286 matches
-
integratoare, acompaniindu-i pe ceilalți și lăsându-ne acompaniați de ei. Pe scurt, n-ar strica să redevenim muzicali. Să conlu crăm, să evacuăm din mișcarea noastră publică stridența posomorâtă, notele false, zgomotul barbar. Să nu ne bucurăm doar de sudalmă, atac și bășcălie. Știu: nu poți surâde abstras, când ai buzunarele goale (deși unii au darul de a face și asta). Dar poți, măcar din când în când, să faci celor din jur cadoul disponibilității tale, să cauți „orchestrația“, „locul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o manevră iscusită, miraculoasă, de anvergură. Dar până una alta, până să ne salveze înțelepciunea „tradițională“, Providența, sau soarta, am putea testa resursele nebănuite ale bunei-cuviințe, practica uitată a politeții. Măcar atât. Deocamdată, scena e integral ocupată de râgâieli și sudalme. Plăcerea de a beșteli mitocănește tot ce mișcă, voluptatea de a silui limba și de a contraria regulile minimale ale conviețuirii decente, demolarea oricărui respect pentru oameni și instituții, vulgaritatea, prostul gust, reaua-credință, sminteala, minciuna, batjocura au devenit reflex cotidian
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
chefliii de la galerie, bezmeticii de toate vârstele. Îi asigur că ne vom plictisi mult mai puțin decât acum. Gândiți-vă numai ce distractiv ar fi să-i vedem pe Becali evoluând aulic printre gazetari afabili, pe Vadim jenat de propriile sudalme și pe Sorin Roșca Stănescu roșind... Inflația politicului Prezența politicului în viața noastră ar trebui să fie un dozaj echilibrat de eficacitate și discreție. Nu e normal, cu alte cuvinte, ca politicul să devină o ocupație de fiecare clipă, un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
țări cu democrații stabile, există conflicte, replici dure, nervi. Dar la noi ele au devenit pâinea zilnică. „Bărbații de stat“ nu mai vor să fie decât bărbați. Bărbați vajnici, virili, păroși, nespălați, crunți, campioni ai dosului de palmă și ai sudălmii groase. Problemele statului se amână. Până și cele câteva femei care traversează, la răstimpuri, peisajul și-au luat maniere de mascul. Sunt ofensive, contondente, necruțătoare. Evident, nimeni nu așteaptă de la Traian Băsescu o gracilitate de menuet. Dar și personaje resimțite
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
funcție similară ca sergent în armată. „Nu cred că trebuie să vă mai spun că limbajul în acel mediu era destul de grosolan”, a relatat Nathan, descriind experiența sa anterioară. „Nu vorbeam aproape niciodată despre un șofer fără să inserez câteva sudălmi pentru a-l descrie pe acel leneș nenorocit. Când ceva nu mergea bine, aveam un ritual riguros de înjurături cu care marcam momentul, ne exprimam sentimentele cu privire la incident și ne mai ușuram din frustrare”. Totuși, Nathan a experimentat un adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mă rog, să căutați!... Ei văzură steclind țevile puștei, auziră sunând cucoașele și imediat au rupt-o de fugă peste câmp, unul spre dreapta, celalalt spre stânga, dispărând în întuneric, iar în urma lor am putut prinde cu urechea numai câteva sudălmi 157 răgușite și neputincioase, care au trezit în deșert ecoul adormit al nopței. Apoi, ca să fie ei bine încredințați că arma mea nu era o jucărie, am tras două focuri în direcția lor, am ordonat jidovașului să deie bici calului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
urechi solide care erau prinse între ele cu același dispozitiv artizanal pe undeva având și el un anume specific național care nu se descuia decât cu cheia aceea cu capăt triunghiular. Cotrobăi prin dulap și începu iarăși să arunce cu sudalme, îndârjit: "Băga-mi-aș picioarele în creierii mei dă papagal bou, care sunt io! Ce dreacu' oi fi făcut cu sticlele alea două dă la ofertă nu știu. Că dă două kile j'ma era tomnai bune. Să mă bați
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
intelectualitatea franceză și neoproletcultismul. Intelectualii francezi și exilații se alătură acțiunilor întreprinse de "Europa Liberă" ca împreună să destrame imperiul comunist. Neoproletcultiștii români, "curteni ofensivi ai lui Ceaușescu", se organizează în "grup de atac și în purtători de cuvânt și sudalmă ai noii ideologii ceaușisto-comunisto-fasciste"207. Totuși, paginile rămân martorele literaturii, dar fără să o despartă de condițiile impuse de contextul politic. Volumul al patrulea, intitulat Est Etice acordă atenție sporită opoziției dintre contracultura puterii și textualismul generației '80. Sistemul inițiază
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
atenția celui care mort-copt îl vrea pe Ko-ko-to, îi întinde băiatului o napolitană. (pp. 8-9). Pornind de la Ta-ta-ma-ta-ko-ul sugarului, prozatoarea străbate cu multă dezinvoltură toate straturile limbii. Bețivul incurabil, fost pe vremuri strungar de categoria 1 la IMGB, mereu cu sudalma grea, apăsată pe buze și cu pumnul strâns pentru a lovi, mama terorizată de un soț violent, posesoarea unui bun-simț resemnat, care dorește să-i facă viața suportabilă copilului ei, filosoful interiorizat ce-și pune sub semnul întrebării propria identitatate
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
viza curățarea societății românești de toxinele ideologiei totalitare comuniste. Reauacredință, ticăloșia, minciuna sfruntată au covârșit încercările de dialog și acțiunea rațională. Vocile - din ce în ce mai firave - ale celor care cereau transpunerea în documente legislative a Concluziilor Raportului Final au fost acoperite de sudalmele grosolane ale năimiților aflați în slujba profitorilor învolburatei tranziții din România. A îndrăzni să susții, pe urmele lui Leszek Kolakowki, fraze de-un adevăr empiric indubitabil - ca, de pildă, că „autodivinizarea unamității, căreia marxismul i-a dat expresie, a sfârșit
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
n-ar fi fost deloc. Ei, mai ales Vianu, ca profesor (și al meu) s-au străduit să salveze ceea ce se mai putea și trebuia salvat din cultura românească, fiindu-ne mentori spirituali. De aceea mi-e greu să accept sudalma împotriva lor. Am citit, sincer spus, cu emoție aceste memorii ale d-nei Monica Lovinescu, avînd un titlu bine găsit, La apa Vavilonului. Deși la această apă a Vavilonului autoarea n-a șezut să plîngă ci a luptat temerar și eficient
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
campanie deșănțată pe ideea participării la joc, au declanșat o sinistră operație de denigrare a cetățeanului din Călărași care-a reușit să devină, în doar câteva secunde, un om putred de bogat. Aceasta e România: țara în care elogiul și sudalma se împletesc într-un curcubeu pe cât de spectaculos, pe atât de respingător. Păi, nu are dreptate Ioan Groșan: "Nici nouă nu ne e bine aici, așteptați-ne, o să venim și noi"?
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
troglodiți? Că avem o civilizație în care e de la sine înțeles că bucătarul cu degetul puroind frământă dezinvolt aluatul prăjiturilor pentru cofetăria cutărui orășel din Moldova? Că abandonul copiilor a atins cote everestice ale dezinvolturii? Că bătaia orbească, jaful, violul, sudalma descreierate au ajuns modalitățile predilecte de dialog social? Adevărul e că văzând toate aceste figuri din altă lume - Nețoiu, Florescu, Dragomir - îți vine să dai cu pumnul. Te opresc doar cei două sute douăzeci de volți ai televizorului, pentru că de cei
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
pe vremea comunismului, păreau să fie de partea rațiunii și rezistenței la demența ceaușistă. Le-am adresat anul trecut un mesaj prin care-i avertizam că-și vând sufletul unei direcții extrem de periculoase din societatea românească. În afara unui potop de sudalme și-a includerii - care mă onorează, așa cum, sub comuniști, mă încânta fiecare atac la care mă supuneau "Săptămâna" și "Luceafărul" - în lista celor bălăcăriți cu avânt, nu m-am ales decât cu o ură pe care-o presimt durabilă. Promit
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
interviuri în care promitea o medalie de aur! Culmea culmilor, ajunge până în faza încălzirii pentru competiția finală! Dar, lovitură de teatru: fără prea multe menajamente, într-un stil neîntâlnit pe Dâmbovița, organizatorii o invită să părăsească stadionul! Urmează obișnuitele bocete, sudalmele la adresa organizatorilor, a Vestului lipsit de suflet (iarăși sufletul!), pumnii ridicați amenințător spre forurile internaționale, declarațiile patetice. Ion Țiriac, vulpoi bătrân, "miroase șobolanul", cum se spune, și îndrugă ceva ambiguu despre necomunicarea între țară și Australia, nevoind, în mod clar
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
acesteia din presă. E incredibil, dar cât se poate de adevărat, ca în anul 2007 aceleași și aceleași personaje să apară pe posturi de televiziune și să verse în capul românilor zoaiele unui limbaj de mahala, asezonat din plin cu sudalme și amenințări. Probabil că nu sunt prea bine informat, dar n-am văzut nici o reacție la inimaginabila ieșire a lui Vadim Tudor care, într-o emisiune de televiziune, îi promitea, pur și simplu, șefului statului "două palme"! Inițial, am avut
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
util în carieră. La piață urcă două categorii de persoane: mai întâi sunt matroanele vânjoase care aprovizionează, gătesc, fac ordine în casele lor și ale altora și vorbesc cu pricepere gospodărească despre prețuri, politicieni și VIP-urile de la televizor. Croncăne sudălmi retorice la adresa celor care nu le sunt pe plac și își rotesc regal privirile sfredelitoare prin autobuz. Ce nevoie au ele de cărți? mă întreb. Pentru ele, viața e așa cum se prezintă la televizor și așa cum o văd ele în
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
de țară odihnesc măștile de împrumut ale vacilor negre pe cealaltă, o lună fără de cer cu cornul implântat în argilă și ger. CORN ENGLEZ Cimbrișor strivit în palmă sânul strugur încă verde dulce cuib care se pierde ca ecoul de sudalmă, nopți cu regi decapitați muzici de orchestre bete picurând din menuete bobi de sânge-nrourați, câini nocturni, frici voluptoase fără de sfărșit frison. Și acest eretic ton ce proverbele descoase.
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
pentru că anulezi, prin blestem, nu doar originea propriu-zisă, ci și originea metafizic-istorică). De fiecare dată când comit imprudența de-a atinge unul sau altul din momentele istoriei naționale știu că mă așteaptă o lungă listă de insinuări, amenințări și chiar sudalme neaoșe. Iar dacă trec din domeniul faptului istoric în cel al personajelor istorice, pot fi sigur că sunt bun de linșat. Nu cumva să spui o vorbă mai aspră despre Mihai Viteazul, Avram Iancu ori Antonescu pentru că sigur vei fi
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
ochii zemoși, de-mi duduie crierii în țeastă ca trenu-n tunel, și-mi zice c-o lăcomie verbală strofocată-n imprecații, muiată puținel și-n oblojeli picante, săltîndu-și vocea subțiatică, coborîndu-și-o apoi în îngroșări răgușite, mă probozește, își scapă sfințenia în sudalmă lată, mă și-alintă uneori, îmi unge gîndurile negre cu povidlă de prune și unt bleu, îmi scarpină eczema nemărturisită, turtește-o deznădejde, două, potrivește în lopățele fracturile afective etc. Și tam-nesam, iarăși ghionturi, izbaiuri, bălăceli cu călcîiul în intimitatea
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14998_a_16323]
-
bini? - Ci bini să fie dacă nu-mi dai niciun franc? - Și dac-o să-ți dau nimic, o să fie mai bini? - Capăr der vont! - }zețst! - Chișmăn tuhăz! - A poț aghit! N-aveam nevoie de dicționar, că atunci când se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
te blestema sau săruta. Profund credincios, românul descumpănit își amintește la nevoie de scripturi, de agheasmă și anafură, de altar și de cruce, ce-i domolesc amarul. Înjură dezinvolt acasă, pe stradă, în tramvai, la serviciu, în cârciumă sau cimitir, sudalma fiindu-i, ca și pâinea, cârja cea de toate zilele, chiar când stă de vorbă cu sine însuși. La prima vedere ai zice că e un semn al agresivității sale. În realitate, de cele mai multe ori, e un eșapament prin care
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
pîntecele umflat. Nu, nu fără ironie usturătoare dar din ce atîta saț și-mbuibare? Și totuși, picioarele lor, rășchitori, fețele supte ca de lipitori, scîncetele triste viori. Și mînuțele, uscate, negre, minuscule greble, de ce întinse la fiece caleașcă? în loc de milostenie domnească, sudalme și pocnete de bici. Plici! plici! pentru calici. Dar n-am avut cui să-mpărtășesc aceste-amănunte mărunte. Măria sa dormita cu muște la gură, pe care le-alunga fetișcana cu-n evantaliu de fildeș și coraliu. Și... de altfel iată-ne
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
urmărind pofticios o soră blondă, cu ochi verzi, coșuroasă, șoldurie, destul de semnificativă-n avîntul sînilor, chicotitoare cînd umple seringa cu habar n-am ce... Noaptea, trezit de omul care-și înjura durerea. Se așeza pe marginea patului și născocea o sudalmă infinită, ingenioasă, estetică, clocotind de ură și totodată de bucuria de-a blestema soarta, toracoplastia... Ca să-i acopăr ritmul delicios-infernal, mă concentram intens pe imaginea sorei zărite ziua. Îi șopteam, o mîngîiam... Al treilea pacient (oricînd există și un al
Cui îi place să interpreteze? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16159_a_17484]
-
prima oară în istoria omenirii, orbii au intrat în grevă! Și tot la noi, ortacii lui Miron Cozma încep să-și dea foc! între timp, scufundați în metafizica lor de șatră, un primar general și unul de sector arată, printre sudalme și înghionteli televizate, gradul de civilizație al aleșilor națiunii! Ne-am obișnuit cu absolut totul: cu foetușii aruncați de tinere mame românce în apa scârboasă a râurilor din marile orașe, cu violuri între părinți și copii, cu murdăria, cerșetoria, lipsa
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]