55,132 matches
-
un Gnostic de doi bani" , după cum mărturisește: "Céline, pe care-l găsesc de necitit, este găleata mea de gunoi (my garbage bin)." Bloom, de exemplu, se plânge într-un mod atât de agresiv de "boala intelectuală franțuzească de care încă suferim" și de influența foarte proastă pe care unii autori francezi (în special Michel Foucault) pot s-o aibă asupra vieții intelectuale americane, încât cineva care nu știe nimic despre acesti autori și-ar putea închipui foarte bine că tot ceea ce
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
caște gura printre vechituri. Dincolo de grădină, prin geamurile galeriei, am văzut-o pe Susana întinsă pe pat, cu un șal albastru acoperindu-i umerii. Avea ochii închiși și capul dat pe spate, dar nu dormea și nici nu părea să sufere, fiindcă își mișca regulat brațul drept în ritmul unei muzici, de la radio fără îndoială. I-am anunțat pe Finito și pe Juan că urma să-i fac Susanei un portret la cererea căpitanului; la început nu voiau să mă creadă
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
ni se spune - erau de partea grecilor. Offenbach ne povestește - și cît de frumos o face - o variantă a vieții și a povestirilor lui E.T.A. Hoffmann. Un poet, învins de zei și predestinat să nu acționeze, ci să scrie, sufere, privească. Cel ce, între altele, la începutul operei, se îndrăgostește de o păpușă cîntătoare. O cheamă, ne amintim, Olympia. Și cîntă o minunată, complicată, rafinată arie de soprană spintă. Trebuie să fii poet ca să nu știi că Olympia e numai
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
mai mult sociale. S-a mai spus că și cruciadele nu erau îndreptate numai împotriva musulmanilor... Nonsens. Sigur e că religia care respectă, fără nici un rabat ocazional, regulile fizice ale Cosmosului creat, și care a avut cel mai des de suferit de-a lungul istoriei, a contribuit cel mai mult la înaintarea spectaculoasă a cunoașterii umane.
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
m-au pândit și m-au arestat tocmai în toiul nunții unui alt bun coleg - Titus Șahan, care și el mă găzduise câteva luni de zile... - Ați stat ascuns doi ani? - Aproape doi. - Dar Alexandru Stănescu n-a avut de suferit de pe urma dumneavoastră? Pe el nu l-au ridicat? - Nu, fiindcă nimeni n-a știut că am stat la el. V-am spus că pe mine m-au prins la o nuntă; cineva din asistență m-a denunțat. Au venit trei
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
mă încălzească un pic mă lua cu el lângă volan și mă ducea un tur. - Buna companie însemna elita României la acel moment! Ce era mai greu de îndurat - foamea, frigul? - Firește, ne era tare foame și v-am spus, sufeream și de frig. Ziua, când coboram din "priciurile" noastre, în duminicile când nu ne duceau la canal, eram duși la bucătărie ca să curățăm și să tocăm morcovi, cartofi. Furam pe furiș și mai mâncam astfel de crudități. Ce bune erau
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
era tare bine reprezentată și acolo. Aveam, desigur, cu toții dreptul la un "pachet" pe lună. Dar dacă nu le făceam norma (care a rămas de tristă amintire și mai târziu) pierdeam pachetul - ceea ce mi s-a și întâmplat o dată. Am suferit cumplit. Era singura bucurie și venea de-acasă și cuprindea "marmeladă în bloc", slană, biscuiți ș.a. - Cât era norma? - Cine mai știe... - Bine că ați uitat-o! Să revenim la ieșirea de la Canal, la plecarea de acolo. - Am devenit neînchipuit
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
care-l reprezintă azi la cel mai înalt nivel. Citesc, din când în când, în presă despre el; ba despre eșecul răsunător în afaceri, ba despre amnezia plății la întreținere. Acum vreo doi-trei ani, fosta stea a utecismului județean a suferit chiar rușinea evacuării cu forța pentru refuzul de a-și lichida datoriile la bloc. Ex-uteciștii și ex-aseceriștii mai păstrează o undă de umanitate în ei. Mărirea și, pentru scurtă vreme, decăderea sistemului le-a insuflat o doză de relativism. Obișnuiți
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
cețurile deasupra. Vorbesc Hochdeutsch cu amândoi. Așa, prin această limbă străină, ne apropiem. Pentru că în timp ce vorbim ne privim pe noi înșine, spusele capătă formă. Aceste ocoluri însă sunt, în ce privește realitatea, singurele prescurtări necesare. Reprezentarea durerii în artă e durerea. Acolo suferă cineva, în acel tablou de Grünewald. Asta e evident. Și fiecare durere e puțin din această durere, dar niciodată durerea întreagă. Fiecare își păstrează, slavă Domnului, obrazul intact. Asta nu mai e o pălăvrăgeală, toți suntem adulți, suntem răspunzători pentru
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
Rodica Zafiu Numele "românului tipic", reprezentat adesea în ipostaza caracteristică a "țăranului român", pare a fi suferit oscilații considerabile în decursul timpului și în diferitele regiuni istorice. În momentul de față, numele folosit cel mai frecvent ca antonomază cu funcție etnico-socială e Gheorghe ("nea Gheorghe", despre care am scris în această rubrică cu doi ani în urmă
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
Asprimea unei fraze îi e la fel de indiferentă literaturii adevărate, ca și onctuozitatea ei..." Ceva rămâne sigur, notează Borges la capătul Superstițioasei etici a cititorului. "Greșeala predilectă a literaturii de azi este emfaza... unic, niciodată, întotdeauna, totul, desăvârșit..." Lucrul de care suferă în prezent mulți români trecuți prin purgatoriul marxist, jemanfișiști din născare, - ca și destui din scriitorii lor, - ori tocmai de aceea.
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
Mauriac, într-o gasconadă celebră, spunea că va refuza să citească teza sartriană absconsă din L'Etre et le Néant, chiar și sub amenințarea revolverului. François Mauriac asculta apelul lui Flaubert, venit din cealaltă lume. Fără îndoială biata mea Bovary suferă și plânge în acest moment în douăzeci de sate din Franța". Aceasta este adevărata libertate a romancierului, o libertate de dragoste, așa credea François Mauriac, și se gândea poate la întrebarea insidioasă pe care Jean Amrouche i-o pusese despre
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
farurile, vitrinele sau fotografiile denotă multă nostalgie și o dubioasă travestire a adevăratelor resorturi economice ale zmeilor, încât mai că-ți vine să-ntrebi: „Domnule... poet, părinții dumneavoastră știe cu ce vă pierdeți vremea?" Ce să mai, Enciclopedia lui Cărtărescu suferă de bolnăvicioasă imaginație, o predispoziție orbitoare pentru tot felul de speculații gratuite și paradoxuri, inventivă dintr-un periculos spirit ludic și inconștient de fantezistă. Kids, try this at home! Marius Chivu zmeolog amator Muzmeul (Presupusa) știință într-ale criticii literare
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
compune un „jurnal intim". Nu m-am ținut însă cu mare regularitate de el fiindcă au fost momente cînd mi-a fost frică să-l țin (mai ales după 1944) și să aștern pe hîrtie tot ce gîndeam, simțeam și sufeream atunci. Mi-au rămas totuși cîteva caiete din perioada ’36-’40, unul din timpul războiului și acesta pe care l-ați pomenit și pe care l-am publicat în ultimii ani. După părerea mea, jurnalul este creația cea mai interesantă
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
realizările mari din punct de vedere politic, cultural, economic se fac sub îndrumarea celor care conduc poporul, cu ideologia respectivă; or, ideologia care s-a abătut asupra poporului român era de asemenea natură, încît acestuia nu-i rămînea decît să sufere în tăcere și să aștepte o perioadă de eliberare în care să se manifeste așa cum dorea. - Într-o autobiografie care vi s-a cerut, v-ați declarat „o victimă a regimului burghez, a culturii burgheze". Sunt curios să aflu cu
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
de nume uzuale, la ordinea zilei, pe care le rezolv cu mare greutate și, uneori, spontan. Așa, ca amănunt anecdotic, în momentul de față mă consider în întrecere cu fostul președinte american Ronald Reagan. Suntem amîndoi de aceeași vîrstă și suferim - el poate mai mult - de aceeași bolă, Alzheimer. Am o singură curiozitate: să văd care dintre noi va ceda primul. - Cum veți părăsi această planetă? Dezgustat? Încrezător în destinul românilor? Al omenirii, în general? - Am sentimentul că voi părăsi această
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
și ideea de clică politică arată altfel la Carol și la Adrian: primul îi avea, să zicem, pe Urdăreanu sau pe Mitiță Constantinescu, în timp ce Arogantul se are doar pe sine. Autoproiectându-se la înălțimi amețitoare, el pare a nu-i mai suferi nici pe slugoi. Într-un acces de grandomanie, a ajuns să dea de pereți până și cu cei mai servili dintre ei. Dar să revenim la excesul de zel. E un truism că dictatorii nu pot acapara puterea de unii
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
pare evident că pînă la instaurarea comunismului literatura română nu a avut parte de o criză de identitate, a fost, dimpotrivă, animată de un anti-crizism care a impregnat toate zonele literare ale epocii. Că literatura română se poate să fi suferit crize de altă natură (care să pună în discuție nu "moartea literaturii", ci, posibil, "viitorul" ei, rolul literaturii, cheie în care sînt analizabile cuvintele lui Eliade citate de Cordoș - "Criza în care intrase lumea occidentală îmi dovedea că ideologia generației
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
În ce privește capitolele dedicate "crizei atipice" a literaturii sub comunism și "literaturii crizei", ele sînt interesante la nivelul informației (Sanda Cordoș are o capacitate de sinteză net superioară celei a Anei Selejan, cu care împarte interesul pentru epoca realismului socialist), dar suferă de ceea ce s-ar putea numi descriptivism istorico-literar. Pasionant excursul prin dezbaterea despre criza literaturii dominate politic, declanșată în presa vremii de Virgil Ierunca, și perfect valabilă ideea de a studia ca tipică pentru "literatura crizei" literatura rurală, sub diversele
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
spiritualist de a atinge o inimă a materiei. În această privință poetul se aseamănă atît de mult cu Teilhard de Chardin, gînditorul foarte actual, fiu al aceleiași eclezii, care vedea și el în materie elementul vital de care «nu putem suferi să fim despuiați»!". Un anume umanism agreabil "forurilor" ideologiei totalitare e de asemenea pus în scenă cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
năvală stihiile, pustiul, amenințările teribile ale imensității ce se refuză oricărei ordonări: "Boala de nevindecat a lui Bacovia este groaza de pustiu. Sentimentul pustiului se ivește aproape în orice text al poetului". Altminteri este însă apreciat Ioan Alexandru. Acesta a suferit, într-un timp relativ scurt, o metamorfoză radicală și, nu mai puțin, contradictorie, trecînd de la agitația dionisiacă, "păgînă", la un simțămînt exclusiv religios, turnat în ostentative tipare sacerdotale: Ne aflăm în fața unui credincios fervent, lipsit de cea mai mică urmă
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
relata cum și de ce a avut loca prima arestare în rîndurile baronilor locali ai partidului de guvernămînt. Prin arestarea lui Medințu, PSD-ul din Arad și-a pierdut vicepreședintele și un sponsor de nădejde. Mult mai grea a fost pierderea suferită de Republica Guineea care a rămas fără consulul ei onorific. ZIUA publică un articol tradus dintr-o publicație bulgară on-line, intitulat " Secretele NATO sînt la mâna securiștilor bulgari". Subtitlul ne lămurește: "Fostul șef al diviziei de urmărire a jurnaliștilor străini
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
astfel securiștii. Cu siguranță că Ristea Priboi se simte persecutat și marginalizat degeaba după lectura acestui articol. * Neobosita poliție română nu stă degeaba. Ca să-și arate recunoștința față de medicii care au aceeptat să devină turnători fără simbrie - pîrînd pacienții care suferă de boli incompatibile cu volanul - polițiștii vor face la rîndul lor recensămîntul prostituatelor care suferă de sifilis și le vor retrage din serviciu. Nu ne pronunțăm asupra acestei inițiative, dar vă semnalîm o anchetă din Evenimentul zilei din care reiese
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
acestui articol. * Neobosita poliție română nu stă degeaba. Ca să-și arate recunoștința față de medicii care au aceeptat să devină turnători fără simbrie - pîrînd pacienții care suferă de boli incompatibile cu volanul - polițiștii vor face la rîndul lor recensămîntul prostituatelor care suferă de sifilis și le vor retrage din serviciu. Nu ne pronunțăm asupra acestei inițiative, dar vă semnalîm o anchetă din Evenimentul zilei din care reiese că unii reprezentanți ai Poliției lucrează și în slujba comunităților de pești și prostituate din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
înseamnă acest "ochi"? Este un dar al naturii, care trebuie însă cultivat, dezvoltat uneori, pentru a nu-l pierde. Mă ajută în diagnostic, ca pe medic. "Ochiul" meu deosebește gripa de reumatism, stabilește cu certitudine o maladie, vede de ce anume suferă "pacientul". Dar legat de felul cum mi-am cultivat "ochiul", trebuie să spun că acesta își are limitele sale. Se spune că "ochiul" meu valorează ceva în domeniul picturii franceze a secolelor XVII și XVIII. Nu are nici o greutate cînd
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]