4,066 matches
-
Poveste muzicală în „Țara Surâsului“ l Premieră la Opera Națională Abia întorși din Țara Lalelelor, unde i-au încântat pe olandezi cu spectacolele „Rigoletto“ și „Carmen“, artiștii Operei Naționale Timișoara au pus la cale... „Țara Surâsului“: operetă în două acte pe muzica lui Franz Lehar, în regia artistică a lui Frans Meewis (Olanda), a cărei premieră va avea loc în 22 decembrie, de la ora 19. Spectacolul se bucură de „un cadru scenografic modern, curat, liniar, în
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
Plăcintă Ciurăscu. Conducerea muzicală îi aparține maestrului Victor Dumănescu. Spectacolul este interpretat în limba germană și titrat în română. Biletele cu tarif maximal de 150 000 de lei s-au pus în vânzare la Agenția Operei. Următoarele reprezentații cu „Țara Surâsului“ sunt programate în 26 și 29 decembrie, de la ora 19. Crăciun românesc la Basel l Cu „Virtuozii Transilvaniei“ În cadrul unui mai amplu program prin care se marchează împlinirea a 15 ani de activități dedicate României, Asociația „Un sat pentru un
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
altor câțiva actori de mare amploare la această combinație a părut să fie aproape imposibilă - pentru toți, cu excepția producătorului Jerry Weintraub. Spectacole TIMIȘOARA Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar de Crăciun - 23. 12, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Opera Națională: Țara Surâsului, de Fr. Lehar, premieră - 22. 12, ora 19 și 26. 12, ora 19; Feeria fulgilor, spectacol susținut de elevii Studioului de Dans condus de prof. Ana Valkay - 23. 12 - ora 11. Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely: Unde-i revolverul
Agenda2004-51-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283191_a_284520]
-
este tradus titlul filmului pentru spectatorii români, este o comedie realizată la Touchstone Pictures. Filmul are la bază un scenariu scris de Jeff Nathanson după un caz real, dezvăluit în presă de jurnalistul Steve Fishman. Spectacole TIMIȘOARA Opera Națională: Țara Surâsului de Franz Lehar, 26. 12 și 29. 12, ora 19; Concert de gală - pagini celebre din opere și operete, 27. 12, ora 19; Liliacul de Johann Strauss, spectacol interpretat în limba germană, 28. 12, ora 18, și 31. 12, ora
Agenda2004-52-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283214_a_284543]
-
acestei cifre din motive legate exclusiv de spațiu. Meniul sărbătoresc și serviciul vor fi asigurate de Terasa Nora, iar costul unui bilet la Revelionul Muzicanților va fi de 750 000 de lei pe cap de... artist. C. D. T. Un surâs pentru Țara Lalelelor l Opera Națională în turneu „Țara Surâsului“ cucerește Țara Lalelelor: nici nu s-au stins ecourile turneului din noiembrie al artiștilor timișoreni, că publicul olandez și-a cumpărat bilete pentru o nouă întâlnire. Între 8 și 28
Agenda2005-02-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283243_a_284572]
-
și serviciul vor fi asigurate de Terasa Nora, iar costul unui bilet la Revelionul Muzicanților va fi de 750 000 de lei pe cap de... artist. C. D. T. Un surâs pentru Țara Lalelelor l Opera Națională în turneu „Țara Surâsului“ cucerește Țara Lalelelor: nici nu s-au stins ecourile turneului din noiembrie al artiștilor timișoreni, că publicul olandez și-a cumpărat bilete pentru o nouă întâlnire. Între 8 și 28 ianuarie, Opera Națională din Timișoara va susține în Olanda șase
Agenda2005-02-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283243_a_284572]
-
turneului din noiembrie al artiștilor timișoreni, că publicul olandez și-a cumpărat bilete pentru o nouă întâlnire. Între 8 și 28 ianuarie, Opera Națională din Timișoara va susține în Olanda șase reprezentații cu „Liliacul“ de Johann Strauss, șapte cu „Țara Surâsului“ de Franz Lehar - noua și spumoasa producție a instituției, precum și cinci concerte de gală. Cu un buget aproape... simbolic, Opera Națională a izbutit în 2004 câteva remarcabile înnoiri; între cele mai spectaculoase se numără noua scenă, dintr-un material lemnos
Agenda2005-02-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283243_a_284572]
-
până în 7 martie între orele 9-15. Spectacole Timișoara Filarmonica „Banatul“: Concert simfonic. Dirijor: Luciano Di Martino (Italia), soliști: Valentina Gheorghiu, Valentin Gheorghiu, 11. 02, ora 19. Opera Română Timișoara: My Fair Lady, de Fr. Loewe, 6. 02, ora 18, Țara surâsului, de Fr. Lehar, 9. 02, ora 19, Dancing Queen, balet rock, muzică din repertoriul formației Queen, 11. 02, ora 19. Teatrul Național: Dor de Eminescu, trupa Junior a Școlii cu clasele I-VIII Nr. 12, 5. 02, ora 17, La
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
Henry Gilbert - Robin Hood (Ed. Cartex 2000, 48 000 lei); xxx - Ștefan cel Mare și Sfânt (Ed. Litera International, 199 000 lei); Mihail Sadoveanu - Frații Jderi vol. I+II (Ed. Litera International, 239 000 lei); Rodica Ojog-Brașoveanu - Cianură pentru un surâs (Ed. Nemira, 395 000 lei); xxx - Asociațiile de proprietari (Ed. All Beck, 35 000 lei); Ann Granger - Misterul morții din strada Jubilée (Ed. Nemira, 145 000 lei); Ioan Drăgoi - Ancheta continuă (Ed. Concordia, 327 000 lei); xxx - Noile reglementări privind
Agenda2004-35-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282825_a_284154]
-
Ion Lăncrănjan - Ploaia de la miezul nopții (Ed. Litera Internațional, 140 000 lei); Petru Urdea - Dicționar de nume geografice (Ed. Universității de Vest, 300 000 lei); Mircea Eliade - Jurnal 1941-1969 (Ed. Humanitas, 390 000 lei); Rodica Ojog Brașoveanu - Cianură pentru un surâs (Ed. Nemira, 395 000 lei); Ion Bălan - Teatru (Ed. Phobos, 50 500 lei). presa la zi Alternative-conexiuni spirituale. Trei meniuri de alimentație naturală care au fost puse în practrică chiar la Timișoara, recomandate de astrologii Ramona Venturini și Marcel Doroș
Agenda2004-38-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282902_a_284231]
-
Privește cum ard uneori focurile sufletelor și înțelege de ce patimile pătimesc chiar și prin fericire. 1924. Ce s-ar face înțeleptul fără patima îndoielii? 1925. Nimic nu poate fi mai greu decât o patimă dar nici mai înălțător. 1926. Suntem surâsul unei patimi a dorului când mamele ne strigau nașterea pătimind pentru viața noastră. 1927. Fără patimile creației viața nu ar mai avea nimic înălțător în ea. 1928. Oricât de sărac ar fi un om va rămâne mereu bogat în patimi
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
în patima creației. 1975. Câtă patimă poate fi în mântuirea de sine a omului? 1976. Patimile sunt porțile omenirii care despart absurdul de absolut. 1977. Patima va fi mereu balanța care-ți va spune cine ești. 1978. Uitarea este un surâs fără patimă. 1979. Care orizont al inimii nu-și are patimile lui? 1980. Fiecare aripă își are patima zborului ei. 1981. Dorul este patima amintirii. 1982. Nicăieri nu vei găsi mai multă ardoare decât în focul patimii. 1983. Ochii sufletului
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
Charles Lutwidge Dodgson (Lewis Carroll), V. Sirin (Vladimir Nabokov), Sebastian Melmoth (Oscar Wilde) și angelicul silezian (Angelus Silesius, Johannes Scheffler) care există într-adevăr în biblioteca lui...Osberg. Pe coperta ultimului număr al revistei PRO CINEMA, ochelarii de soare și surîsul "loial, moral și independent" al lui Kevin Kostner. Revista este o lectură perfectă pentru frivolele luni de vară. Cel mai mult ne-a interesat în acest număr grupajul alcătuit de Ioana Uricaru: Generația 2000: 10 actori în căutarea unui regizor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
formelor li se substituie o priveliște laxa, polimorfa și tînguitoare, stării de veghe îi ia locul somnia, agent al discursului pythiatic: "cosind răni pe fata nevăzuta a lucrurilor/ vînat de cuvinte triste/ el cu dărîmăturile lui cu evadări/ vesele orbiri// surîsul lui/ o rană între ochi și incestul oglinzii/ în spatele perdelei de carne/ punînd diezi la urechile lucrurilor/ primind înserarea lanțurilor// căutînd clipă cînd cuvintele tresar în somn/ vinovate de ceva de dincolo" (cosind răni pe fata nevăzuta a lucrurilor). Ce-
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
numărului 4, anunțată corespunzător și pe copertă: așa-numitul "pictorial" dedicat unei actrițe de la Teatrul de Comedie - o suită de 12 fotografii sordide. (Sordid, să ne înțelegem, nu este nudul, ci modul "bordelez" al etalării lui.) Tînăra femeie are un surîs stingherit, glezna robustă și mîini de spălătoreasă. Ne revine în minte observația lui G. Călinescu, într-un articol din 1936, despre o scriitoare care își vîrîse portretul într-o reclamă la un volum de versuri: "Cu sprîncenele încondeiate, cu un
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
de "enciclopedismul poetic al lui Saint-John Perse, prin unele din enumerările sale, prin surprinzătoarele analogii sau simple asociații între imagini provenind din regnuri felurite, de pe tărîmuri foarte diverse". Dacă moralmente avem a face aci cu o oficiere a ironiei, a surîsului subiacent apologiei închinate unei cosmologii nu doar excesiv diversificate, suspect stufoase, dar și ivite în raza eului liric, prea tîrziu pentru a fi eficientă, id est pentru a opera prin terapeutica ingenuității, stilistic ne confruntăm cu un registru baroc. Poeta
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
aceea nouă ne revine să-l exprimăm. Nouă, prin el, pentru că s-a desprins. Pentru că a schimbat instrumentul: în locul unuia liric și dezmățat, unul precis, subtil și ironic. L-a pus să exprime fatalismul românesc. I-a dat ironiei un surîs interior. Nu știu dacă surîsul nu existase deja, la omul cu posmagii, la cel cu ăîmi plăcu cum merseă, la Toma Alimos, si, pînă la un punct al poveștii, la Dănilă Prepeleac". De Luca Pitu emulul d-sale se apropie
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
-l exprimăm. Nouă, prin el, pentru că s-a desprins. Pentru că a schimbat instrumentul: în locul unuia liric și dezmățat, unul precis, subtil și ironic. L-a pus să exprime fatalismul românesc. I-a dat ironiei un surîs interior. Nu știu dacă surîsul nu existase deja, la omul cu posmagii, la cel cu ăîmi plăcu cum merseă, la Toma Alimos, si, pînă la un punct al poveștii, la Dănilă Prepeleac". De Luca Pitu emulul d-sale se apropie printr-o anecdotica universitară picanta
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
de mode. Puteai spune că, pe chipul rotund și rotofei era zugrăvita figură roz a unei femei acare îi semăna că o soră.ă I-am zis că-l găsesc a fi ain formă. El mi-a mulțumit cu un surîs de satisfacție profundă. Vorbindu-mi mă fixă cu ochii săi mici, de reptilă, negri și strălucitori. Nu cunosc pe lume alți ochi mai asemănători ochilor unui șarpe, decît pe cei ai lui Mihai Antonescu. Pe biroul lui, într-o vaza
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
poem al Denisei Comănescu și unul din cele mai frumoase care s-au scris în ultimele decenii în limba română: "Cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât pe buze/ surâsul mi-era frate râsul văr// oglindă se-nrosea că fata mare/ scaune mieunau, pisicile deveneau țepene/ mi-era dor de tine că de o eroare/ adormeam îmbrăcată în roșu - sămânță de pepene// cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
mieunau, pisicile deveneau țepene/ mi-era dor de tine că de o eroare/ adormeam îmbrăcată în roșu - sămânță de pepene// cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât pe buze/ surâsul mi-era frate râsul văr" (Lied). Ar fi păcat că Denișa Comănescu să nu continue ceea ce a început cu ani în urmă. Așteptăm cu nerăbdare reluarea captivantei ei aventuri lirice, asemenea spectatorilor unui film bun întrerupt la jumătate. Denișa Comănescu
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
par satisfăcătoare. Starea de spirit echilibrată alternează între satisfacție și așteptare. Așteptarea unui lucru destul de cunoscut. Timpul se așterne la picioarele noastre căci este bine ritmizat și programat. Prin această se evita întrebările neliniștitoare și conceptele "tragice". Vedeta răspunde prin surîsul ei la toate întrebările existențiale. Odată cu ea și noi... pentru că o iubim, așa cum ne iubim pe noi înșine. Formăm un corp, o conștiință. Un surîs. O imensă giocondă. Aspirația spre fixitate îmi apare la fel de puternică că dorința de mișcare. Două
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
ritmizat și programat. Prin această se evita întrebările neliniștitoare și conceptele "tragice". Vedeta răspunde prin surîsul ei la toate întrebările existențiale. Odată cu ea și noi... pentru că o iubim, așa cum ne iubim pe noi înșine. Formăm un corp, o conștiință. Un surîs. O imensă giocondă. Aspirația spre fixitate îmi apare la fel de puternică că dorința de mișcare. Două ispite care transformă viața într-un infern al confuziei și neliniștii. Unde și când să te oprești? Pentru că acest "unde" este de fapt spațiul, iar
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
înainte de a mă duce la textele nefamiliare. E izbitor, în povestirile semnate de cei de mai sus, si categoric nu rezultat al unei simple coincidențe, un anumit simt tragic al lumii. Complet neașteptat, de asemenea. Nimic din optimismul contagios al surîsului american, nimic triumfalist și emancipator, ci mai degrabă un aer ușor ostenit, șovăielnic, trist. Nu poate fi o întîmplare faptul că eroii povestirilor apartinîndu-le celor mai importanți scriitori ai secolului (nu doar în America) parcurg experiențe tragice, sînt imigranți măcinați
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
extraordinar ce îmi spunea. Cineva vrea să ne facă o fotografie. El ridică mâna enervat; din principiu nu face poze cu nimeni. Îi spun că de fapt aparatul este al meu. Atunci se calmează, își dă acordul și un mare surâs îi luminează fața. „Lumea vorbește că ești arogant!” îl provoc eu. Mă privește zâmbind:”asta o spun cei care nu mă cunosc! Tu mă cunoști, nu?” „Bineînțeles, am știut de la început că ești simpatic!” îi răspund și el se destinde
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]