2,071 matches
-
șase sunt cîteva însușiri generice: 1) nu cred în Dumnezeu și se declară, dacă nu atei, atunci agnostici cu rezerve serioase în privința numenului divin; 2) au convingerea că singura formă de cunoaștere e știința, religia fiind o contrafacere ivită din superstițiile speciei, drept care singura speranță legată de religie e să dispară cît mai repede; 3) religia e sursa a numeroase nenorociri, cazul cel mai frecvent cînd oamenii buni devin răi fiind din cauza ei; 4) religia nu poate fi un interlocutor credibil
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
care sug sângele poporului. La propriu, pentru că vampirii, „sudiști” și conservatori prin vocație, chiar asta fac. Sclavia este privită ca o formă de drenare malefică a resurselor vitale ale națiunii. Sudul sclavagist incorporează mai ușor ceea ce ține de mit, de superstiție și de obscurantism, un Sud care este decretat de către unul dintre personaje drept o sursă a infecției care-și conține remediul, stocul de sânge negru oferit instinctelor primare ale tribului vampiresc. Un astfel de Sud așteaptă să fie civilizat și
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
și tranzitul planetei Jupiter peste conjuncția Lună-Venus din tema mea natală), i-am propus lui Marian să-mi fie naș.” (p. 115) Paragraful e stupefiant, dar nu atît fiindcă trădează o preocupare zodiacală pe care alții ar lua-o drept superstiție, ci fiindcă vine ca nuca în perete în logica conferinței, a cărei temă e pînă la urmă autorul Istoriei literaturii române de azi pe mîine. Al doilea parametru privește excesul de umor culminînd în poante care vin în discrepanță cu
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
în timpul unui discurs inflamat. Li se închideau ochii, ba chiar adormeau. Sunt oameni, oameni ca noi, și ei.) Prânz cu oameni obișnuiți, toți trecuți prin facultăți. Ce fantasmagorii le pot umbla prin cap! Suntem un popor veșnic tânăr, hrănit cu superstiții. Nu părem apți să ne maturizăm. Pot să înțeleg convingerea că Dumnezeu există, fiindcă se bazează pe credință, dar mi-e mai greu să înțeleg certitudinea că nu există, la atei. De unde vor fi știind ei? Telefonează Corina: „- Ți-a
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4473_a_5798]
-
el și ziarele. Nu că ar fi fost vreun cititor înverșunat de presă, dar podeaua era rece chiar și în miezul verii și, în plus, îi marcau teritoriul alocat pentru somn. Cu timpul, pe nebănuite, Plescăială căpătase un soi de superstiție. Mai exact, dacă, bunăoară, se trezea dimineața cu capul pe Ziarul Economic, însemna că va găsi pe jos, în plimbările lui, măcar o monedă de cinci sute, tot astfel Jurnalul Național se lega în mod cert de o zi în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai avea loc, nu se mai producea. Dar, răbdătoare, ea continua să aștepte și să urmărească obsedant acele ceasornicului. Orele treceau însă indiferente la așteptările ei, amuzându-se de fiorii care o trezeau violent când acestea coincideau cu minutele, secundele. Superstițiile o țineau în gardă la orele fixe: 00:00; 10:10; 22:22 etc. Momente cruciale în care totuși nu se întâmpla...nimic. Schimbarea spre care se îndreptase ținuse exact cât o furtună de vară. Se oprise la cele câteva
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ceea ce permite să se servească, tată și fiu, de același cufăr și să nu trebuiască să schimbe inițialele învelitoarelor de pernă: A.C. Singurul inconvenient pe care îl are acest Apolo e faptul că este o zeitate păgână, o formă de superstiție, spune-se ce se va vrea. Deși, pe de altă parte, prin Apolo nu se poate înțelege mai mult decât un simbol, un simbol al Soarelui, al luminii, generator de viață. Se decide pentru Apolodoro și vocii interioare: "ai căzut
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Apolodoro și vocii interioare: "ai căzut deja și te întorci să cazi, și vei cădea de o sută de ori și vei fi căzând continuu; să cazi la învoială cu iubirea; cu instinctul, cu carnalul, vei cădea la învoială cu superstiția păgână și fiul tău va duce mereu ca pe o pedeapsă acest nume și se va chema abreviat: Apolo; mai bine este să te cheme Teodoro, căci, în sfârșit, este un nume mai frecvent și simplu, și în plus, echivalează
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
dacă în centrul prozelor stau cupluri / triunghiuri amoroase sau personaje de subterană ori de periferie, indiferent dacă în conul de lumină nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni roși de frustrări, etnologi stârniți de superstiții și blesteme vechi, mărunți ciubucari ai sorții, bolnavi cărora moartea le aruncă ocheade, tați de împrumut sau copii smulși din gogoașa normalității, temperatura textului rămâne ridicată și curtează uneori incandescența. într-un peisaj literar cu multe zone aride, într-un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Sorin Lavric Tine de o nefastă superstiție culturală ca, din creațiile ce alcătuiesc edificiul unei literaturi, posteritatea să dea atenție doar pieselor reușite, sub motiv că numai capodoperele merită să fie citite. Ca și cum restul producțiilor, mai mult sau mai puțin izbutite, ar alcătui un fel de material
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
a vedea cum în orice fleac i se confirmă o bănuială scumpă, cu atît mai scumpă cu cît nimeni nu e dispus să i-o ia în serios; bănuiala că în univers cineva sau ceva obscur îi vrea răul. Toate superstițiile și temerile involuntare de care, indiferent că recunoaștem sau nu, nimeni nu scapă în viață se desprind din matca firească și nepatologică a opticii autoreferențiale. Toți suferim de ele. Cu timpul însă, din evantaiul de amenințări ce pîndesc în spatele pomilor
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
referință, iar la mijloc puzderia de fluctuații pe care trăirea unui om le poate lua într-un caz sau altul. Cartea lui Martin Page ascultă de aceeași rețetă: omul, de o parte, ploaia de cealaltă, iar la mijloc colecția de superstiții și prejudecăți pe care experiența ploii ni le stîrnește. În această privință, cartea e mai curînd un compendiu de rețete destinat să ne lecuiască de gama superstițiilor privitoare la ploaie. E o pledoarie făcută în favoarea ploii prin descrierea prealabilă a
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
rețetă: omul, de o parte, ploaia de cealaltă, iar la mijloc colecția de superstiții și prejudecăți pe care experiența ploii ni le stîrnește. În această privință, cartea e mai curînd un compendiu de rețete destinat să ne lecuiască de gama superstițiilor privitoare la ploaie. E o pledoarie făcută în favoarea ploii prin descrierea prealabilă a cazurilor de nesocotire a miracolului ploii. Procedeul la care recurge autorul e cel de convingere a cititorului prin contrarierea lui: unor oameni care au suferit o viață
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
ploaie. E o pledoarie făcută în favoarea ploii prin descrierea prealabilă a cazurilor de nesocotire a miracolului ploii. Procedeul la care recurge autorul e cel de convingere a cititorului prin contrarierea lui: unor oameni care au suferit o viață întreagă de superstiția ploii li se spune acum că, în realitate, ploaia este cel mai benefic fenomen al naturii. "Ploaia este zeflemisită și înjosită, este eleva stingheră din curtea școlii, copilul străzii, palestiniana sau evreica. Ea este dată la o parte. Îmi place
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
se fac imediat: dacă personajul se numește Candid, atunci ar trebui să aibă legătură cu atitudinea critică, rațională, demistificatoare, a lui Voltaire. Referința iluministă rămâne oarecum în suspensie, nu e exploatată tezist. Tonul satiric este imediat recognoscibil. Deși nu are superstiții, nici preocupări demonologice, naratorul, un păgubos cu umor, dă repede de... dracul, sub înfățișarea unui regim politic dictatorial, corupt și... demonic. Răul generalizat, pândind din toate părțile, îl va face să regrete râsul. Protagonistul romanului, un intelectual marginal, căsătorit cu
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
răzvrătiți la care ajunsese fortuit, își va salva viața, ca atîția alții, doar pentru un an. În acord cu proza recentă ce a redescoperit pregnantele trăsături regionale (de o varietate și vitalitate impresionante) sînt prezentate, pentru epocile îndepărtate, practici magice, superstiții, refrene și sînt inserate cu măsura ce le face suportabile, dialectalisme. Construcția circulară a cărții - ce trimite și ea la fluxul și refluxul istoriei - face ca doar paginile finale să ofere cheia pentru înțelegerea incipitului și a multelor prenume dispuse
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
i se par obiecte antipatice, care vor să îl tragă pe sfoară, disimulându-și intențiile subversive sub alibiul funcționalității lor: "Ca o negare a acestui gând, odaia mi s-a umplut de pălării. În special cele de pe pat - eu având superstiția că o pălărie pusă pe pat poate fi sursa unui mare ghinion - mă deranjau și mă crispau (...) Mă gândisem de multe ori că pe cuverturi, pe fotolii și pe mese există pălării, pălăriile altora, ale necunoscuților, ale oportuniștilor." O magazie
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
există în fine și o prostie provocată de o motivație deviată. Să le luăm pe rînd. În cazul cunoașterii, se poate ca, în ciuda agerimii de care dai dovadă, să-ți faci o imagine greșită despre realitate. Acesta e cazul prejudecăților, superstițiilor și convingerilor fanatice. De fiecare dată e vorba de apariția unor chisturi mentale - viziuni inflexibile - care ajung să pună stăpînire pe comportamntul uman. Se petrece o sclerozare interioară a individului prin configurarea unor tipare reactive de care nu mai poate
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
sclerozare interioară a individului prin configurarea unor tipare reactive de care nu mai poate scăpa. În cazul prejudecății, comportamentul îți este influențat de idei preconcepute pe care nici o dovadă nu ți le poate schimba. De pildă, prejudecata rasială. În cazul superstiției, avem de-a face cu un om a cărui certitudine este pe cît de sigură pe atît lipsită de argumente. De pildă, superstiția cifrei 13. Simți că ceva nu e în regulă și totuși comportamentul tău ascultă involuntar de teama
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
idei preconcepute pe care nici o dovadă nu ți le poate schimba. De pildă, prejudecata rasială. În cazul superstiției, avem de-a face cu un om a cărui certitudine este pe cît de sigură pe atît lipsită de argumente. De pildă, superstiția cifrei 13. Simți că ceva nu e în regulă și totuși comportamentul tău ascultă involuntar de teama pe care o provoacă cifra 13 sau pisica care îți taie calea. În cazul fanatismului, ideea fixă nu numai că se alimentează singură
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
conformistă: eterna plebe guvernamentală. Există fiara dezlănțuită și bestială, cu instincte nezăgăzuite, plebea jefuitoare, măgarii care dau cu copitele în leii răniți". în consens, ni se spune că oamenii vii ai istoriei pe care, desigur, "societățile violentate în tradiții și superstiții îi încurcă și-i bagă în pușcării cu zăbrele sau în pușcăriile albe ale disprețului public" sînt cei ce contează. Găsim la Pandrea un amestec de generozitate și de aristocratism, de deschidere și de elitism, care poate surprinde. Factorul detașării
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
clar precizat, nu le stăpânești. Sunt minimaliste, nu ai suficiente surse și puncte de vedere, sunt chiar forțate pe alocuri" (wordpress.com); "asta e o prezentare minimalistă, e ca și cum ai zice că poezia Luceafărul e despre o stea" (weblog.ro); "superstiția pseudo-religioasă încurajată acum de popi cu o cultură minimalistă înlocuiește spiritul hieratic" (asymetria.ro). Termenul poate fi folosit în mod impropriu cu intenție ironică: "Toate aceste filme sînt făcute cu fonduri minimaliste, mizerabiliste" (observatorcultural.ro). În fine, se poate produce
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
impersonalul "se") sau dintre Umwelt (lumea ambiantă), Mitwelt (lumea împărtășită cu alții) și Selbstwelt (lumea sinelui) îl așază pe exegetul român în categoria celor mai profunzi analiști ai lui Heidegger. Cauza rămîne una singură: îndrăzneala de a te lepăda de superstiții și de false pudori, încercînd să-l înțelegi pe Heidegger cu adevărat: nu de ochii lumii, ci în așa fel încît, în sinea ta, să fii încredințat că nu te-ai mințit singur. Cel mai ușor lucru în exegeza lui
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
În secolul XXI europenii trăiesc fără să știe o reînvigorare uimitoare a astrologiei mithraice. Religia lui Mithra și-a luat revanșa peste milenii pentru înfrîngerea pe care a suferit-o în trecut, căci creștinismul este ros de o cohortă de superstiții magice în fața cărora învățătura lui Hristos nici măcar nu mai reacționează. În fața avalanșei televizate sau tipărite de zodiacuri ce îți prevăd în amănunțime împlinirile, eșecurile, slăbiciunile și calitățile, reacția bisericii seamănă cu resemnarea vlăguită a unei instituții aflate cu un picior
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
împotriva practicilor magice, atunci cînd totuși se mai fac auzite, nu mai au nici un efect. Ne citim zodiacul cu aceeși seninătate cu care ne consultăm ceasul. Sentimentul misterului a dispărut, a rămas doar senzaționalul croit după tiparul rețetelor comerciale. De ce superstiția a cîștigat partida în fața credinței? Fiindcă trăim într-o lume în care susceptibilitatea mărită în fața morții ne conferă o psihologie a efectului imediat. Vrem să scăpăm repede de frică, iar zodiacul vine în întîmpinarea atenției anxioase cu care omul se
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]