276 matches
-
sub incidența măsurării, a acreditării, ea își va pierde caracteristica de învățare de plăcere. Figura 1.1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des vehiculați în educația adulților, ca și a celor care se desprind logic din conceptul supraordonat de educație permanentă ne conduce spre concluzia unei varietăți a definițiilor elaborate, a unei varietăți terminologice. Registrul foarte larg de sensuri ale conceptului educație a adulților se întinde de la contestarea valabilității sale până la maxima complexitate a unui conținut foarte bogat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra proiectării activității didactice la nivel microeducațional, respectiv proiectarea cursurilor, a seminariilor, fără a ignora, desigur, articularea lor cu celelalte elemente ale unui program sau oferte ale unei instituții,dar și cu nevoile concrete ale comunității, deci raportarea la elementele supraordonate. Siebert (1997) și Tietgens (1992) propun următorul model de analiză, ce cuprinde o serie de elemente, pe care le vom detalia în continuare. Condițiile cadrului social - cuprind legi privitoare la educația adulților, la vacanțele de studiu, pentru promovarea muncii, care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație a adulților. Managementul și schimbarea la nivel de cultură organizațională sunt realmente dificile, datorită multitudinii caracteristicilor acestui tip de organizație. De aceea, premisele pot fi doar generale: - pentru ca să supraviețuiască, o organizație trebuie să facă apel la scopuri comune, supraordonate; - pentru ca ea să-și poată promova scopurile și obiectivele, trebuie mai întâi să le identifice; - este absolut necesar să fie stabilite obiectivele strategice (de exemplu, extinderea versus ridicarea calității programului); - pentru a se decela o opinie comună în privința valorilor promovate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
interpreta poate să însemne fie a ajunge la reconstituirea - pe plan abstract - a întregului plecînd de la o acumulare de elemente, de fapte, fie a obține semnificația reală a unui element, a unui fapt de detaliu prin raportarea sa la întregul supraordonat. Există prin urmare: un drum în sus al interpretării, de la colecția de fapte către întreg, precum și unul în jos, de la întreg către faptul izolat semnificativ. Ca tip de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiectivism și orice raportare la ceilalți își pierde sensul. Fiecare îl va „analiza” pe celălalt, îi va „arunca” o privire superioară și va trece mai departe mulțumit de sine. Astfel, constatăm că avem o concurență ridicată pentru stabilirea ocupantelor pozițiilor supraordonate în ierarhia axiologică. Îndrăznim să afirmăm chiar mai mult, și anume că asistăm la o tentativă de consolidare pe acele poziții a unor elemente care nici măcar nu ar trebui să poată fi introduse într-un asemenea grup. În urma unei cercetări
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă), supraordonată unei disjuncții de propoziții exprimate integral sau eliptic: (20) Indiferent dacă exersezi pe o bicicletă medicinală sau pe una reală, vei lucra atât inima, cât și mușchii picioarelor, fără a afecta prea mult genunchii (EZ, 2007). În varianta generică, același
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
se va schimba în mod radical (A. Pleșu, DV, 2007). Se poate observa că operatorul indiferent se poate cupla nu numai cu dacă, ci și cu ce, cine, care, unde, când, cum, cât (cu varii funcții sintactice)10 - valoarea dominantă, supraordonată tuturor acestor variante putând fi considerată cea condițională (cum se poate verifica prin explicitarea apozițională a alternativelor): (22) Indiferent cât câștigă sau cum trăiesc [dacă câștigă mult sau puțin], oamenii se bucură de promoții și de gratuități, poate nu neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sau (nu), deși ... sau (nu) (vezi infra, 4.3.2). 4.3.1. În cazul lui fie că ... sau este vorba de o contaminare între valoarea concesivă a lui fie (de proveniență verbală copulativă) - caz în care acesta poate fi supraordonat unui constituent solidar cu structură internă disjunctivă (ca în (34)) - și valoarea de operator (corelativ) al disjuncției stricte (ca în (35)): (34) Trebuie să învățăm odată că legea e aceeași pentru oricine, fie acela [și] miliardar, ministru sau vedetă TV
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
În structuri ca: (36) Fie că dorești să vezi fișiere PDF, să citești un e-book sau să ai starea vremii permanent pe ecran, vei găsi pe internet aplicația potrivită (EZ, 2007) fie cumulează ilicit valoarea concesivă cu cea disjunctivă, nemaifiind supraordonat formal disjuncției, ci intrând în corelație cu sau. 4.3.2. În cazul lui (chiar) dacă... sau (nu), valoarea concesivă (vezi supra) a lui chiar dacă este contrazisă flagrant de corelarea sa cu inventarul exhaustiv al unei disjuncții: este ilogic ca
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dar care, foarte frecvente fiind, au mari șanse de legitimare prin uz). 5.1. Structurile introduse prin indiferent au fost examinate mai sus (4.1, 4.2); reluăm sintetic principalele variante de realizare ale acestora. 5.1.1. Indiferent dacă supraordonat unei disjuncții de propoziții, inclusiv eliptice: (41) Cei care vor să salveze un animal, indiferent dacă este vorba de un cățel sau o pisicuță, pot veni, în fiecare sâmbătă, în Parcul Obor, la cel de-al doilea sezon al campaniei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
realizare a CI cu indiferent sunt coordonate: (53) Indiferent de dispoziția ta, sau de cum te simți, locul tău e asigurat (prezentare film serial, "Hallmark", 2008). 5.1.4. Dintre toate variantele de introducere a CI prin indiferent, numai indiferent că (supraordonat unei disjuncții de propoziții, de cele mai multe ori eliptice, începând de la a doua) are un statut incert, de semihibrid, dar pare a se fi impus definitiv, inclusiv în limbajul vorbitorilor instruiți, chiar in situații (ori în texte) relativ formale - vezi (32
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu sau. Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate unei aceleiași circumstanțe generice ("are calități remarcabile"), de natură să împiedice, prezumtiv, realizarea situației din regentă, avem de a face cu o concesivă clasică, introdusă prin pseudoconectorul fie, supraordonat unei disjuncții ("chiar și în toate/în fiecare din aceste condiții, nu se întâmplă ceea ce ar fi fost de așteptat"): (70) Mă tem că pe unul de-al nostru n-o să-l numească, fie el frumos, deștept, școlit sau devreme-acasă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
factori nonintelectuali, care intervin în creație. În al doilea rând nu este atât de important fiecare factor în parte, ci modul de relaționare al lor; organizarea optimă a acestora se datorează atitudinilor. Deci creativitatea este altceva decât inteligența, o realitate supraordonată ei. Inteligența nu se situează în afara creativității, ci este un instrument al procesului creativ. După o anliză a evoluției cercetărilor privitoare la raportul inteligență creativitate, urmărind conținutul și procesualitatea intimă a celor două concepte A. Stoica Constantin (1983, p. 92
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
atunci când scria: . Majoritatea autorilor subliniază, în cazul libertății , marea varietate de sensuri. Dar, dacă libertatea politică este despărțită de celelalte forme de libertate, continuitatea și persistența sensului acesteia sunt izbitoare în decursul timpului. Oriunde statul se materializează ca o entitate supraordonată și oriunde individul occidental își revendică dreptul la libertate, el înțelege de fapt ceea ce spunea Hobbes: absența interdicțiilor externe, înlăturarea constrângerilor exterioare, minimalizarea dependenței coercitive. Cu alte cuvinte, libertatea politică reprezintă în mod special libertatea față de, nu libertatea de a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și de grup a vânătorilor și culegătorilor actuali variază notabil. Estimările obișnuite<footnote Numerele magice rămân cele propuse de Birdsell: 5 membri pentru o familie nucleară; între 20-70 membri pentru un grup regional, asociat cu o locație specifică; o unitate supraordonată viabilă genetic în termeni reproductivi, cuprinsă între 150 și 200 de indivizi; un “trib”, în termeni dialectali, cu o populație medie de 500 de indivizi (cf. Gamble 1999: 437). footnote> propun, pentru aceste grupuri, o medie de cincizeci de persoane
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
complexe”. Realitatea diviziunii activităților este, așadar, mai subtilă: în societățile egalitare, unite în primul rând de legături de rudenie, și unde nu există o separare clară între sfera domestică și cea publică, diferențele dintre sexe nu constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii înșiși fiind mult mai ambigue. Ideea de „excludere”, „domesticire” sau „cointeresare” a femeilor, dominantă inclusiv în reevaluările feministe (Brightman 1996), are ea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
2.2.4.Caracteristici cognitive In această perioadă Încep să se consolideze gândirea logică, formală. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Dacă, până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (În viziunea lui Piaget, În acest salt cognitiv și are rădăcinile idealismul adolescențeiă. Unii elevi sunt mai rapizi În această achiziție decât alții. Dar
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu trăsătura semantică internă [+Animat]. Față de a percepe, celelalte verbele care desemnează percepția sunt considerate hiponime, pe baza relației definite de Lyons (1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri non-centrali. Ierarhic, organizarea celor cinci câmpuri ale percepției este următoarea: percepția vizuală termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a vedea termeni subordonați (non-centrali): a privi, a se uita percepția auditivă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asculta, a audia, a suna etc. sunt membri non-centrali. Ierarhic, organizarea celor cinci câmpuri ale percepției este următoarea: percepția vizuală termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a vedea termeni subordonați (non-centrali): a privi, a se uita percepția auditivă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este următoarea: percepția vizuală termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a vedea termeni subordonați (non-centrali): a privi, a se uita percepția auditivă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepția auditivă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul perceptual vizual (a vedeaI), domeniul supraordonat al tuturor percepțiilor fizice (a vedeaII), în cadrul căruia percepția vizuală este asimilată unui proces mai cuprinzător de receptare a evenimentelor, defășurat cu ajutorul altui organ de simț decât cel destinat văzului, domeniul cognitiv (a vedeaIII), unde verbul desemnează procese fizice proiectate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2. Strategii de reducere a conflictului: Focalizarea pe schimbarea atitudinilor Centrarea demersului pe schimbarea comportamentelor se poate realiza prin: -utilizarea „integratorilor” Îapelul la persoane cu influență în grup pentru a reduce intensitatea conflictelor); -rotirea responsabilităților în grup; -identificarea unor obiective supraordonate intergrupurilor pentru ca grupurile să lucreze împreună. 3. Strategii de rezolvare a conflictului: 1. Renunțarea Îla obiective și la relație, evitând și persoana și problema aflată în litigiu). Este o strategie orientată spre ocolire și se caracterizează prin faptul că, deși
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]