506 matches
-
nou” (Cluj, 1937), „Detunata” (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni, / De parcă-or fi fost cuscri cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice, prin predestinare. Fascinat de poemele lui Aron Cotruș, într-un fel direct călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
astfel că, într-o dublă investigare, analitică și teoretică, bazată pe o permanentă relaționare, S. identifică modele culturale și apoi le cercetează în literaritatea lor intrinsecă, fără să ezite a transforma actul interpretativ în speculație proprie (Marin Mincu). În Omul supt vremi... analiza urmează câteva direcții bine conturate. Comportamentul scriitorului fiind apreciat ca unul prin excelență „dialogic”, Marin Preda este situat în context cultural românesc, prin comparație cu Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu și G. Călinescu, și în context european
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
în stil bizantin din sec. al-XVIII-lea, așa cum sunt zugrăvite majoritatea bisericilor din Moldova. în urma unor deteriorări, biserica a fost restaurată în anul 1859 de către urmașii hatmanului. Pe lespedea de piatră înconjurată cu un frumos grilaj de fier există următoarea inscripție: Supt această piatră odihnesc oasele robilor lui Dumnezeu din familia Costache Boldur-Lățescu: Mihail, Maria, Ion, Neculai, Zinovia, Gheorghe hatman oștilor, logofăt mare și cavaler, fiu lui Ion Costache, restaurator al acestui sfânt locaș, răposat la 1857, februarie 19, fiii acestuia Gheorghe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dispărând putoarea din gură. Pentru a nu rămâne pete după vărsat. Când urmează a se usca vârsatul, întinde pe față (de 4 ori pe zi) pasta făcută din linte fiartă în lapte dulce. Pentru gurguiul țâțelor. Dacă pruncul aspru la supt țâță rănește mamela, ia unt de ceară și unge de câteva ori pe zi, apoi dă cu alifie de morcovi. Pentru a nu se sfârși banii din pungă. Ia un ou din cuibul de rândunică, fierbe-l și pune-l
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
realitatea. Nici universul acesta proiectat în viitor nu e menit să dureze pentru că e imediat subminat, incertitudinea intervine și e dată de alunecările imaginației bulversate, "poate până la urmă voi sta resemnat/ așteptând lupii să se scurgă printre nămeți/ cu burta suptă și adulmecând prin ger/ să mănânce cu editorii din farfurii poeți". E aici o atitudine ironică, o referire la o ipostază, o poză poetică. Incertitudinea se asociază constant cu senzația de lichefiere a lumii, cu pierderea în acvatic și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
între a stimula cu gura și a săruta zona genitală a persoanei iubite. Aici este de preferat sărutul, pentru că el e o formă de preludiu, și nu un fel de sex care să înlocuiască sexul așa-zis „normal“. Există săruturi supte, alunecate, mușcate, chiar săruturi fără atingere. Acesta din urmă merită într-adevăr încercat; din punct de vedere psihologic, el stimulează atenția postvoluntară a celuilalt, pentru că el se așteaptă să fie sărutat, dar nesimțind nimic, creează el senzația perfectă. Cum funcționezi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cărții, atunci când pomenește cel de al doilea motiv al redactării alegoriei: "A doa: că istoriia aceasta nu a vreunor țări καθολυκή, ce a unor case numai și μερική ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenită, pre fietecare chip supt numele a vreunia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, și firea chipului cu firea dihaniii ca să-și răducă tare am nevoit"1. Prin urmare, intenționând să dea în vileag anumite dedesubturi ale istoriei contemporane, al cărei nedreptățit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se pune în slujba sa fără nici o plată, dar, cu toate insistențele, rezultatul este același: refuzul consecvent al unicornului. Strategia nu este însă lipsite de nuanțe, iar insinuările sunt și ele vizibile: "Și pentru ca pologul stidirii să să râdice și supt singurătate acoperemântul necunoștinții să să arunce, de multe ori și mai în toate dzilele, la culcatul și la sculatul lui, eu trebe în câmp îmi scorneam, iară Biruinței lingă dânsul să să afle îi porunceam. Ce împietrită inima lui nicicum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Inorog, de nedepășit, în pofida insistenței și tenacității lor, îi face caraghioși: "Șoimul, câteodată peste munți înălțindu-să, locul, potica și închisoarea ei cum și în ce chip ieste videa, însă pre Inorog undeva macara nu zăriia. Căci Inorogul preste toată dzua supt deasăumbra pomilor aciuându-să și la un loc neclătit aședzindu-să, noaptea numai la locurile pășunii ducându-să și câteodală și la prundiș din munte în ses coborându-să, până în dzuă iarăși la locul aciuării sale să afla. Într-acesta chip, Inorogul câtăva vreme
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împiedica pe Hameleon, replica sa miniaturală, parodică parcă, să ducă la îndeplinire promisiunea făcută în disperare de cauză. Dintre toate personajele romanului, Crocodilul este, de altfel, singurul pe care vicleanul Hameleon nu cuteză să-l înșele. Acesta va acționa permanent "supt groaza datului cuvânt cătră crocodil"10, va deveni un pion al fiarei al cărei spectru îl va amenința permanent din umbră. Crocodilul știe că a câștigat un rob, un devotat slujitor, care îi va aduce un câștig însutit mai valoros
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pirpiriul agățat de mîner, îmi dați și mie un ban? dialogul degajat dintre ei, mai înainte. Vineri, 5 septembrie, ora 0,15, în sala de așteptare a gării Bacău, locul același ca în călătoria a cincea, în transă, călugărul fața suptă, barba neagră, în locul burduhoșilor țigani, reluată și secvența patrulei de poliție, tot doi alungați de pe locuri, între cei care rămîn, anonim, cum ni se cuvine, sala de așteptare cui aparține? călătoria umblă cu viteza constantă a ei, deplasarea fenomenul originar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu e frumos căci și ploaia e frumoasă! a trebuit să mă răzbun repede pe vorbe înainte să plec, vine moșneagul în loc, foarte bătrîn, toiagul dintr-o rămășiță de pe la gatere, patru fețe lustruite de purtare, net dolicocefal, facies carpatic, obrajii supți, om de sit arheologic autohton, degetele de pe băț le strîng și le desfac, mă cercetezi, mai rămîne jetul discursiv, de loc din sat, merg să mai cer la oameni, la Rădăuți, controlorul nu se oprește, la Chișinău îmi vine peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tot corpul și mai ales oasele. S-a ridicat, slăbit, cu mâinile tremurânde și stomacul ghio- răindu-i de foame. Îi venea încă să vomite, dar n-avea ce. S-a dus să se privească în oglindă. Era un dezastru. Chipul supt și umflat de la pumni, pielea deshidratată, îngălbenită, ochii aproape vineți de cearcăne și o barbă deasă, care puțea. S-a fixat câteva secunde bune și apoi l-a bufnit râsul. „Habar n-aveam cât de urât pot fi, dacă mă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
În puterea sus-arătatei înalte învoiri , d. Aga Asachi însărcinîndu-se cu direcția acestui lucru, redacția acestui lucru, redacția gazetei, adecă soțietatea alcătuitoare , nu pregetă a înștiința pe evgheniștiimboieri și pe toți simpatrioții că jurnalul acest politicoliteral să va tipări în Ieși supt nume de Albina românească, în următoarile condiții: 1. Începînd de la 15 mai viitori Albina românescă se va tipări de două ori pe săptămînă. 2. Mărimea și forma gazetei va fi pe săptămînă de o coală și jumătate în 4. 3
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să deslușesc zgomotul târâtului ei. Ceea ce păruse tăcere compactă se dovedea acum a fi o întrețesere de zgomote vagi, deși nici unul dintre ele nu-mi putea indica direcția în care o luase Hartley. Se auzea leorcăitul ușor și apoi sunetul supt al valurilor care atingeau talpa stâncii, trăgându-se pe urmă îndărăt, ca să se repeadă iar. Se mai deslușea sforăitul îndepărtat al unui automobil pe drumul de lângă hotelul Raven. Și în capul meu, o bâzâială abia perceptibilă, rezultat, probabil, al vinului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai puțin frumos, sau poate că doar mai murdar și mai neîngrijit. Avea tenul palid al celor cu păr roșu, dar pletele lungi, nepieptănate erau soioase și ar fi avut nevoie de o baie. Fața îi era îngustă, cu obrajii supți, aducând oarecum cu un cap de lup. Ochii aveau o lucire luminoasă, rece, albastru-cenușie (albastrul era puțin pestriț și stropit, ca una dintre pietrele mele), și-i ținea întruna mijiți. Poate că era miop. Gura îi era mică și drăguță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Promisesem ceva despre purice, valabil Însă și pentru căpușe, păduchi și alți paraziți. Dar, din prima clipă, pielea de drac mă corectează: nu e vorba de paraziți, ci de un fel de vânători; căci ce e vampirul, care cu sânge supt se hrănește, la fel ca puricele? Un vânător micuț și, tocmai de asta, generos: de ce să ucidă vânatul, câtă vreme se poate sătura la fel și mâine? Dar așa e și nițeluș egoist, căci ceea ce vânătorul consacrat nu poate devora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câte știm că sunt În lume pe supt ceriu și pre pământ și În ape, toate cu Înțelepciunea sa le-au aflat, care Înțelepciune-i era dată de la Dumnedzău. Așijderea și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și cum Îi chema pe numele lor și toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era” <endnote id=" (20, p. 224)"/>. În plus, În legendele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toată mâna, iar tot ce o stârnise fusese desigur leul În plus pe care-l dăduse Înainte să vadă prețul ziarului. Vărul meu vitreg părea să fi ostenit explicând, așa Încât un tovarăș de-al lui, o figură de Isus ratat, suptă și năpădită de tuleiele unei bărbi cânepii, porni cu avânt sporit să lămurească femeia cum că ei nu se aleg cu nimic din leul acela, fiindcă-i costă trenul de-i usucă și care ar fi nerodul ăla care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu biscuiți și pungi cu alue, tăvi cu tot felul de prăjituri și coșuri cu covrigi și găleți cu piersici și porumb fiert. Ei aveau de-acum tot ce ți-ar fi poftit sufletul și erau mai negri și mai supți decât Îi pomenisem cândva. De-a lungul a șase veri soarele le-a scormonit prin căutături desărnându-le, dar ei continuă să are neosteniți plaja În sus și-n jos, strigând ce au În cutiile și coșurile și gălețile lor, atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
chiar și numai prin propria-i greutate. - Azi m-am cântărit. Am doar șaizeci și unul de kilograme. Se ridică În capul oaselor și-și trase tricoul de pe pântece, uite, n-am nici burtă. Pântecul ei alb e Într-adevăr supt. - Ești numai bună de măritat. Ar fi trebuit totuși să te bronzezi cât de cât. Cine ar spune c-ai stat toată vara la mare? - N-am avut timp de plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Luthers , mit Apokryphen, revidierter Text, Stuttgart, 1974. BIBL.MICU= Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a legii vechi și a ceii noao, toate care s-au tălmăcit de pre limba elinească pre înțelesul limbii românești, acum întâiu s-au tipărit român(ște supt stăpânirea preaînălțatului împărat a Romanilor Francisc al doilea (...). Cu blagoslovenia mării sale prealuminatului și preasfințitului domnului domn Ioan Bob, vlădica Făgărașului (...), Blaj, 1795 [ediție modernă, Roma, 2000]. BIBL.OSTROG = Bibli• sirêç´ knig¥ Vetxago i Novago Zaveta po •z¥ku slovensku
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe cărare, trecătorii stau și-admiră, „Cum, se poate, atâta viață să stârnească-o biată liră?” Un școlar de latinească, îmbrăcat pe românește, Cu ființa lui întreagă jocurile urmărește... Și-l întreb, de-i plac ostașii, ăștia, ici, cu fețe supte Și de vrea și el să fie dorobanț cu haine rupte. El mă măsură cu ochii și-mi răspunde mândru: „Da, Șinarmat cu-o armă bună, pentru răi, ca Dta!” „Având temperamentul sensibil al lui Eminescu, Vlahuță șia început poezia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țării noastre, care să fie și românească, după pofta națiunii române dechiarată În adunarea generală, pe care voiți a jura cum jură toată armata monarhiei. Să vi se Împărtășească și forma jurământului, prin ofițeri și preoți, Înainte de a vă jura supt steag, ca nu cumva să fiți amăgiți ș...ț Până când nu vi s-or Împlini aceste drepte cereri, voi nu cumva să vă amăgiți a ieși din patria voastră numai la porunca vreunor străini. Pe voi astăzi vă Îndatorește numai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dovada că un asemenea caz nu era izolat ne-o oferă câteva texte folclorice culese În epocă, știut fiind că folclorul ipostaziază, de regulă, situațiile tipice, și nu pe cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]