167 matches
-
lua ca repere Statutul Societății Națiunilor și Carta O.N.U., au fost/sunt covârșitoare pentru comunitatea internațională în plan politic, în schimb aderarea la Uniunea Europeană reprezintă mai mult decât o colaborare interguvernamentală, este integrarea într-un sistem de asociere suprastatală și din această cauză, ea implică transformări profunde la nivelul statului, dar și restructurări ale organizației de integrare, spre adaptarea ei ceea ce nu s-a întâmplat în prima ipoteză, când crește numărul statelor participante, fără a avea efecte asupra organizării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statală suveranitatea și independența sunt într-o poziție de excludere a acelora care reprezintă sâmburele Uniunii Europene transferul de competențe, de atribute de suveranitate și jurisdicție de la stat la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este o reuniune de state, o entitate cu caracter suprastatal și existența ei nu se poate concepe decât pe seama reducerii atributului de suveranitate a statelor membre. Din cele de mai sus, rezultă că există unele prevederi în Constituție care într-o interpretare strictă exced regulilor comunitare și de aceea aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de adaptări, care se impuneau pentru cadrul special comunitar. Cu titlu de exemplu, indicăm doar câteva dintre acestea. Astfel, procedura de participare (aderarea la Uniunea Europeană) este una specifică, care decurge din faptul că un stat admis în cadrul unei entități internaționale suprastatale și când solicitantul trebuie să se supună unor cerințe prestabilite de către statele membre ale acesteia, având loc deci o aderare la Uniunea Europeană acceptată și de aceasta, confirmată apoi de către statele membre prin ratificare. Obligațiile părților nu sunt absolut identice, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de către statele membre prin ratificare. Obligațiile părților nu sunt absolut identice, ca în cazul unui tratat bilateral, iar rațiunea acestei asimetrii nu este greu de stabilit, pentru că alăturarea la un sistem social politic existent pe care îl constituie această organizație suprastatală, presupune o compatibilizare și îndeplinirea unor condiții, fără de care nu se poate produce integrarea în aceasta a noi entități statale; pentru parcurgerea și desăvârșirea acestui proces, România avea în continuare nevoie de sprijin, nu numai de natură financiară, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin aderarea României și Bulgariei, a devenit o Europă a celor 27 de state membre. Uniunea Europeană este o zonă mai largă, adăugând la ceea ce există încă două state europene. Drept urmare, sfera de acțiune a Uniunii Europene, autoritatea acesteia de instituție suprastatală, se exercită și față de România; procesul de integrare cuprinde și economia României, iar instituțiile comunitare își exercită competențele și față de ea. Și în problema raporturilor dintre România și Uniunea Europeană, a intervenit ceva nou, sau mai exact, s-a produs finalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în consecință). Cel de-al doilea segment al implicațiilor îl reprezintă ansamblul de consecințe generate de integrarea României în ordinea politico-juridică comunitară; impactul constă în aplicarea reglementărilor comunitare, alcătuită din tratatele și celelalte reguli comunitare; participarea în cadrul Uniunii Europene organizație suprastatală, implică transferarea/partajarea unor atribuite de suveranitate, actele de autoritate ale Comunității coexistând cu jurisdicția statului român, până ce aceasta va fi eliminată sau redusă, în măsura în care va exista, într-o serie de domenii, reglementarea comunitară obligatorie sau preluată. Transferul atributelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atare în tratatele institutive ale Uniunii Europene, dar se produce automat în urma procesului prin care se conferă competențe din ce în ce mai extinse Comunităților Europene, din ceea ce revine în mod firesc statelor în virtutea exercitării jurisdicției pe care o au; Uniunea Europeană reprezintă o organizație suprastatală și pe măsura realizării integrării statelor membre în aceasta, are loc o partajare a atributelor de suveranitate, întrucât ea face acte de conducere a societății (legiferând sau sancționând etc.) și substituindu-se acestora în relațiile lor internaționale. Uniunea Europeană are organe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii produce efecte asupra statelor membre care se văd angajate și ținute la executarea obligațiilor stabilite prin acesta), precum și prin tehnica de contractare. Elementul sui generis este impus de natura raporturilor dintre Uniunea Europeană (organizație internațională suprastatală căreia i-au fost transferate din atributele de suveranitate ale statelor membre) și statele ei membre, când acestea se văd angajate prin actele juridice încheiate de către ea. Drept urmare, pe plan tehnic s-a găsit modalitatea de formulare a acestui raport
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
E recunoscut faptul că transformările de acest tip provoacă vulnerabilizarea culturilor dar totodată provoacă și interogări, ducând astfel la creșterea manifestărilor de rezistență în fața forțelor globalizării. Procesul de ștergere a granițelor între state, deși declarat ca scop politic la nivel suprastatal, creează doar premisa pierderii identității culturale, a standardizării stilului de viață și mentalităților, consecințele însă sunt, credem, impredictibile. Globalizarea politică sau ideologică a arătat până nu demult o lume separată clar între Est și Vest, așa-numita lume bipolară. După
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
impredictibile. Globalizarea politică sau ideologică a arătat până nu demult o lume separată clar între Est și Vest, așa-numita lume bipolară. După căderea comunismului, în majoritatea statelor de după Cortina de Fier au pătruns și continuă să se întărească organisme suprastatale de tip politic și economic (UE) sau militar (NATO) până deunăzi caracteristice Vestului sau lumii occidentale. Ele încearcă să răspundă la noi feluri de provocări sau amenințări. Noii inamici nu mai sunt statele, ci ceva mult mai puțin palpabil, și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dezvoltarea rețelelor de comunicare globală, existența unei limbi universal acceptată, răspândirea problemelor legate de sănătate (boli transmisibile ce pot fi controlate foarte greu, experimente genetice ș.a.) sau de ecologie (catastrofe ecologice ș.a.), precum și luarea deciziilor la nivel global de către organisme suprastatale au suscitat și suscită în continuare discuții aprinse. Unora li se recunoaște impactul pozitiv, iar altora efectele negative. Am văzut deja că mulți cercetători văd globalizarea ca pe un proces de uniformizare culturală, economică, politică etc. și vorbesc despre fenomene
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Capitolul 5 Regionarea politico-geografică și geopolitică a spațiului arab 5.1. Principii, criterii și parametri de regionare Individualizarea unităților teritoriale suprastatale cu trăsături de comuniune ale genezei, evoluției și caracteristicilor diferitelor elemente ale cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față și presupune aplicarea unui set de principii, criterii și proceduri de lucru, menite a conduce la configurarea proiectului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
tabel. Pentru o prezentare mai detaliată recomandăm consultarea manualului de utilizare SPSS 10.1, 1999, sau meniul Help din program. Exemplu: Percepția corupției în Româniatc "Exemplu\: Percepția corupției în România" Una dintre temele care preocupă guvernul, societatea civilă și organizațiile suprastatale în care România dorește să acceadă este aceea a corupției. În fiecare an apar rapoarte de țară dedicate fie exclusiv corupției, fie situației economico-social-legislative generale. Unul dintre motivele pentru care conținutul acestor rapoarte prezintă interes este faptul că ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de la statele membre la instituțiile comunitare instaurate s-a realizat în contextul promovării concurenței și liberei circulații a mărfurilor, a capitalului și a persoanelor. Cele șase țări membre fondatoare (Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franța și Italia) și-au orientat interesul suprastatal primordial spre coordonarea politicilor economice în special în producția de cărbune și oțel. Pentru implementarea acestui obiectiv, au fost adoptate o serie de reglementări economice și sociale. Conform articolului 3 al Tratatului de la Roma, printre ariile de acțiune s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, ajutorării tovărășești, neamestecului în treburile interne și respectării integrității teritoriale. "România critica eforturile celor care voiau să transforme CAER într-o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele vieții economice și sociale. Lăsarea lor în competența unor organisme superstatale sau extrastatale ar face din suveranitate o idee golită de sens". România era, de asemenea, dornică să-și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controlul României, repartizînd complexului zona respectivă 1122. În sfîrșit, atacînd acest articol, Murgescu demonstra că intuise adevăratul scop al CAER. Acesta a declarat că România nu va face parte din nici un fel de "complex interstatal", din nici o formă de colaborare "suprastatală" și din nici un plan de "integrare socialistă" propus de CAER1123. Virulența acestui atac românesc i-a șocat pe sovietici. Kremlinul nu dorea, totuși, să îndepărteze și mai mult România, mai ales după succesul negocierilor de la Washington. Ca urmare, pe 3
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia să-și sporească datoriile în valută cumpărînd produse occidentale, președintele român căuta să cumpere tehnologie, materie primă și petrol de la CAER pe valută neconvertibilă și în contrapartidă. Deși nu tolera încercările sovieticilor de a face din CAER o organizație suprastatală, Bucureștiul era dispus și uneori chiar dornic să ia parte la noi acțiuni de asociere cu vecinii est-europeni. Simțindu-se ușurat după moartea lui Andropov, din februarie 1984, și fără a-l considera o amenințare pe succesorul acestuia, Constantin Cernenko
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]