494 matches
-
culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan și anexe. Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar al lui Milan Obrenovici (1814), ridicat aici de fratele vitreg al acestuia, principele sârb Miloš Obrenović.
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
cutare, ultrametamorfism și granitizare. Pe fundamentul cristalin este depozitat învelișul sedimentar constituit dintr-un complex de strate de roci cu grosimea de pînă la 3.000 m. Straturile de roci sînt așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcție sud-vestică. În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: Mai puțin răspîndite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc. În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
21 Decembrie nr. 40, latura estică a parcelei str. Dostoievski 47, str. Dostoievscki frontul nordic de la 47 la nr. 27, str. Valeriu Braniște frontul vestic, str. Titulescu frontul nordic intre str. Valeriu Braniște și pta Cipariu, str. Anatole France frontul sud-vestic, limita dintre parcelele str. Delavrancea nr. 6 și nr. 8, limita dintre parcelele str. Axente Sever nr. 3 si 5, limita dintre parcelele str. Brîncoveanu nr. 3 și 5, limite dintre parcelele str. Brâncoveanu nr. 4 și 6, fundul de
Ansamblul urban „Centrul istoric al orașului Cluj” () [Corola-website/Science/334946_a_336275]
-
sunt situați în Italia. Ei formează extremitatea sud-vestică a Alpilor, separată de Apennini prin Trecătoarea Cadibona. Trecătoarea Tenda îi separă de Alpii Maritimi. formează granița dintre regiunile italiene Piemont la nord și Liguria la sud. "Alpii Ligurici" sunt străbătuți de răul Tânăro și alți afluenți ai râului Pad
Alpii Ligurici () [Corola-website/Science/299279_a_300608]
-
pe teritoriile județelor Bihor și Satu Mare. Aria protejată se întinde în partea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai și Săcuieni și pe cele ale comunelor Cherechiu, Curtuișeni, Diosig, Sălacea și Tarcea) și în cea sud-vestică a județului Satu Mare, pe teritoriile comunelor Andrid, Căuaș, Pir, Pișcolț, Santău și Tiream. Aceasta este străbătută de drumul național DN19 care leagă municipiul Oradea de Carei. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip peisagistic și forestier) situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Sâg. Aria naturală cu o suprafață de 13,43 ha este situată în partea sud-estică Munților Plopișului, în extremitatea sud-vestică a județului Sălaj, în Țară Silvaniei (zona de contact a Crișanei cu Transilvania) pe teritoriul sud-vestic al satului Tușa, aproape de limita de granița cu județul Cluj. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
pe teritoriul administrativ al comunei Sâg. Aria naturală cu o suprafață de 13,43 ha este situată în partea sud-estică Munților Plopișului, în extremitatea sud-vestică a județului Sălaj, în Țară Silvaniei (zona de contact a Crișanei cu Transilvania) pe teritoriul sud-vestic al satului Tușa, aproape de limita de granița cu județul Cluj. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
îngustată la ambele capete. La speciile genului "Celtis" florile apar pe lăstarii din anul în curs, odată cu frunzele, iar fructul este o drupă. "C. glabrata" Stev. (sîmbovină) crește pe coaste scheletice, în Dobrogea; "C. australis" L., pe stîncării, în partea sud-vestică a țârii și în jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Fințești în alte drumuri care îl leagă de localități din județul Prahova. În centrul localității Pietroasele, DJ205 se intersectează cu DJ203C care leagă Pietroasele de DN1B (șoseaua principală dintre Ploiești și Buzău) și mai departe de alte sate din zona sud-vestică de câmpie a județului, terminându-se în DN2 la Mihăilești. În total, teritoriul comunei este străbătut de 7 km de drum județean. Prin sudul comunei trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Pietroasele. Conform recensământului efectuat
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
față de haplotipul subspeciei , aceasta diferențiindu-se cel mai mult de celelalte. După puțin timp, Ruttner a separat Apis mellifera macedonica de Apis mellifera cârnica în 1988, desemnând o distribuție geografică subspeciilor din nordul Greciei, Bulgaria, România și (probabil) o partea sud-vestică a fostei URSS (Republică Moldova, Ucraina). Bulgarii nu recunosc ipoteza lui Ruttner și au redenumit subspecia că: Apis mellifera rodopica (Petrov, 1993) care este sinonima cu Apis mellifera macedonica (Ruttner, 1988). Românii nu recunosc ipoteza lui Ruttner și au redenumit
Apis mellifera macedonica () [Corola-website/Science/308776_a_310105]
-
legături feroviare cu Salonic dar și cu Sofia pe lângă cele naționale. Deasemenea în Atena se reunesc majoritatea autostrăzilor din Grecia, dar în Atena sunt șosele și autostrăzi care asigură legătura cu suburbiile din oraș. Prin intermediul portului Pireu aflat în partea sud-vestică a metropolei, se realizează legătura cu feribotul cu majoritatea insulelor grecești dar și cu alte țări din Europa. În Pireu tranzitează și multe vase de croazieră. De menționat că în anul 2007 prin acest port au trecut peste 20.000
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]
-
Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Este administrat de Universitatea din București. Aria protejată se află în partea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Hațeg și pe cele ale comunelor: Baru, Densuș, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea și Totești. Aria naturală a fost declarată parc natural prin "Hotărârea de
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată așezarea, având o suprafata de 103,59 kmp. Calafatul, orașul rozelor, al castanilor și stejarilor seculari, al holdelor aurii, și industriei moderne, dar și al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud-vestică a județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileștilor, acolo unde fluviul începe să-și adâncească cel de-al doilea meandru, respectiv la 43˚, 58΄ și 14˝ latitudine
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Ciupercenii Noi, ambele înființate la sfârșitul secolului trecut și care în prezent alcătuiesc o singură comună - Ciupercenii Noi. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul se găsește situat într-o regiune de șes, respectiv în Câmpia Română și anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileștilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stângă a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpați și Podișul Moldovei. Caracterul general al reliefului este dat de predominanța formelor
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Secuieni (în maghiară Újszékely) este o comună în județul Harghita, Transilvania, România, formată din satele Bodogaia, Eliseni și Secuieni (reședința). Comuna Secuieni este situată în partea sud-vestică a județului Harghita, la limita cu județul Mureș, având ca vecini la est orașul Cristuru Secuiesc, la sud-vest comuna Vânători iar în partea de nord comuna Săcel. Este străbătută de râul Târnava Mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
Iordania și alte state. Aceleași figuri au proclamat Emiratul Caucaz, după căderea Republicii Cecene Icikeria. Din punct de vedere geografic, termenul Caucazul de Nord cuprinde versantul nordic și extremitatea vestică a munților Caucazul Mare, precum și o parte din panta de sud-vestică (până la râul Psou). Zona de stepa pontică este de multe ori, de asemenea, cuprinsă în noțiunea de „Caucazul de Nord”, astfel limita de nord a regiunii geografice este în general considerat a fi depresiunea Kuma-Manîci. Aceasta este delimitată de Marea
Caucazul de Nord () [Corola-website/Science/331530_a_332859]
-
în care cnejii Cantacuzini au transformat mănăstirea în palat și au realizat importante adăugiri. Această ipoteză decurge din analiza atentă a structurii construcției, a materialelor folosite și mai ales a racordurilor între turnuri și zidul de incintă. Turnul din colțul sud-vestic lipsește astăzi, dar cercetătorii presupun că aceasta ar fi existat și ar fi avut aceeași destinație ca și cel din colțul de nord-vest. Cercetările arheologice efectuate în anii 1955-1958 au evidențiat faptul că zidurile beciurilor și ale construcțiilor de suprafață
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Dolj, pe teritoriul administrativ al comunei Desa. Aria naturală cu o suprafață de 200 hectare se află în Lunca Dunării, în extremitatea sud-vestică a județului Dolj, în partea sudică a satului Desa și cea estică a rezervației naturale Ciuperceni - Desa, lângă drumul județean (DJ533) care leagă orașul Calafat de Poiana Mare. Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - "Ciuperceni - Desa", a fost declarată arie
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Aria naturală este situată în partea sudică a județului Brașov (pe teritoriul nordic al orașului Predeal, sud-vestic al municipiului Săcele, vestic al Brașovului și cel estic al Râșnovului), în imediata apropiere a drumului național DN1 care leagă municipiul București de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
fluviului însă s-a determinat aproape la secarea lui în albia inițială. In anii 2000 prin scăderea cantității de precipitații în această regiune, a scăzut substanțial și debitul fluviului, de acest fluviu depinde întreaga asigurare cu curent electric a părții sud-vestice din America de Nord. Incepând din anul 2000 Lake Powell a pierdut peste 60 % din cantitatea sa de apă, de asemenea Lake Mead pierde 40 %, ce ar corespunde cu o diferență de nivel a apei de 2 m. Afluenții mai importanți a
Fluviul Colorado () [Corola-website/Science/304036_a_305365]
-
82 mm pe m2, fenomen imprimat de „caracterul de tip continental al ploilor”. Iarna precipitațiile solide căzute sub forma stratului de zăpadă ajung la grosime medie și persistă 60 de zile. Vântul predominant bate dinspre nord-est și dinspre sud-vest. Vântul sud-vestic reprezintă foenul, pornit în urma încălzirii și uscării aerului ce, coboară pe versanții estici ai Munților Trascăului. Vântul de nord-est se numește ,turdeanul” și bate rece în cursul toamnei. Clima blândă contribuie la crearea condițiilor optime de locuire a omului încă
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
de 2.36 km². Lacul se află pe malul Mării Negre, de care este separat printr-o barieră îngustă de nisip. De-a lungul litoralului, Sasicul Mic este situat între lacul Șagani (la nord-est) și lacul Djantșai (la sud-vest). Pe malul sud-vestic se află stațiunea Raseika (în ). face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei".
Lacul Sasicul Mic () [Corola-website/Science/318535_a_319864]
-
o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în sud-vestul țării, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Mehedinți, în nordul Parcului Național Domogled - Valea Cernei), pe teritoriile administrative ale comunelor: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus și pe cel al orașului Uricani), lângă drumul național
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta normală, partea sudică și creasta sud-estică, Val Feret, bivuacul Fiorio. 2005 — 27 iulie: Alpi, grupul Rochefort, masivul Mont Blanc — Dente del Gigante (4.014 m): Pe ghețarul Geant și ruta normală pe fata sud-vestică. Interviuri
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
Babiogórski Park Narodowy") este o arie protejată ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situat în Polonia, în voievodatului Polonia Mică, pe teritoriul administrativ al powiatului Sucha. Parcul national se află în partea sudică a Poloniei și cea sud-vestică a voievodatului Polonia Mică, în sudul satului Zawoja, în extremitatea estică a zonei protejate Horná Orava ("Chránená krajinná oblasť Horná Orava"), aproape de granița cu Slovacia. Parcul national înființat în anul 1954 se întinde pe o suprafață de 33,92 km
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]