178 matches
-
în răsboiu - au acelaș tratament ca și supușii acestor țări de origină etnică, aplicându-se restricțiuni numai în ceea ce privește deplasările lor în țară, care nu se pot face decât cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. b) I. - Evreii supuși germani, pierzând această supușenie, în urma retragerii pașapoartelor de către Guvernul German, au fost încadrați între apatrizi și li s’au eli berat certificate de identitate românești și urmează să fie supuși tuturor obligațiunilor pe care le au și evreii supuși români. Asupra acestei categorii este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a către CORPUL TERITORIAL Stat Major Cu onoare se face cunoscut următoarele: - Evreii care solicită să fie exceptați dela munca obligatorie pe motivul că sunt „supuși străini”, vor dovedi această calitate cu: 1. - pașaportul vizat de Consulatul țării a cărei supușenie o invocă și 2. - biletul de liberă petrecere, ambele acte, se înțelege, cumulativ. - Cei ce nu arată actele de mai sus, ci numai carnetul de identitate roșu, nu sunt supuși străini, în înțelesul dispozițiilor cuprinse în Cap. B al. I.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
precis expus în Instr. 98.500/942 și dispozițiunile 18952/942 al Dir. Generale al Poliției anexat la acele Instrucțiuni. D. - Din textul Nr. 16952 al Dir. Generale al Poliției reiese clar următoarele preciziuni: I. - Sunt considerați indezirabili, evreii de supușenie Rusă și deci scutiți de m.o. II. - Sunt considerați ca elemente de suspiciune din toate punctele de vedere, evreii de supușenie Polonă puși sub protectoratul Chilian și deci scutiți de m.o. III. - Evreii supuși a țărilor aliate sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
textul Nr. 16952 al Dir. Generale al Poliției reiese clar următoarele preciziuni: I. - Sunt considerați indezirabili, evreii de supușenie Rusă și deci scutiți de m.o. II. - Sunt considerați ca elemente de suspiciune din toate punctele de vedere, evreii de supușenie Polonă puși sub protectoratul Chilian și deci scutiți de m.o. III. - Evreii supuși a țărilor aliate sau neutre din actualul război și anume: Turci, Bulgari, etc. sunt scutiți de m.o. beneficiind de aceleași drepturi ca și cetățenii de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ordinul M.St.M. Nr. 962915/943, trimis cu ordinul C.4.A. Nr. 130033/943, care prevede că ev reii supuși străini, pentru a fi exceptați de M.O. trebuie să prezinte pașaport vizat de Consulatul Țării a cărei supușenie o invocă și Bilet de Liberă petrecere, ambele acte comulativ, și; Față de ordinul Dvs. Nr. 138847/943, care pre vede recunoașterea cetățeniei evreilor, se va face fie după pașaport fie după Biletul de Liberă Petre cere în Țară; Rugăm să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
apatrid, - afară de raportul 16.952, - care prevede că evreilor germani, cărora li s-au retras pașapoartele, sunt considerați apatrizi (heimatlos). b) Siguranța Chesturei Iași, Controlul Străini lor, consideră ca apatrizi, însă pe acei străini cari au căzut din drepturile de supușenie română, precum și pe toți acei ce înainte de anul 1938 nu erau înscriși în controalele străinilor. Se mai consideră apatrizi, acei ce parvin din țări inexistente ca Armenii, - precum și cei cu pașapoarte „Nanzen”. c) Consideră străini supuși ai statelor existente pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
contradictoriu cu reprezentantul Ministrului de Răsboiu. Cercurile sau Corpurile Teritoriale, precum și unitățile, care vor primi alte acte de naștere decât cele citate mai sus, rămân direct răspunzătoare de ilegalitatea comisă. Evreii din contigentele 1916 - 1946 (inclusiv), care au invocat diferite supușenii streine din anul 1940 și până în prezent, vor fi reînscriși în controalele armatei și supuși obligațiunilor prevăzute de ordinul de față, dacă se vor constata că nu au dobândit cetățenia invocată și dacă au pașaport vizat la zi. Evreii din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fanariot venit în țară în suita lui Caragea Vodă, Dinu Păturică începe să-și calculeze orice mișcare. O face cu inteligență, cu tenacitate și cu o totală lipsă de scrupule. Ajutat și de credulitatea stăpânului, sluga mimează cu mare artă supușenia, zelul, devotamentul. Ajunge repede să se facă prețuit de postelnic. I se încredințează supravegherea cherei Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
care ajung să-l suspecteze de trădare; însingurarea lui îndurerată ascunde însă cheia ingenioasei manevre la care părtaș va fi doar taciturnul sfetnic Român Gruie. Cu o mască - poate prea accentuată - de smerenie și falsă umilință, de resemnare și molatecă supușenie, Vlaicu își asumă rolul ingrat al unui domnitor aparent bicisnic, temător și șovăielnic. Astfel poate urzi, la adăpost de rele, țesătura unui plan pe care îl înfăptuiește cu infinite precauții. Unitatea de timp, generatoare de tensiuni și reglând ritmurile piesei
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
se deplasa și petrece în liniște prin țară, făceau ruptoare cu visteria, adică un fel de învoială de a plăti de bună voie o anumită sumă ca bir către vistierie. În schimbul acestui privilegiu - de a plăti rupta, ruptașii aveau o supușenie - aceea de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și gonit din țară, ca, în cele din urmă, să fie înecat într-un râu din drumul care ducea spre Constantinopol. De ce? Pentru că sprijinea politica creștină a germanilor contra celei a lui Mavrocordat, reprezentantul intereselor turcești în țară. Starea de supușenie a românilor o înțelegem mai bine din spusele istoricului Alexandru PapadopolCalimah, care, având și preocupări literare, din scrierile sale postume desprindem rândurile următoare pe care ni le oferă G. Ursu („Tecuciul literar", studiu de istorie, p. 32): „Domnii cu fes
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a tratatului, pe teritoriul țării (teritoriul vechiului Regat și al ținuturilor alipite) (art. 3); b. Tuturor celor născuți pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și care nu se bucurau de nici o supușenie străină (art. 7). În ceea ce privește pe evrei, se poate observa că, tratatul minorităților a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și care nu se bucurau de nici o supușenie străină (art. 7). În ceea ce privește pe evrei, se poate observa că, tratatul minorităților a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel, de unde Decretele-Legi din 1918 și 1919, nu acordau acest drept decât așa numiților evrei pământeni, adică celor născuți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Basarabia se va face de către Corpul 3 și 4 Armată, numai cu avizul guvernămintelor respective. 5. Evreii aflați în lagărele de internare sunt folosiți și controlați după dispozițiunile Ministerului Afacerilor Interne. 6. Evreii care nu se bucură de nici o supușenie străină (apatrizii), precum și acei care posedă pașapoarte "Nansen", sunt obligați a presta munca obligatorie. 7. Deplasările și schimbările de domiciliu ale evreilor dintr-o localitate în alta, nu se pot efectua decât cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne, unde solicitanții vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o atitudine provocatoare și întrețin o stare de spirit subversivă, dăunătoare intereselor neamului. Evreii supuși străini, în actuala situație politică și teritorială, se împart în trei categorii: a/ Evreii supuși străini, care aparțin țărilor aliate. b/ Evreii cu acte de supușenie ale țărilor care în prezent sunt, sub ocupație și protectorat german (cehi, polonezi, etc.). c/ Evreii supuși țărilor cu care suntem în stare de război. Față de cele arătate mai sus, vă rugăm să binevoiți a ne comunica: care este regimul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a către CORPUL TERITORIAL Stat Major Cu onoare se face cunoscut următoarele: Evreii care solicită să fie exceptați dela munca obligatorie pe motivul că sunt "supuși străini", vor dovedi această calitate cu: 1. pașaportul vizat de Consulatul țării a cărei supușenie o invocă și 2. biletul de liberă petrecere, ambele acte, se înțelege, cumulativ. Cei ce nu arată actele de mai sus, ci numai carnetul de identitate roșu, nu sunt supuși străini, în înțelesul dispozițiilor cuprinse în Cap. B al. I.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Astăzi, în 1819, a fost botezata în Buenos Aires Juana Manșo. Agheasma a inițiat-o pe drumul supușeniei, dar Juana Manșo* nu a fost niciodata supusă.Împotriva tuturor așteptărilor, ea a fondat în Argentina și Uruguay școli laice și mixte, unde se amestecau fete și băieți, nu era obligatoriu studiul religiei și erau interzise pedepsele corporale. A scris
30 IUNIE. S-A NĂSCUT UNA CARE A DERANJAT PE MULȚI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295919_a_297248]
-
îmbrăcat în aur, isi freacă trupul cu flori parfumate după baia în albie), pasionala și, desigur, vulgara în limbaj. Aceste atribute sunt clișee care populează imaginarul gadjiu cu privire la femeile rome, din care fac parte, aparent paradoxal, si trăsăturile opuse, precum supușenia, caracterul domestic, virginitatea în momentul căsătoriei sau fidelitatea.</spân></spân></spân></spân></spân></p> Indiferent de tipurile de așteptări și prejudecăți pe care gadjiii le au față de femeile rome, toate sunt nocive pentru că împiedica cunoașterea reală și empatia și le
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
considerat 1824 - asa afirmă „Dicționarul statistic al Basarabiei" din 1923. O perioadaă de timp i s-a mai zis Odaia Limbeni, județul Iași cu reședința în Bălti. E știut că în martie 1849 boierii Maria și Chiriac Leonard aveau în supușenie aici și la Funduri 15 familii de țigani șerbi, care puteau oricînd fi vînduți că unelte de muncă. Recensămîntul din 1859, publicat în 1861 la Sankt-Petersburg, a fixat în Leonardovca, zisă și Limbenii Noi, 71 de case, fără școală și
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
în Basarabia. Paralel cu recensămîntul populația din Sărată Veche și din cele 8 ținuturi ale Basarabiei (ținutul Hotin, Bender, Ismail, Codru, Greceni, Soroca, Orhei și Iași, din care făcea parte și Sărată Veche) au fost impuși să depună jurămîntul de supușenie și credința Tarului și Prestolului Rus. Între țărănimea de la sate s-a iscat o mare panică, mulți locuitori fugeau și se ascundeau de aceste evenimente. Pentru a îndeplini prescripția Tarului, au fost organizate un comitet special, comisii cu ispravnici, inspectori
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
circa 120 de gospodari cu nadeluri. Deoarece Sărată nu era sat de răzeși, țăranii erau impuși să plătească impozit la statul rus, cîte zece ruble de suflet, pe an și pe lîngă aceasta mai aveau o sumedenie de obligațiuni și supușenii. Numărați erau numai partea bărbăteasca, indiferent de vîrstă. La începutul veacului douăzeci(1904) în sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
catagrafiei din 1772-1773 întregistra în Lalova 20 de gospodării și 31 capi de familii în Stodolna. În Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație. În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812. Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
împreună cu care figurează ca ctitorii ai Catedralei vechi din Bălți și ai bisericii Uspeniei din mănăstirea Vorona (Bucovina). Fiul lor Alexandru (despre care cunoaștem că a decedat în 1819), a fost comis la Curtea domnească. În 1812 a intrat în supușenia Imperiului Rus, participând la adunarea nobilimii din 1814, figurând ca nobil și alegător și la 1818. A fost moșier la Căinarii Vechi, Heciu Vechi și Nou, Biliceni, seliștea Drochia, Mândâcul Nou, seliștea Șura și târgul Bălți (Soroca), Milești și Medeleni
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
jr., autorul unei lucrări editate în Statele Unite despre balada Miorița, propune o soluție extrem de simplă, într-o abordare plină de respect și înțelegere: „Celor care ar dori să se răfuiască, pe nedrept, cu această genială baladă, pentru că ilustrează resemnarea și supușenia românilor în istorie, le-aș răspunde, citând un fragment din romanul-reportaj «Athenee Palace», publicat de ziarista americană de origine evreiască, Rosa G. Waldeck, în 1942: «Această cicatrice (lăsată de cutremurul din 1940 pe fațada hotelului Athenee Palace, unde autoarea a
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
cum s-ar putea ca unul din ele să fie diminuat? Cauza tuturor nenorocirilor de acum și din viitor, precum și cataclismele cosmice sunt cauzate de înjosirea femeii».. "Bineînțeles, principalul stimulent pentru descătușarea (dezrobirea) conștiinței femeii și a stării ei de supușenie va deveni noua educație. Ea de timpuriu va pune fundamentul înțelegerii principiilor de viață, a destinației omului în lume și prin aceasta va da gândirii o nouă orientare, ceea ce va rezulta lărgirea orizontului în toate domeniile vieții. Și doar atunci
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]