KorAP: Find »[drukola/base=sufix & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...93 >

2,316 matches

Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259

Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA. Citește mai mult Ne referim la numele de agent cu sensul „care călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p.

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA.... XI. SOARE SFÂNT, de Ion Cârstoiu, publicat în

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
la apariția carului de luptă și a carului de transport, el i-a pus numele asemănător cu al astrului văzut de om zilnic și care e rotund. I-a zis deci *reth „roată“ pe indo-europeană cf. egipt. re „soare“ + ț sufix feminin (deși mari învățați că Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“). Citește mai mult Nu există domeniu mai captivant că cel al etimologiei, adică al studierii originii și evoluției cuvintelor. Dar sunt numeroase capcane

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
la apariția carului de luptă și a carului de transport, el i-a pus numele asemănător cu al astrului văzut de om zilnic și care e rotund. I-a zis deci *reth „roată“ pe indo-europeană cf. egipt. re „soare“ + ț sufix feminin (deși mari învățați că Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“).... XXX. THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1447 din 17 decembrie 2014. De ce oamenii

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243

Cine a spus domnului Courthiade că acestea sunt cele mai vechi dialecte cu adevărat? Unde este bibliografia pentru a demonstra propria să supoziție transformată într-o DOGMĂ? Doar presupunând că dialecte de tip căldărar sunt mai noi decât Arli, deoarece sufixul -IMOS se presupune că este de origine greacă, domnul Courthiade A DISTRUS toate dialectele noastre. Am auzit soția lui este un vorbitor dialect Arli. Poate că aceasta este bibliografia lui. Dar eu pot demonstra domnului Courthiade că sufixul -IMOS este

THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
Arli, deoarece sufixul -IMOS se presupune că este de origine greacă, domnul Courthiade A DISTRUS toate dialectele noastre. Am auzit soția lui este un vorbitor dialect Arli. Poate că aceasta este bibliografia lui. Dar eu pot demonstra domnului Courthiade că sufixul -IMOS este de origine indiană. Dar domnul Courthiade a uitat ceva foarte important: daca acceptăm că toate dialectele rome s-au format în Imperiul Bizantin, împrumutând multe cuvinte grecești și gramatică, apoi, TOATE dialectele rome se încadrează în categoria a

THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361

haram ce-mi pasă mie de tezaur? să vi-l aducă matelotul! doar dacă vreti, la schimb pe aur, să vi-i aduc pe ruși cu totul! sunt sigur că vor pune... botul. Când “escu” e la președinți E blestem sufixul “escu” (N-am nimic cu Eminescu); E bun la toti, zic printre dinți, Dar nu e bun la... președinți. rușii beau, dar nu sunt hoți după cum ne spune slova, rușii beau, dar nu sunt hoți; noi le-am dat, în

HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Hepigrame_george_safir_1379190579.html [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
Corola-website/Law/173524_a_174853

produsului/prospect; ... h) diferențe în ceea ce privește efectele și monitorizarea supradozajului; ... i) diferențe în ceea ce privește modul de acțiune și viteza de instalare a efectului între substanțele active din medicamentele care folosesc aceeași denumire comercială de tip "umbrelă" în denumirea lor; ... j) folosirea de sufixe/prefixe diferite și modul cum acestea realizează diferențierea dintre medicamente, ținând cont de concentrație, populații, arie terapeutică etc.; ... k) detalii referitoare la ambalaj, inclusiv: ... - forma, designul și culoarea ambalajului (primar și secundar); - așezarea și evidențierea informațiilor despre substanța activă și

EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/173524_a_174853]
Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359

răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume

LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053

mi-e iarnă și apoi mi-e vară, cu macii arzând, frisoane doctore și mai ales mi-e tristă toamnă. Dorul? Aleargă nebunul, bunul, între mine și el, pe un curcubeu de oțel. Unii spun că am boala aceea cu sufixul ,,bună”, Eu zic că sunt bolnavă de poezie, doctore. Spune ceva! Hai, nu mai sta! Lasă-mă doctore, nu mă trata de acest microb, ce m-a făcut rob, mi-e bine așa, cu mâna pe-o stea. Referință Bibliografică

DE SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1478344480.html [Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053]
Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138

latinescul „bannea” și slavonul „banja”. Ca să nu supere pe cele două limbi. Sau pe cei din taberele lor?! Pentru cuv. „brut”, originea este latinescul „brutus”. Și tu, Brutus? Însă cuv. „brutar”, cică ar proveni din „brut” la care se adaugă sufixul -ar, adică brut plus ar. Ca să vezi! Nu știam că brutarii sunt niște brute cu sufix. Destul cu gluma! Spațiul și timpul nu ne permit să comentăm toate etimologiile ciudate din DEX. Autorii săi sunt, totuși, niște specialiști competenți, care

LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
taberele lor?! Pentru cuv. „brut”, originea este latinescul „brutus”. Și tu, Brutus? Însă cuv. „brutar”, cică ar proveni din „brut” la care se adaugă sufixul -ar, adică brut plus ar. Ca să vezi! Nu știam că brutarii sunt niște brute cu sufix. Destul cu gluma! Spațiul și timpul nu ne permit să comentăm toate etimologiile ciudate din DEX. Autorii săi sunt, totuși, niște specialiști competenți, care au realizat o lucrare monumentală, pentru care merită tot respectul. Baza acestei lucrări este, poate, fixată

LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -B`EN Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -B`EN Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg. -(V)bò pl. -(V)bè, OBL. sg. -(V)màs- pl. -(V)màn-, la ‘carpaticii’ din Mera -po, cu varianta -bo, rar -mo, la rromvlahii din Dumbrăveni

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
V)màh̸- / -(V)màs- pl. -(V)mat`ën-, iar la bumbăcari N. sg. -(V)mò’ pl. -(V)màta, OBL. sg. -(V)màh̸- pl. -(V)matèn-. Sufixele -bò, -pò și -mò, cu N. pl. în -è, sunt la OBL. -(V)màs- la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
̸- pl. -(V)matèn-. Sufixele -bò, -pò și -mò, cu N. pl. în -è, sunt la OBL. -(V)màs- la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de gen masculin cu terminațiile accentuate -o la sg. și -e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3) Gríbusyi-Ruja Alexandru (läjśikon rrom), E NÌKA DE PE LĚN (4) Luminița Mihai Cioabă, GHID DE DE CONVERSAȚIE [rumïnisko-rromano] Referință Bibliografică: SUFIXUL -B`EN / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Corola-website/Journalistic/296442_a_297771

încrustate în chirilică cu numele eroilor care au luptat în războaiele balcanice, cu inscripția „Ostașilor din Zlot care au murit luptându-se pentru liberartea Serbiei în 1912-1918”. S-a mers până acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentați ca... sârbi. Un alt mecanism de asimilare este inexistența presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor totuși există. Este de notorietate cazul unui reportaj realizat

Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… (2016) [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939

este Dragobetele! S-au ocupat mulți cercetători de proveniența acestei sărbători. Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei sărbători populare considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă de care

DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_vavila_popovici_1329929284.html [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165

folosesc cuvântul "nemulțumitori"și "nerecunoscă �tori", redând astfel latinescul "ingrati". Și considerăm că este foarte potrivită traducerea oficială, deoarece limbajul nostru curent nu are încă adunat, în conținutul adjectivului "ingrat", și acea bogăție pe care o are adjectivul "nemulțumitor". Căci sufixul adjectivului "mulțu �mitor"redă mai bine situația celui ce se află în starea de gratitudine, sau invers, starea de ingratitudine, decât adjectivul "ingrat", (uneori substantivizat) care trezește mai curând o însușire personală nega �tivă, sau o situație de moment în

DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239

le ucidă oficial (de ce dreacu să se obosește ei cu studierea a MII de dialecte țîgănești?, ei fiind figuri auguste lingvistice), decretând prin auto-declaratul profesor Marcel Courthiade că limba romilor are trei straturi, cel mai vechi fiind cel care folsește sufixul -ipen pentru formarea substantivelor din verb, iar cele mai nedemne de luat în seamă sunt dialectele țăgănești care folosesc sufixul -imos, presupus a fi de origine greacă. S-a presupus de acești luminați pre-fesori că romii care folosesc -imos au

NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473942513.html [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
lingvistice), decretând prin auto-declaratul profesor Marcel Courthiade că limba romilor are trei straturi, cel mai vechi fiind cel care folsește sufixul -ipen pentru formarea substantivelor din verb, iar cele mai nedemne de luat în seamă sunt dialectele țăgănești care folosesc sufixul -imos, presupus a fi de origine greacă. S-a presupus de acești luminați pre-fesori că romii care folosesc -imos au stat mult timp în Grecia, și au corupt limba, iara cel mai pur dialect este cel care foloseste vechiul -ipen

NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473942513.html [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este

SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
s.m. hărnicie, pricepere > hïnerlì/s, -des adj. harnic, priceput - hïner lis >hïner>hïner-len- hïnerlenir (hïnerlendi) a se hărnici, a se face harnic, a deveni priceput Referință Bibliografică: SUFIXUL -LAN (-LEN) / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]