate soap operas într-o poveste plină de neprevăzut (confidențe, decepții, trădări, răzbunări etc.), care se adresează spectatorului inteligent. Alexandru Budac : Exact la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]