265 matches
-
comentat din abundență, volumul și-a demonstrat valoarea de unicat. E greu de crezut că, de-acum înainte va mai exista un istoric capabil să redacteze, de unul singur, o astfel de sinteză copleșitoare. E puțin probabil ca epoca noastră sufocată, pe de o parte, de „experți” ai câte unui domeniu îngust, pe de alta, de belferi cu ambiții postmoderniste, să mai producă un intelectual la care spiritul enciclopedic, curiozitatea intelectuală neobosită și stilul seducător să coexiste la asemenea înălțime. În
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
vi le citesc: Se întâmplase ca tata să mă trateze ca fiu și asta îmi punea o bară între picioare, la figurat. Vreau să spun că-mi era interzis să mă deplasez liber în mine însămi, unde eram toată captivă, sufocată, incapabilă să mă aștern la drum liniștită spre tot adevărul meu simplu, interzis să știu că puteam foarte bine să nu fiu o coioasă, fără ca pentru asta să fiu anormală în viitoarele mele rămășițe pământești sau la tărtăcuță." Figura mamei
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
de amorul cu o maică stareță; sau cînd, întins pe patul de pușcărie, își șterge o lacrimă care-i alunecă pe obraz; sau cînd urcă în mașină, înainte de a pleca pe ultimul drum, cu o privire știutoare; sau cînd recită sufocat, în fața prietenilor și a doamnei cu coasa, "Și cînd a venit Salvarea, din el mai trăia țigarea"... Se vede, cu ochiul liber, că regizorul, Șerban Marinescu, iubește Actorul și știe să îl pună în valoare. Piatra de încercare a distribuției
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
alte publicații "neangajate" precum Cuvîntul liber, Reporter, care-și zicea a "dezaxaților" și a cărei "biblie" era La Nouvelle Revue Française, refuzînd orice aderență ideologică, este însă "o generație căreia i s-a interzis să respire în libertate, o generație sufocată. Cei dinaintea noastră (generația lui G. Călinescu, Vianu, Cioculescu etc.) au apărut în alt climat, s-au putut adapta noilor condiții mai ușor. Noi nu putem fi, în nici un fel, nici mulțumiți, nici fericiți. Noi am Ťdispărutť, de fapt, din
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
avem de-a face cu poză unui foarte înzestrat, unui prodigios histrion. Un clișeu al criticii, nu intru totul neîntemeiat, susține că opera de tinerețe a lui Gîde a adus o gură de aer proaspăt în literatura din jurul lui 1900, sufocata de simbolism și decadentism. E de urmărit cum au fost trivializate către sfîrșitul secolului XX formule provocatoare cîndva, gen "omul e născut pentru fericire", "a fi fericit devine-o datorie". Astăzi, acele titluri juvenile - Paludes, Fructele pămîntului și altele - par
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
că numele său era acum un reper și chiar un model, a rămas fără ecou în ochii Puterii. Eliberarea din pușcării a vechilor disidenți - câți mai supraviețuiseră dintre ei - și o libertate de expresie mai mare pentru oamenii de cultură, sufocați aproape după ani lungi de tăcere, nu au fost decât etape ale acestui plan care, conform așteptărilor, a adus un extraordinar câștig de imagine atât pe plan intern, cât și internațional lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar, mai ales, succesorului său
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
membru avea un rol bine stabilit", se arată în textul condamnării citat de RIA Novosti. Victimele erau cetățeni originari din Rusia, Azerbaidjan, Armenia, China și Vietnam. "Acești monștri l-au târât pe fratele meu afară din mașină, l-au bătut, sufocat, ars în timp ce era încă în viață, i-au luat 5.000 de dolari și mașina Land Cruiser", a povestit o rudă a uneia dintre victime. Cei trei complici făceau parte dintr-un grup criminal important din Rusia, majoritatea membrilor fiind
2 poliţişti ruşi au ucis 22 de şoferi () [Corola-journal/Journalistic/58924_a_60249]
-
o are supliciatorul. Nu este vorba despre auz fin, ci despre "măiestrie" în a detecta sonoritatea cifrată a supliciului. Se întâmplă, însă, ca schingiuitorul actant să nu dorească să audă urletul victimei sale, drept care gura acesteia este astupată, iar gâtul, sufocat, pentru ca urletul să rămână înăuntru. Țipătul este un stindard auditiv de care torționarul nu vrea să ia cunoștință, căci l-ar învinovăți, iar tortura pe care o aplică ar deveni personalizată. Vocea poate fi o armă a supliciatului, care îl
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
sonore de tipul aliajelor spectrale minuțios laminate, pe de o parte ating precizia și severitatea rubinului, iar pe de altă parte induc acea stare de glacilitate și de implacabilitate specifică arhitecturilor masive, totodată artificioase. Acorduri placate, atacate percutant și apoi sufocate subit în plan dinamic sunt invariabil gonflate treptat în crescendo până la acordul următor. Un gest componistic pe care l-am remarcat cu ani în urmă, când i-am restituit Vifs Instants, și care motivează ultima lucrare a lui Racot - Hautes
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
ar putea spune că sălbăticirea grădinilor eichendorffiene are o grație și un farmec jucăuș ce amintesc la rându-le de rococo. "Vechea grădină" devine la Eichendorff deopotrivă obiect al nostalgiei, ca orice lucru apus, și întruchiparea monotoniei - semn al vieții sufocate, îngrădite de reguli artificiale. Cele mai multe descrieri sunt ale grădinii pustii, cu statui în parte sfărâmate, cu bazine secate - sporire a impresiei de absență a vieții. Or, unde nu e viață, nu e nici poezie: Când a ajuns la modă filosofia
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
de sticlă/ soarele se turtește la orice eroare de limbă/ dar spre seară eu nu șterg nimic/ spun propoziții enorme/ mai complicate decît filigranul pardoselii spre paradis" (Vizionarea unui poem). În privirea meditativă a poetului nostru apar gesturi incredule, comparații sufocate parcă de propria lor cutezanță, retractări ale visului. Realul e redus la o stenogramă senzorială, dovadă a pudorii, dar și a unui scepticism congenital: Miroase a mere curățate cu un cuțit inox/ Liber să deschizi încet portița grădinii/ E toamnă
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
întorcea de la plimbare cu Birgitta, s-au urcat în lift și, în timp ce liftul suia încet, tot mai încet, a simțit cum Birgitta se mărește, crește, ocupă tot spațiul. Liftul s-a oprit între ziduri și... s-a trezit brusc, asudat, sufocat, cu palpitații: Mirabelle torcea pe pieptul lui! L-am sfătuit s-o închidă seara în bucătărie și m-am grăbit să ies. Bănuise, oare, Margot, că după plecarea sa Mirabelle va mai trăi doar opt săptămâni? înătr-o dimineață, Gun-nar și-
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
pînă geme de durere în cearșafurile cerului pline de cute, și nu mai pleacă, face mușuroaie ca o cîrtiță prin iarba secerată pe sub pămînt, pînă cînd mă culcă adînc în ea și mă leagănă ca o mamă vitregă pînă ce, sufocat, o așez în fundul mormîntului alături de mine - nici durere, nici suspin nu ne mîngîie... MIEZUL PUTRED Roade lumina și azi în mijlocul zilei ca în mijlocul unei femei cu rod, viermișori ca licuricii izgoniți din soare putrezesc din zori pînă seara carnea pe
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
The dizzy little giant" 21 Noiembrie 2002 este ziua în care România, după mai bine de o jumătate de veac, a încetat în mod oficial să mai fie o țară comunistă. Revoluția din ’89 era o convulsie a unui organism sufocat, care se smucea căutând aer în toate direcțiile. Partidul Comunist a fost scos în afara legii printr-o decizie pe picior a guvernului provizoriu; comunismul n-a fost niciodată supus unei consultări populare. Opțiunea covârșitoare, din toate sondajele, pentru NATO, dușmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nu, însă devastatoare - a shoppingului, scorul e cam de-o mie la unu.) România ne tratează ca o mamă vitregă. Scârba caliba nică a proletarilor care-n infernalele autobuze și tramvaie ale ITB-ului ceaușist îi îndemnau pe bieții intelectuali sufocați „să-și ia mașină mică, dacă nu le convine“ s-a cuplat cu fesenismul gospodinelor care i-au aplaudat pe mineri, pentru ca acum să decreteze fioros: „cui nu-i place aici - să se ducă dracului în America!“ Astfel încăt, (să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
explicabila viziune a lui Mihai Măniuțiu din Othello și prea iubita lui Desdemona, trecând prin supliciul fizic la care m-a supus fixarea pe o perniță de câțiva centi metri, de catifea, nu zic nu, dar care m-a chircit, sufocat, asudat și mi-a băgat gleznele-n gât vreo două ore și ceva, la o co regrafie psihobsesivă (Strigăte și șoapte) cu nucleu berg manian (eu nevăzând în viața mea un film de Bergman! - știu, știu, nu e vina dumneavoastră
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
22. „Sorin Oprescu pare să creadă că orașul ideal este un megalopolis cu multe mașini, parcări, autostrăzi suspendate. Nu este visul tuturor. Mai sunt oameni, abia auziți, care consideră că această viziune este una de coșmar: cea a unui oraș sufocat, neiubit [...] Nu pentru mașini este gândit un oraș, cu atât mai puțin partea sa istorică, ci pentru pietoni [...] Răspun derea lui Kelemen Hunor va fi oricum uriașă. Un mi nistru al culturii care contribuie în mod direct la distru ge
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să încep îndată, cum vreți. Și acum vin, să ștampilăm pactul. Ce e asta? Vin, vin, și o să vezi. O prinde din nou, o strânge în brațe și o sărută pe gură, sărut din acelea care rămân. Și așa, supusă, sufocată săraca, cu inima tulburată, el îi spune: Tu... tu... Marina...tu... Vai, pentru Dumnezeu, Avito, vai... pentru Dumnezeu... și închide ochii. La fel Avito și-i închide o clipă, auzindu-se doar bătaia inimilor. Și vocea interioară îi zice lui
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
suspină în vise, petiționar, Materia. Da, de aici. Nimic din astea care se aduc de la Paris și alte prosteli de stil; adevărul, adevărul mereu. Dacă ai fi mare, fiul meu, ți-aș explica cum apare vâna din plasma germinativă. Materia, sufocată, începe să verse lacrimi. Și acum când Carrascal se consideră satisfăcut, mergând de grabă la don Fulgencio, primește o nouă surpriză. Copilului nu-i lipsesc calitățile de observator, cum se vede spune maestrul, dar nu văd de ce ai fi avut
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
o clipă în fața lui Apolodoro, îi pune o mână pe cap, la care băiatul dă din picioare, îl examinează, în timp ce bătăile inimii sufocă viitorul geniu care privește în gol, bine, omule, bine: deci Apolodoro? Apolodorul nostru? Băiatul se sufocă și sufocatul îi amintește de bietul iepuraș de odinioară; această imagine îl tulbură în ce are mai intim. Dar, omule, spune ceva! Și ca un ecou, Apolodoro repetă: Ceva! Drac de băiat, ai grație! Și maestrul surâde. Copilul răspunde ceva, privește la
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
începe să-i zvâcnească în cap, o apucă pe Clarita și o îmbrățișează bine, lăsându-se și ea. Sunt cuceritor, hotărât, masculin." Mă iubești? Deja o știi, dar lasă-mă... lasă-mă... Și strângând-o la piept, cu o voce sufocată: Deja o știi, nu; mă iubești? Ei îi scapă un "da". Da, nimic mai mult? Dar, ce vrei să-ți spun? Dar lasă-mă... lasă-mă... Apolodoro o privește în ochi și ea îi închide pentru că să nu-i facă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
recunoscu vocea lui Sludden, care-i spuse volubil: — Ar fi timpul să ne întîlnim din nou, Lanark, în timp ce o voce mică, identică, din palma stîngă, striga ascuțit: îți faci prea multe griji pentru ce nu trebuie. — O! O! gemu Lanark sufocat. Sînt în iad! își astupă gura cu amîndouă mîinile și, cu ochii pironiți la figura lui Gay, care se legăna în fața lui, se dădu înapoi, depărtîndu-se de ea. Asemeni unui obiect care alunecă pe sîrmă, ea se cutremură și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vise și-n amintiri, panorama Bucureștiului întins pe coline și văi, cu ceruri de pictură olandeză deasupra. E-așa de ciudat că realitatea momentelor în care băiețelul însingurat, trimis la culcare (pe când televizorul se-aude difuz în sufragerie și râsul sufocat al tatălui arată că se dă emisiunea "Comici vestiți ai ecranului") și care rătăcește prin cameră ca o stafie, muindu-se-n verdele plantelor și-n tristețea după-amiezei, se apropie de fereastră și rămâne cu fruntea lipită de geam, realitatea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Ernesto Sábato, ca repere ale unei solidarizări publice. „Scrisoarea deschisă” către Ernesto Sábato era Însă - cititorul deprins cu limbajul codificat al acelei sinistre perioade ceaușiste va Înțelege fără dificultate - dedicată și unei Românii traumatizate de opresiune și mizerie, scriitorilor ei sufocați de teroarea și turpitudinea tiraniei. Între omagiile care sporeau În acei ani În jurul lui Ernesto Sábato, evocat ca un vârf al literaturii contemporane, dar și ca un Înalt model etic al libertății, rândurile „românești” Însuflețeau o particulară vibrație confraternă, detectabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
rufe și ascultă radioul. Tu ești la un vecin și privești funeraliile la televizor. Tatăl tău se află acolo, pierdut În mulțime. La mitingul de doliu, vorbește unul, Ceaușescu Nicolae. Are părul ondulat și buze groase, lipicioase. Când spune aproape sufocat, „Adio, scumpe tovarăș și pretin”, soțul vecinei trăncăne că, „ăsta este Înlocuitorul lui Dej”. Nevastă-sa Îl aude din bucătărie, de unde se Întoarce cu orez cu lapte pus În ceșcuțe mici și pudrat cu scorțișoară. Îi aruncă acrită, că, „pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]