717 matches
-
identitate, al bagajelor și al mărfurilor cuprinse în planurile de securitate ale porturilor, cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei; ... 2. nerespectarea cerințelor referitoare la acces, precum și a cerințelor de monitorizare pentru subzone sau activități din cadrul subzonelor, cuprinse în planurile de securitate ale porturilor, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei; ... 3. nerespectarea cerințelor de formare și exerciții, cuprinse în planurile de securitate ale porturilor, precum și a termenelor de efectuare ale acestora, cu amendă
HOTĂRÂRE nr. 1.704 din 18 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293052]
-
fiecare campanie de pescuit; ... 7. lot - un grup sau o serie de produse identificabile obținute în urma unui anumit proces în condiții practic identice și produse într-un anumit loc în cadrul unei perioade de producție determinate; ... 8. Marea Neagră - subzona geografică GSA 29, astfel cum este definită în Rezoluția GFCM/33/2009/2; ... 9. norme ale politicii comune în domeniul pescuitului - acte cu caracter juridic obligatoriu ale Uniunii Europene și obligații internaționale aplicabile ale Uniunii referitoare la conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor biologice
MĂSURI din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297877]
-
de numărul de obiective, conform prevederilor de la pozițiile A.9.14.1-A.9.14.3. ... 4^5. În cazul documentațiilor de urbanism de tip PUZ și PUD prevăzute la pct. 44, prin obiectiv în interiorul și exteriorul zonelor cu servituți aeronautice civile se înțelege orice zonă, subzonă, edificabil, construcție, după caz, propusă prin documentația de urbanism în funcție de gradul de detaliere al acesteia. ... ... 5. Prin aviz se înțelege aviz favorabil și aviz negativ, după caz. ... 6. (1) Tarifele prevăzute la pozițiile A.9.1. și A.9.2 se aplică
ANEXĂ din 27 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298888]
-
Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor; vegetație hidrofilă în zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole. – Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m); ... – păduri la altitudini mici (sub 400 m). ... – Clasa silvostepei se poate împărți în: ... – zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
atât prin prisma zonalității cât și prin etajarea pe verticală (etajele de vegetație). Zonal teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepția unor porțiuni restrânse din Câmpia Someșului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) și a teritoriilor care se află sub influența zonării altitudinale (lanțul carpatic, subcarpații, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenței pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenușii, brun-roșcate etc). Se meționează câteva habitate specifice zonei: Păduri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Ardealului. A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în zonele și subzonele etnofolclorice ale Maramureșului, dar nu numai, valorificând această trudă în producțiile artistice de spectacole ale Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare și pe suporturile fonografice Electrecord și ale Radio-Televiziunii Române. Timp de patru ani a efectuat cursuri intensive de specialitate în cadrul
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
de numărul de obiective, conform prevederilor de la pozițiile A.9.14.1-A.9.14.3. ... 4^5. În cazul documentațiilor de urbanism de tip PUZ și PUD prevăzute la pct. 4^4 , prin obiectiv în interiorul și exteriorul zonelor cu servituți aeronautice civile se înțelege orice zonă, subzonă, edificabil, construcție, după caz, propusă prin documentația de urbanism în funcție de gradul de detaliere al acesteia. ... ... 5. Prin aviz se înțelege aviz favorabil și aviz negativ, după caz. ... 6. (1) Tarifele prevăzute la pozițiile A.9.1. și A.9.2 se aplică
ANEXĂ din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288230]
-
înregistrări la Radio, acompaniată de Orchestra condusă de George Sârbu, alături de care am participat la multe concerte, turnee naționale și internaționale, festivaluri, concursuri, cucerind premii și distincții apreciabile. Încep, din această perioadă, să culeg folclor de prin zona mea și subzonele Bacăului și să colecționez costume tradiționale foarte frumoase și autentice, multe dintre ele primite în dar, la nunți și alte petreceri private, pricină plăcută mie acum să exprim recunoștință celor care mi le-au oferit. Enumeră câteva întâlniri de reper
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
de interpretare a cântecului popular românesc „Valeria Peter Predescu” precum și al concertelor „Lumina Învierii” și „Colinde și cântece străbune”, susținute anual la Bistrița. Cu un repertoriu de peste o sută de cântece din zona năsăudeană în principal, dar și din alte subzone ale județului Bistrița-Năsăud, culese de la rapsozi de prin satele ținutului, înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România, de cântece religioase, pricesne și colinde românești autentice. Este laureat la șaisprezece concursuri și festivaluri de
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
rencontrée dans l 'art populaire roumaine surtout dans la zone meridionale du pays. Piesa face parte din Colecția textile-port popular-secțiunea ciupage a Muzeului Regiunii Porților de Fier instituție care în ultimii ani a asigurat valorificarea sa expozițională. Ea provine din Subzona Centralăa județului Mehedinți-respectiv de pe Valea Motrului de la Broșteni de unde a fost achiziționată, de la Stanciu Ion. pentru suma de 200 lei, și a intrat în colecțiile muzeului în 12 noiembrie 1974. Avem avem mai multe indicii( pânza din care a fost
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
jos, tot pe valea Motrului, până la Jirov, de unde, părăsind lunca râului, apucă pe dealuri spre Urlători, Voloiac, prin pădurea Foaianfir, Bildarele, Marginea Rocșorenilor, Podul Grosului, Almăjel, Stircovița (adică în câmpia înaltă a Bălăciței n.n.), Oprișor, Drincea, Cetate (. ..) 1 Zonele și subzonele etnografice nu coincid însă cu delimitările administrative ale actualelor județe, iar în cazul nostru așezări din Valea Motrului care au făcut parte din Mehedințiul istoric se află acum în județul Gorj, căci în anul 1966, mai 24, făcându-se începutul
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
interferență administrativă. În perioada 1975-1982, când un prestigios colectiv de cercetători a lucrat la documentarea și achiziționarea de obiecte în vederea organizării Secției de Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier și editării volumului Arta Populară în Mehedinți ,3 această subzonă Dealurile Motrului, este doar amintită 4. Pe de altă parte Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
în vederea organizării Secției de Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier și editării volumului Arta Populară în Mehedinți ,3 această subzonă Dealurile Motrului, este doar amintită 4. Pe de altă parte Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Motrului, este doar amintită 4. Pe de altă parte Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din țara noastră, Paul Petrescu, reconsideră - Zona Mehedinți, în articolul său cu același nume din Dicționarul de Artă Populară arătând că aceasta cuprinde
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din țara noastră, Paul Petrescu, reconsideră - Zona Mehedinți, în articolul său cu același nume din Dicționarul de Artă Populară arătând că aceasta cuprinde 6 subzone, și o descrie ca fiind diferită nu numai ca alcătuire geografică, ci înfățișând și caractere distincte în ceea ce privește cultura populară.- printre care și unitatea Dealurile Motrului,6pe care o vom avea și noi în vedere în continuare. După aproximativ 17 ani
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de Artă Populară, Editura Enciclopedică, București, 1997 faptul că, din cauza cercetării insuficient adâncite până acum, nu toate zonele se pot prezenta la același nivel de cunoaștere etnografică.7 De aceea reluarea cercetărilor de teren cât și a artefactelor, documentelor din subzona Dealurile Motrului aflate în colecțiile de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, Episcopia Severinului și Strehaiei, Arhivele Naționale Mehedinți,vor aduce cu siguranță date inedite privind civilizația tradițională românească, stimulând reevaluarea și valorificarea acesteia. Studiul de față are în vedere un
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Valea Coșustei, Roșia, Govodarva, Păltinișu, Severinești, Poiana, Ercea; Orașul Motru și satelePloștina, Dealul Pomilor, Roșiuța, Însurăței, Leurda, Horăști, Rapa , Lupoița 9. La cercetarea de teren10am asociat cercetarea în colecțiilor Muzeului Regiunii Porților de Fier, respectiv a obietelor muzeistice ce privesc subzona Dealurile Motrului, (mai precis comuna Broșteni, comuna Căzănești 11,) a fondului de Carte veche românească păstrat la Epscopia Severinului și Strehaiei, alte surse documentare și bibliografice. O privire asupra colecțiilor Secției de Artă populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
etnografică Dealurile Motrului, s-a aflat în zona cenușie, nu numai din punct de vedere al cercetării etnografice cât și din punctul de vedere al tezaurizări vestigiilor cu caracter istorico etnografic în fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Față de alte subzone substanțial reprezentate așezările de aici sunt sunt ilustrate de un patrimoniu sărăcăcios stocat în fondul muzeal și neechilibrat din punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de vedere al al compoziției decorative al fațadei, în lăzi cu compoziție pe mai multe registre orizontale, compoziții diptic sau cu un element decorativ central. 14 Din această perspectivă, a numărului mic de obiecte ce ilustrează viața oamenilor din această subzona Dealurile Motrului, nu putem să nu amintim donația de obiecte etnografice, unelte, obiecte de uz gospodăresc, piese de port popular oferită cu generozitate de un fiu al acestor locuri, Mihai Cojman15din Căzănești, interpret de muzică populară mulțumindu-i pe această
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
muzeograf Pentru studiul mai cuprinzător, care să releve și aspecte specifice ale colecției de ciupage 1, de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, formată din piese provenite în principal2din zona etnografica Mehedinți, am propus o delimitare mai amănunțită a acesteia pe subzone și microzone. Astfel Subzona Centrală, de care ne vom ocupă în continuare,după propunerea noastră, se întinde de-o parte și de alta a axei trasate de calea ferata Vârciorova-Drobeta Tr Severin-Strehaia-Gura Motrului , cuprinzând așezările din microzonele: Valea Coșuștei de la
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
cuprinzător, care să releve și aspecte specifice ale colecției de ciupage 1, de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, formată din piese provenite în principal2din zona etnografica Mehedinți, am propus o delimitare mai amănunțită a acesteia pe subzone și microzone. Astfel Subzona Centrală, de care ne vom ocupă în continuare,după propunerea noastră, se întinde de-o parte și de alta a axei trasate de calea ferata Vârciorova-Drobeta Tr Severin-Strehaia-Gura Motrului , cuprinzând așezările din microzonele: Valea Coșuștei de la Ilovăț în jos, Valea
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din punct de vedere estetic, al ornamenticii, tehnicii decorului, compoziției decorative, cromaticii, să facă unele comparații cu piese aflate încă la deținători,4locuitori ai satelor din această subzona. Dat fiind faptul că Zona Centrală, până pe la mijlocul sec XX, a fost o placă turnanată a legăturii dintre Nordul Mehedințiului, Plaiul Cloșani, Satele de sub munte, Transilvania și satele din Câmpia Bălăcitei și cele de pe Valea Dunării, după cum descrie și C.D.
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
tipul carpatic încrețit în jurul gâtului, iar din punct de vedere al compoziției decorative predomina mânecă tripartită.7Câteva ciupage păstrează elemente de veche tradiție a croiului-altița separată( P1150, P1397, P2547, P1790)la altele se observă inovații recente remarcate și în alte subzone ale Mehedințiului că încrețul colorat: mov, cu flori geometrizate, albastru, grena, roz(P2721, P2722, P1268, P228, P2544, P1151, P1378, P1379, P174, P1157, P1234,P1228, P1263, P1393), dar și influențe târzii din Câmpia dunăreana, remarcate de cunoscută cercetătoare Elenă Secoșan: “altița
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
largă la capăt, se încadrează în tipul de cămașă femeiescă fără poale cel mai des întâlnită în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-un areal-Podeni, microzona-Satul de sub Munte, subzona Plaiul Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările comunitare și identitare ale așezărilor, mai ales cele din nordul Mehedințiului. Referință Bibliografică: FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI-
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est), Sebeșelul (la vest) și Munții Cindrelului (la sud), să fie considerată o zonă etnografică specifică, pe care o numesc Țara Secașelor. Ludoșul face parte din aceasta, mai precis din subzona Secașului Mare, învecinată cu Mărginimea, de la care împrumută elemente de cultură populară (Popa, 1996). 2.2.2 Istorie locală Comuna Ludoș are o istorie comună, în parte, cu cea a Tălmăcelului. Făcând parte din același Fundus Regius, multe din reglementările
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]