3,015 matches
-
dacă îmi tot zici că mișcă. Ștefan s-a înverzit brusc. - Ce s-a întâmplat, băi?, s-a alarmat Mihai. - Stai. - Ce ai pățit? Îți e rău? - Am simțit, am simțit... Ștefan era cu mâna la stomac. Două brobonele de sudoare i se prelingeau pe frunte. - Ce ai simțit? - Am simțit un miros, un miros cunoscut și a început să mă doară rău stomacul. Și să simt o zbatere îngrozitoare înăuntru. - Miros eu cumva a transpirație?, și-a băgat Mihai nasul
Parfum și gastrită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20751_a_22076]
-
știi? Dar...cât ți-a dat? Zece mii la kilometru, sau un milion? Hai, spune, că tipu’ a declarat! Gândurile astea se fugăreau prin creierul lui mai repede decât viteza luminii. Dar ultimul gând îl electrocută, provocându-i câteva picături de sudoare pe șira spinării. Îl privea pe țigan lung, fără să spună un cuvânt. Mustăciosul îl privea și el, studiindu-i expresia feței. A înțeles repede că nu se înșelase, când l-a ales din lungul șir de taximetriști care așteptau
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
fizică și intelectuală), pe care o consideră sportul clasic : „Ieși-va omul la lucrul său și la lucrarea sa până seara !” strigă Proorocul David (Psalmii 103, 24), amintindu-ne de canonul primit de Adam și urmașii săi de la Dumnezeu : „În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta...” (Facerea 3,19). Însă Dumnezeu, în marea Sa milostivire, a ales pentru neamul omenesc o pedeapsă blândă, ce reprezintă de fapt principalul mijloc de întreținere a sănătății. Într-adevăr, munca fizică, echilibrată în raport cu
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
meu era ținta , am simțit o ușurare când l-au tăiat, Fluxul magnetic încetează, sângele inundă munții imaginari, Dumnezeu privește cu coada ochiului, liberum arbiter, Acceptă, spune iubita, draga de ea, acceptă, accept, ei și? M-am trezit lac de sudoare. Cineva privea o eclipsă. Capul meu se plimba pe cer, l-am chemat bătând din palme, El m-a mușcat de umăr, a spus, am revenit, nebunatic trubadur, Dar ce vei face? Mă paște timpul ca pe iarbă, copacii mor
TRĂDAREA TRĂDĂRII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383688_a_385017]
-
noi acum! Mai multă, știu, s-a scuturat pe drum... DURERI DE MAI... Ce Mai tineresc era odată! Împăcarea dintre azi și ieri, Sub această zare vinovată Țara noastră-i plină de șomeri... Tinerii se duc prin țări străine Semănând sudoarea frunții lor, Lângă fabrici goale și uzine Crește nepăsare și mohor! Cei bătrâni și înfrigurați acasă Își plătesc facturile incerte, Celor sus aleși nici nu le pasă, Dumnezeu, dacă o vrea, să-i ierte! Pentru ei mereu e sărbătoare, Primiți
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
VISUL Autor Viorica Gusbeth Avusese o zi nespus de agitată. Întorcea capul, mergând pe stradă. Simțea că e urmărit. O senzație atât de neplăcută! Pe cer soarele hotărâse că are dreptul să doboare astăzi limita de temperatură suportată de tereștri. Sudoarea curgea pe fața lui, batista era deja udă, nici nu o m-ai putea folosi. Ce e cu căldura asta, a înnebunit și soarele ? Ridică privirea spre cer, acceptând ideea de a orbi la vederea lui, dar măcar o privire
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
în tot acest timp cum ardeau pungile. Aerul care venea prin fereastra deschisă a bucătăriei făcea ca atmosfera să fie încă respirabila, dar deja, Florin trebuia să se abțină să nu tușească. În încăpere era deja atât de cald, încât sudoarea i se scurgea șiroind și udându-i cămașa. Înainte de a ieși din apartament, închise fără zgomot fereastra și împingând un rest de pungă ce încă ardea, către cabul electric, se grăbi să iasă din apartament. Plasticul trusei de scule se
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
prin introducerea unei organizații și a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a țării, organizație care costă prea scump și nu produce nimic. Cum ați caracteriza actuala clasă politică? Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului, fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țării. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulități pentru orice scânteie de merit adevărat și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
versuri apărută în ediție bilingvă - traducere în limba franceză, Hermine Cîmpean - Editura Ginta, 2010. Poezia din acest volum este cernută prin sită deasă, lasă în urmă praf magic. În față se iscă o stâncă pe care cititorul o străbate cu sudoare pe frunte, rând cu rând până la ultimul punct. Poetul urcă Golgota poeziei cu coroana de aur, aurul victoriei pe fruntea care sângerează și în somn. “scrum sunt la picioarele tale Isuse zadarnic am cucerit lumea lumea nu vede că ard
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 9 Septembrie 2015 Tot cerșind din poartă-n poartă, Cruce vie printre cruci, Lacrimă de fluier spartă, Iancule, unde te duci? Știu că supărarea doare Și nu încape sub șerpar, Plini sunt codri de sudoare Și-Arieșul de amar... Noaptea peste ochi te-apasă, Lasă-ți murgul pe izlaz Și ți-om da pălincă întoarsă, Dă-l încolo de necaz! Dinspre Munți, dinspre lumină, N-auzi tulnicul cum strigă? Mai rămâi cu noi la cină, Brușul
IANCULE, RĂMÂI CU NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378240_a_379569]
-
cap, țesut cu modele înflorate. Abia într-un târziu, viespile au părăsait trupul în chinuri al Filofteei, zburând la turla bisericii aflate în marginea satului Alunu. Când s-a sfârșit visul de coșmar, mama Filofteei s-a trezit lac de sudoare, pe la orele trei dimineață, pe când pruncuța sugea netulburată la sânul ei. Tălmăcit de către bătrânele din sat ca o veste a necuratului, visul acesta a dat curs făptuirii unui ritual după care se tămâiază prin casă, prin curte, pe uliță, iar
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
un strămoș care a fost omorât legat de coada calului. Ea era rubedenie chiar și cu Horia. In memoria strămoșilor mei, mă revolt și mă neliniștesc. De altfel, poate că zidurile frumoaselor clădiri din Budapesta închid și o picatură din sudoarea strămoșilor mei. Diaspora română din secolul XIX a avut o contribuție decisivă la crearea României. Personal, eu nu-mi imaginez că diaspora română din Paris, ar avea puterea de a ameliora situația economico-politică a României, care, pe de o parte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
gură. -Bani, băăă, era plină cu lire italiene !- le spunea el încet, conspirativ. Lire italiene, da,da, era tixită cu lire italiene...și aruncai pușca, fraților, cât colo, pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca prostul ce să fac eu
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
razante, Zadarnică e-atunci întreaga muncă. Iar stelele-s prea reci și prea distante Și eu nu pot decât să presupun că Ascultă vreun îndemn sau vreo poruncă, De a ne face clipe deprimante. Din brațele cu mâinile-ncleștate Și din sudoarea limpede a frunții, Un monument începe să se-arate, Mult mai semeț și mai înalt ca munții, Pentru acei cu suflete curate, Chiar dacă sunt prea mult bătrâni, cărunții. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ARCAȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare
ARCAŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382164_a_383493]
-
blânde adieri, Și fiecare a primit arsura Sărutului venit de nicăieri. În urmă simt, pe pieptul meu, fierbinte Împunsătură, sfârcul întărit, Flămânde-așteaptă buze să-l alinte, Se zbate când e strașnic crâmpoțit. Eliberat de buzele hulpave, Înfrigurat sub picuri de sudoare, Se lasă prada mâinilor ... octave Se nasc din icnetele de ardoare. Căușul palmei poartă-n el un cântec, Acord alert din ritmul venusian Al degetelor, desenând pe pântec, Preludiul vindecării de alean. Cearceaful vălurit de'odihna frântă ... Păstrează-n cute
TE-AM MEMORAT ÎN FIECARE PALMĂ … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382284_a_383613]
-
stare de spirit tonică, în ciuda celor trei cruci, de pe subsolul paginii, cu Iisus răstignit. În aceeași notă de candoare molipsitoare se înscrie ,,Primăvara (2)”. De ce ,,2”, nu am înțeles. Unde-i, oare, ,,Primăvara (1)” ? Fire inocentă - ca stropii de rouă (sudoarea privighetorilor, care s-au ostenit, cântând toată noaptea), sfielnică precum dalbul ghiocel biruind mantaua de hermină a zăpezii -, Cristina Mariana Bălășoiu ne invită să zâmbim copilărește în finalul iconiței lirice titrată ,,Ciobănaș la oi am fost”, care ne duce cu
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
atâta s-a ostenit, încât vinele de pe piept și de pe grumaz îi sunt umflate și zvâcnesc sub piele. Stăpânul e mândru că a adus-o într-un asemenea hal, pipăie sulurile acelea pline cu sânge, în timp ce Grégoire o șterge de sudoare și îi oblojește zgârieturile. Odată, sosește cineva în timp ce stăpânul chinuie iapa rotată; nu e Duplessis; e un tip mititel și rotofei într-o trăsurică, un țăran. Zice că vine din apropiere de Angers. Duplessis își face turneul obișnuit și se
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
minime modificări, a unui binecunoscut cîntec comunist, Tînăra Gardă? Iată cum suna acesta în varianta inițială, cea a stîngii: "Noi sîntem în primul rînd, / Noi mergem direct la țintă, / Noi sîntem Tînăra Gardă, / Noi atacăm, atacăm. // Cu fruntea scăldată de sudoarea muncii, / Stomacul gol de nemîncare / Și mîna plină de funingine și bătături / Cuprinde arma."xvi. Iată și marșul, nazist acum, intonat de SA din Silezia: "Noi sîntem trupele de asalt, mergem direct la țintă, / Noi sîntem în primele rînduri, atacăm
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
Și mîna plină de funingine și bătături / Cuprinde arma."xvi. Iată și marșul, nazist acum, intonat de SA din Silezia: "Noi sîntem trupele de asalt, mergem direct la țintă, / Noi sîntem în primele rînduri, atacăm curajoși! / Cu fruntea scăldată în sudoarea muncii, stomacul gol de nemîncare, / Mîna plină de funingine și de bătături cuprinde arma."xvii. Sînt recuperate întocmai, de la comuniști, tema asaltului, cea a mîinii aspre care se înarmează hotărît, a înfrățirii muncitorului cu țăranul. Iar portretul luptătorilor, indiferent de
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
I, violina II, viole, violoncel, contrabas. Ultima pagină a manuscrisului este ușor pătată iar la sfârșitul lucrării, apare pe diagonală, semnătura compozitorului și data: Paul Constantinescu, 24 VI 938. Dedesubt, există un text scris de dirijorul George Georgescu: Picăturile de sudoare sunt căzute de pe fruntea mea în seara premierei. George Georgescu. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4; Paul Constantinescu: La început se numea „Nuntă în Fundul Moldovei”. Cum costumele acestei regiuni nu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
se amestecau mirosul de bere la butoi și-al tejghelelor umede, al podelelor date cu motorină și-al coniacelor pe bază de chimicale, al dopurilor de vin "de regiune", al lichiorurilor (sintetice) de ouă sau ciocolată, cu bâzâitul muștelor, acreala sudorii și damful greu al țigărilor de proastă calitate. Era o perioadă în care barurile încă nu se răspândiseră, când "grădina" și "bodega" dețineau supremația în preferințele românilor. Stațiile de amplificare nu cuceriseră restaurantele, așa că, între o melodie și alta interpretate
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
degetul încă vreo doi grași proști." (pag. 41) Alte și alte asemenea povești ce lasă iluzia că sunt desprinse din BD-uri dinamizează, deodată, viața orășelului din Moldova. O televiziune locală se naște din banii lui Derrin, visele Dirigii și sudoarea personajului narator. Parte a unui plan mult mai amplu al serviciilor secrete americane, de care nici Eminescu, nici Iorga și nici Enescu nu par a fi fost străini, o întreagă rețea de recoltare a inocenței se dezvoltă, radicular, începând de
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
mult, i-a fost retrocedată și averea, care, în 1978, era de aproape două milioane de lei, cam trei milioane de dolari la nivelul anului 2005. Averea lui Pacepa consta în tablouri, mobilă veche și bijuterii, nu moștenite, ci strânse cu sudoare frunții pe vremea când slujea cu zel Securitatea. Așadar, ce reabilitare mai vrea Baconschi? Ce trebuie noi să facem? Să îngenunchem și să-i prestăm securistului bătrân o felație? Știu că astea sunt cutumele în Mișcarea Populară, dar să rămână
P. A. de Hillerin: "Baconschi e din cale-afară de prost" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77569_a_78894]
-
Balzac, Cézar Birotteau. Secolul al XIX-lea "parfumat" este un soi de răspuns la toată această evoluție a mentalităților și comportamentelor estetice. Dezechilibrul între moștenirea secolelor precedente și viața oamenilor, așa cum se desfășura ea atunci, este evident și catastrofic. Din "sudoarea zeilor" (nume dat de egipteni parfumului) nu mai rămâne decât sudoarea și, pe deasupra, e cea omenească. Tablourile pariziene ale lui Corbin sunt descurajante, chiar apocaliptice. Orașul și locuitorii săi sunt victimele lipsei de apă, de canale funcționale, de băi (private
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
de răspuns la toată această evoluție a mentalităților și comportamentelor estetice. Dezechilibrul între moștenirea secolelor precedente și viața oamenilor, așa cum se desfășura ea atunci, este evident și catastrofic. Din "sudoarea zeilor" (nume dat de egipteni parfumului) nu mai rămâne decât sudoarea și, pe deasupra, e cea omenească. Tablourile pariziene ale lui Corbin sunt descurajante, chiar apocaliptice. Orașul și locuitorii săi sunt victimele lipsei de apă, de canale funcționale, de băi (private și publice suficiente) și de sisteme eficace de evacuare. Să trăiești
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]