1,466 matches
-
în cer, sau sub pământ. Ne-a lăsat-o slobodă în vânt. În cerc ne naștem claustrați. Ei l-au creat; cei învățați nu au știut că vor muri și ei, odată cu cei rămași o vreme de neatins, sub ochiul suferind și aprins. * * * vecina mea, Lucica Filosofând ne pregătim pentru moarte, spunea Platon, în albastra lui carte; coboară spre noi, credeau alții, aici pe pământul sacralizat. Timpul ne tot apropie de ea, deși tot mai aproape, lângă fereastră, stă și așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
perdea albastră. Toți vom mai înflori altfel nu am uda rădăcinile în fiecare zi. Rămâne un mister moartea? De ce când murim, Dumnezeu este invocat, numit, implorat; cu el plângem când ne chinuim, îl așezăm lângă petalele de flori, pe perna suferindă, blândă în lumina de ceară. El este misterul, ultimul cuvânt înaintea morții. Îl vom întâlni pe Dumnezeu, acolo, în prag ne vom uni, înainte ca lumina oarbă să îmblânzească glasu-i de arhiereu. în grota ce stă să ne soarbă. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
trecut un ceas, tot așteptăm să vină și să ne cheme cel care rost mai are în ultimul popas. Tristețea-n agonie se strămuta în mine în plină zi cu soare și cu brățări de aur. Era licoarea urii, iubirea suferindă, în chin te îmbăta ca un pahar cu vin, dar ce frumos era să treci peste nisip, să mai poți vedea o lacrimă fierbinte, rămasă fără chip... Și va mai trece o vreme, și va mai trece-un ceas, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
parfumul cel mai fin și oferă ghirlande de lotus pe brațele și gâtul soției tale... Aruncă departe grija, gândește-te să te bucuri până când va sosi ziua să ajungi în țara care iubește tăcerea". Și iată, în Dialogul unui om suferind cu sufletul său, o a treia hipostază a viziunii morții, și anume impresionantă laudă a morții, ca supremă eliberare: Moartea e azi în fața mea Ca vindecarea de o lungă boală, Ca o ieșire în aer liber după ce ai stat închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
beletristică, incongruența lor culinară și modul atât de diferit în care se raportau la lumea din afara pereților apartamentului nostru. Poate că și dispariția mea se leagă, în fond, de ei doi, neîmpăcați la căpătâiul celui de-al treilea copil, cartea, suferindă în memoria mamei și vinovată de exces de fantezie în forul interior al tatălui meu. Dar nu am ajuns încă aici. Cinstit ar fi să spun că de la tata l-am luat pe „Nu“, reacția lui primară la tot ce
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
putut întoarce din drum. Ne-a anunțat că n-o să-și găsească odihna pînă n-o să rezolve ce i-a mai rămas de rezolvat pe lumea asta; și așa, în întunericul veșnic care-l înconjura, mișcîndu-și fără grabă picioarele încă suferinde, într-o zi înțeleptul a plecat. Unde a plecat? Și pentru cît timp? ...Și, mișcătoare, nefericită poveste, dar, iartă-mi întrebarea, prietene, în ce fel mă poate ajuta pe mine? Lupino, ai aflat rezultatele: am răscolit pădurea pe toate fețele
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
guerre comme à la guerre, gândi Plescăială și își descheie nasturii de la cămașă, făcând inconștient o trecere în revistă a frazeologismelor preluate în limba română direct în varianta lor franceză. Gestul dezveli, pe lângă pieptul costeliv, asemănător cu al câinilor comunitari suferinzi de boli de piele, încă patru expresii asupra cărora Plescăială nu insistă, pentru simplul motiv că nu avea idee ce e acela un frazeologism. Se scotoci prin buzunarele de la pantalonii prea groși pentru canicula ce îl mânase încă de dimineață
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
obținut brevetul de pilot public. Și-a continuat activitatea la AVIASAN Otopeni, în calitate de comandant de aeronavă, până la pensionare, în 1969. După mărturiile fraților săi, Maria și Octav, Elena era fericită străbătând văzduhul ca pasărea în zbor și când slujea oamenii suferinzi. Avea o satisfacție atunci când făcea curse în Moldova - la Iași, la Bacău, la Suceava -, iar când zbura deasupra satului Heci făcea trei viraje, pentru a vedea oamenii care lucrau pe ogoare și casa părintească în ruină. Activitatea sa de femeie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mariana Codruț ia din postmodernism ceea ce simte că-i trebuie. Și anume, referința culturală directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
Mariana Codruț ia din postmodernism ceea ce simte că-i trebuie. Și anume, referința culturală directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
la ceremonia încoronării din 1922 de la Alba Iulia. Regina, "mama răniților" din spitalele de campanie de pe fronturile din Moldova, ultima redută rezistând cu eroism inamicului, nu ezită să lanseze - S.O.S.-uri către Crucea Roșie internațională, obținând pentru cei suferinzi și nevoiași un sprijin substanțial din partea organizației americane Hoover (acesta va deveni președinte al S.U.A.) și a Crucii Roșii britanice și canadiene. Acum, în 1919, se pregătea Conferința de Pace și România, destul de necunoscută de către occidentali, avea nevoie de susținere
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
păstrate de atunci găsesc una pe care scria "Verflucht sei dieser Ring" (Blestemat fie acest inel). Chéreau inventează rafinat gestualitatea în albia muzicii și a cuvântului. Reușise să convertească fabulosul obscur, conflictele dintre "zeii" Walhalei într-o poveste a umanității suferinde. Mă resemnez că de această dată nu voi vedea nimic. Tot la Bayreuth, Daniel Barenboim, tânăr, dirija în 1981 Tristan și Isolda. Anii elanului inițial de a lucra împreună sunt apropiați. Ascultăm acum o versiune care poate întrece în autenticitate
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
fiu de medic. Dumneavoastră de ce v-ați ales această meserie ? La întrebarea "de ce ai ales medicina" sau "cum te-ai hotărât pentru chirurgie", întrebare care nu lipsește din nici un interviu, se obțin întotdeauna răspunsuri pretențioase. Pe lângă cel comun (binele umanității suferinde) este și cel mai subtil "nu știu cum s-a întâmplat că niciodată nu m-am gândit să fac altceva". Asta lasă să se înțeleagă că e vorba de o iluminare petrecută cândva, inainte de zorii aducerii aminte, dacă nu cumva chiar
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
sau, numai, par) ingenui... E, pare-mi-se, cazu-ți propriu, Ioana. Rilke al tău are ceva din abandonul unui înger ce surâde, rătăcit, printre mizeriile umane. Are, de-asemenea, o prospețime, o răcoare, o "reveneală" de afresco, atunci când "acuarela suferindă" nu se va fi uscat, pe zid, cu totul, - totul fiind în curs de săvârșire, ne-, încă, săvârșit, dar viu, ca, dacă te-ai fi strecurat, după o clipă, în penumbra umedei basilici din care Fra Angelico tocmai plecase. Am
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
bursa valorilor acesteia prin exploatarea capitalului pe care îl reprezintă opera, valoarea și, mai ales, reputația: scriitorul secolului nu este învinsul, scepticul, nici "poetul blestemat" - figurile specifice cîmpului literar al veacului XIX -, ci omul în confruntare cu vectorii planului social, suferind mereu prin conștientizarea poziției sale totdeauna periferice, dar nu mai puțin mistuit de dorința de a stăpîni scena, de a se integra (și a străluci) printre protagoniștii spectacolului puterii: Nimeni nu vrea să-mi dea sprijin să trăiesc, toți mă
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
himere, un permanent disconfort spiritual ce frizează mizantropia și, deseori, replierea cinică". Donquijotismul și bovarismul sînt tangente la o asemenea natură scindată care tentează în permanență gesturi recuperatoare, patetice răsuciri. Avînd o conștiință de "ratat" pe care o poartă cu suferind orgoliu, Macedonski își organizează un microclimat convenabil firii sale. Se slujește în egală măsură de "garda clientelară" a devoților din cenaclu și de un spațiu al viețuirii proteguitor printr-o violentă estetizare. Acest habitaclu baroc ne apare sugestiv ca o
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
urmă cu două săptămâni, o cafenea belgiană a lipit pe geamul de la intrare un afiș pe care scria "Interzis evreilor". JTA relatează că în Belgia apar din ce în ce mai multe incidente antisemite. Ultimul dintre acestea o are ca protagonistă pe o evreică suferindă de o coastă ruptă. În loc să o consulte pe femeie, un doctor belgian i-a recomandat "să viziteze Gaza" pentru a-și alina durerile. Fiul femeii a sunat la numărul de urgență la ora locală 23:00. Doctorul a răspuns "nu
Femeie refuzată de doctor pentru că e evreică: Du-te în Gaza să te vindeci by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82092_a_83417]
-
urmă cu două săptămâni, o cafenea belgiană a lipit pe geamul de la intrare un afiș pe care scria "Interzis evreilor". JTA relatează că în Belgia apar din ce în ce mai multe incidente antisemite. Ultimul dintre acestea o are ca protagonistă pe o evreică suferindă de o coastă ruptă. În loc să o consulte pe femeie, un doctor belgian i-a recomandat "să viziteze Gaza" pentru a-și alina durerile. Fiul femeii a sunat la numărul de urgență la ora locală 23:00. Doctorul a răspuns "nu
Femeie refuzată de doctor pentru că e evreică: Du-te în Gaza să te vindeci by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82091_a_83416]
-
din Urmuz (în traducerea lui Dan Shafran). Actorul suedez și-a făcut loc printre scaunele numeroase strângând la piept o servietă de funcționar, plină de hârtii și alte lucruri: un măr, un cârnat. Era vorba de un marginal, un om suferind de "un mal d^esprit" a cărui frustrare căuta un mijloc de exprimare, o comunicabilitate cu semenii săi. Dar tot ce făcea se întorcea împotriva lui, hainele, costumul kafkian se răzvrăteau, până și cravata îi sărea în față ca un
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
pretexte de a deforma trupurile, de a le jupui până la carnea sângerândă. La acest nivel al cărnii rănite, omul și animalul încetează să se confrunte, încep să se confunde. Când Deleuze afirmă că Omul care suferă are ceva bestial, animalul suferind e om, nu face decât să expliciteze surprinderea lui Bacon, intrând într-o măcelărie, de a nu se afla el în locul animalului. Din contopirea dintre om și animal - sugerată pictural prin zona tulbure, de indiscernabilitate între om și animal - nu
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
Nu facem rău la nimeni, nu avem nevoie de păcatele nimănui, ajutăm pe toți cum putem și cu ce putem, dar de ce tocmai cei cărora le-am făcut bine ne răsplătesc cu rău? De ce le face plăcere să ne vadă suferind? - Bine, zise părintele care o asculta cu răbdare, dar ce rău vă fac acești oameni? Ce ați avut și ați pierdut, în urma stăruințelor lor de a vă face rău? Ați pierdut casa? Ați pierdut locul de muncă? V-au răpit
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
altfel. Dacă Dumnezeu a îngăduit ca să se întâmple aceste lucruri, să vină asupra familiei dumitale aceste vorbe de defăimare și necinste, o fi fiind un motiv, nu crezi? Ca să-ți fie mai ușor să suporți și să nu te consumi suferind, adu-ți aminte dacă nu ai făcut și dumitale cuiva la fel. Poate, anume, pentru aceasta și a venit acum această încercare asupra ta. Nu ai clevetit pe nimeni în viață? - Ba da, părinte. - De câte ori ai fost martor la clevetiri
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Încă Îi șiroiau uimiri din gura Întredeschisă. M-am ținut tare. Dar după ce am ajuns jos, la capătul scărilor, mi-am Îndepărtat masca falsului nepăsător, care Începuse să mă Încorseteze, și mi-am așezat la loc fața normală, pe alocuri suferindă, de proaspăt concediat. În adâncu-mi nebănuit se spărgeau, furioase, mari talazuri. În drum spre garsonieră, spre bârlogul meu de burlac absolut, am Întâlnit un cortegiu funerar. Mortul avea un chip nemaivăzut de galben. Atât de galben, Încât am crezut că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
felie de pâine, completă mama. - Și o felie de pâine, spuse Ina și se așeză la masă. Nu voia să o supere pe mama ei care și așa avea în ultima perioadă o durere acută în dreptul inimii. Semn că era suferindă și că era încercată de o nouă criză, mama ei își trase un scaun pe care se așeză cu grijă în fața fetei, privind-o cum soarbe, fără nici o tragere de inimă, câte un pic de lapte, uitând de multe ori
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
câteva săptămâni. Se reîntâlniră de mai multe ori. La fel, însă, ca înainte de contact: Bună, ce mai faci? Bine, mulțumesc, la fel. Nimic mai mult. Pe el începură a-l bate gândurile. Ce să fie cu asta, oare? O fi suferindă, te pomenești, de ceva. O fi. Pe lume sunt mulți oameni suferinzi, care-și ascund suferința în ei, ca într-un fel de ceva de nepătruns. O fi una din acei oameni.O fi. În altă zi, veni din nou
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]