10,100 matches
-
primele fraze această preocupare permanentă pentru o expresie cît mai strînsă, cu un impact cît mai puternic asupra cititorului. Eseul începe abrupt și direct: "Leș sophistes, rompus à un art de penser uniquement verbal, s'employèrent leș premiers à reflechir sur leș mots, sur leur valeur, leur propriété ou impropriété, sur le rôle qui leur revenait dans la conduite du raisonnement; le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était fait". Reluarea aceleiași
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
preocupare permanentă pentru o expresie cît mai strînsă, cu un impact cît mai puternic asupra cititorului. Eseul începe abrupt și direct: "Leș sophistes, rompus à un art de penser uniquement verbal, s'employèrent leș premiers à reflechir sur leș mots, sur leur valeur, leur propriété ou impropriété, sur le rôle qui leur revenait dans la conduite du raisonnement; le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était fait". Reluarea aceleiași fraze, în versiunea
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
strînsă, cu un impact cît mai puternic asupra cititorului. Eseul începe abrupt și direct: "Leș sophistes, rompus à un art de penser uniquement verbal, s'employèrent leș premiers à reflechir sur leș mots, sur leur valeur, leur propriété ou impropriété, sur le rôle qui leur revenait dans la conduite du raisonnement; le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était fait". Reluarea aceleiași fraze, în versiunea definitivă, îi oferă o topica mai persuasiva
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
fraze, în versiunea definitivă, îi oferă o topica mai persuasiva, elimină alternativele inutile, propune un cuvînt mai propriu (am indicat în cursive segmentele modificate): "Rompus à un art de penser purement verbal, leș sophistes s'employèrent leș premiers à réfléchir sur leș mots, sur leur valeur et leur propriété, sur la fonction qui leur revenait dans la conduite du raisonnement: le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était franchi". Exemplele de ceea ce
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
definitivă, îi oferă o topica mai persuasiva, elimină alternativele inutile, propune un cuvînt mai propriu (am indicat în cursive segmentele modificate): "Rompus à un art de penser purement verbal, leș sophistes s'employèrent leș premiers à réfléchir sur leș mots, sur leur valeur et leur propriété, sur la fonction qui leur revenait dans la conduite du raisonnement: le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était franchi". Exemplele de ceea ce am numit căutarea
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
persuasiva, elimină alternativele inutile, propune un cuvînt mai propriu (am indicat în cursive segmentele modificate): "Rompus à un art de penser purement verbal, leș sophistes s'employèrent leș premiers à réfléchir sur leș mots, sur leur valeur et leur propriété, sur la fonction qui leur revenait dans la conduite du raisonnement: le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était franchi". Exemplele de ceea ce am numit căutarea unui cuvînt mai propriu sau mai
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
et ample qui force la solidité et la barrière des mots. Îl y avait chez lui un côté orgue și différent de ces accents de flûte qui, d'ordinaire, caractérisent le français. D'où ces phrases qui empiètent leș unes sur leș autres, qui multiplient leș détours, répugnent à s'achever, ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
répugnent à s'achever, ont peur du point." În carte, aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant le point, empiètent leș unes sur leș autres, multiplient leș détours, répugnent à s'achever" (italicele sînt ale autorului). Cele mai importante modificări intervin însă în final, unde dispar vreo două pagini sau chiar mai mult, care urmau după interogația care închide textul în varianta din
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
exact ca o femeie și cu o expresie amuzată... Atunci a apărut de după biserică tata popa, un om bătrîn, nu în anteriu, numai în nădragi și cu cămașa ieșindu-i afară de sub puloverul negru. Tocmai mătura prin curte. Barbă lungă, sură, pletele căzîndu-i în lături. Cu mătura de nuiele în mînă a început să zvîrle după cîini blestemînd. (Abmination et chiennerie, W. Faulkner, Lumină în august, ed. franceză.) Scenă văzută de mine... * 1954. Un ins slab, șchiop, cap mic de șarpe
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
Robinson închis în insula lui, rămas dintotdeauna pe insula lui, nu scrie, nu face nimic; are nevoie de alți oameni, are nevoie de oameni de dinaintea lui, de după el, în același timp cu el. Ați scris o carte întreagă despre Brâncuși, Sur les pas de Brancusi, Pe urmele lui Brâncuși, tradusă recent și în românește. Sunteți printre cei mai buni cunoscători ai operei lui Brâncuși în Franța și în lume. Ce puteți spune acum despre această prezență care a fost într-un
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
lung la pensonul din dreapta și ezită. Îi spun să intre. Se așează lîngă fereastră, în bătaia soarelui. E și el de chihlimbar, nasul și pomeții mai aprinși, și celelalte, fularul, cojocul, mîinile, doar sprîncenele și părul, care coboară în favoriți suri, sînt verzi. Portret fauve". Lumea se transformă în atelier: "Cana, gutuia, sfeșnicul, scrumiera, toate sînt acum ornamentele unui damasc stacojiu, care-și trage razele din bucata de chihlimbar de deasupra Teatrului". Dialogurile care se desfășoară în acest mediu saturat de
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
e invers: construcțiile de tipul în ("dans Internet", "dans l'Internet") totalizează 15.414 apariții, iar dacă le adăugăm și pe cele cu prepoziția fr. en ("en Internet", "en l'Internet") cifra e de 17.555; construcțiile de tipul "pe" ("sur Internet", "sur l'Internet") sînt mult mai puține: 440.613. În italiană, raportul e în favoarea construcției cu pe: îmbinările "su Internet", "sull'Internet" apar de 110.961 ori, dublu față de 54.380 de apariții ale celor de tip în: "in
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
construcțiile de tipul în ("dans Internet", "dans l'Internet") totalizează 15.414 apariții, iar dacă le adăugăm și pe cele cu prepoziția fr. en ("en Internet", "en l'Internet") cifra e de 17.555; construcțiile de tipul "pe" ("sur Internet", "sur l'Internet") sînt mult mai puține: 440.613. În italiană, raportul e în favoarea construcției cu pe: îmbinările "su Internet", "sull'Internet" apar de 110.961 ori, dublu față de 54.380 de apariții ale celor de tip în: "in Internet", "nell
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
al mai multor cărți de teologie, unele de referință, și traducător al unor scriitori esențiali (Evdokimov, Unamuno ș.a.) pr. prof. Ion Buga și-a ales ca motto pentru acest "jurnal deschis" o sugestivă frază din Guittou: "Ou fait toujours silence sur l'essentiel qui est insuportable". Subintitulată "jurnal eshatologic" cartea are pe alocuri incisivitatea unui eseu și o profunzime de studiu. Judecățile domniei-sale pornesc de fiecare dată de la "bârna din propriul ochi" și, numai după o îndelungată gestanță gândurile își găsesc
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
de la o amintire la alta, de la un portret la altul, un atașament adesea patetic față de patria de origine. Chiar dacă e una din cele mai importante reușite ale genului, ea a rămas practic necunoscută cititorului român. Memorial în mod minor (Mémorial sur le mode mineur) a apărut în 1946, în condițiile cunoscute de după război, la editura pariziană "Le Jeune Parque", într-un tiraj confidențial. Editura "Compania" propune în această toamnă o ediție integrală, tradusă de Anca-Maria Christodorescu. Domnișoara Miallaret Și-acum să
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
bine definit. Mai mult decît un aliment, pîinea devine "o structură mentală" ce presupune stabilitatea, siguranța. Diferența specifică constă într-o surprindere a hazardului insinuat în cotidian și o decupare fină a relațiilor sociale și/ sau publice. Il va plevoir sur Roland-Garros" este proza ce deschide volumul. Un anunț anodin: este așteptată o aversă și întreaga atmosferă se schimbă, în ciuda acelui 15-30 pe care arbitrul îl anunță imperturbabil, știind că întotdeauna unul dintre jucători urmărește să profite de pe urma acestei întreruperi. Într-
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
proaste, cu talent, din literatura română, în fine, apăruse un Domn strălucit, în viață și în cultură, politica ne mai contînd... Este prozatorul cel mai de seamă al celei de a doua jumătăți a secolului abia încheiat... * * * "Iulie 1984. Venge-toi sur l'offense apportée par ce M., clefăitul porcin al masticației, siguranța lui de personaj politic cinic, nasul, rîtul, sentimentalismul duios de feroce și care... (șters). Va fi eroul, secundar, al romanului... Mă omoară, pe mine, pentru care totuși o slăbiciune
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
nici eu dacă pot să-mi numerotez și să-mi dau seama cît contează ceea ce numiți "atu"-uri sau "pariuri". Aș porni de la lucrarea mea de diplomă de la L'école Supérieure d'Art Vizuel din Geneva. Am intitulat-o "Notes sur une poétique du cinéma réaliste", avînd ca repere în formulare "Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru teatru" al lui Brecht. Nu-mi place sintagma "cinéma réaliste" ca deviză alternativă, numind uneori producții ilustrative de mîna
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
cît contează ceea ce numiți "atu"-uri sau "pariuri". Aș porni de la lucrarea mea de diplomă de la L'école Supérieure d'Art Vizuel din Geneva. Am intitulat-o "Notes sur une poétique du cinéma réaliste", avînd ca repere în formulare "Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru teatru" al lui Brecht. Nu-mi place sintagma "cinéma réaliste" ca deviză alternativă, numind uneori producții ilustrative de mîna a doua. O adopt însă, în relativismul ei, ca definiție ontologică a
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
Același Limborch a respins părerile lui Uriel Acosta, după cum le respinsese pe cele ale lui Orobio; iar învățatul din Amsterdam nu se mai amestecă în nici un fel în aceste certuri." (Opere complete de Voltaire, tomul șaptezeci și doi, volumul doi, Scrisoarea IX Sur le juifs, pagina 89, Imprimeria Societății Literare Tipografice, Paris, ediția 1785). în românește de C.Ț. P.S.: În seara zilei de 13 febr. a.c. am aflat de la televizor că minuscula planetă EROS - un pietroi de 30 km lungime și vreo
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
prezența acestor poezii atât de tipice ,,scării umane", ca mărturie existențialistă. Nu mai traduc; las totul la înțelegerea cititorului. Les démons du hazard selon Le chant du firmament nous menent A sons perdus des violons Font danser notre race humaine Sur la descente à reculons... (Le chant du malaime) Și, acest mesaj, atât de sincer, atât de copilăresc, pe care Poetul, din trecutul său stins, îl îndreaptă spre noi, cei de azi: Hommes de l'avenir, souvenez-vous de moi!...
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
medievale, știme viclene, dulfi procleți, caloieni, moroi, baba-cloanțe, gheșperițe, toate existînd - mai e nevoie să o spunem? - în și prin limbaj: "Și Zăpodie urcă îmbrîncind hulubi de fel mîncătot/ hărpii măgăoaie cîte-un nătîicot/ pajeri cu trei ciocuri ulii cocoșați/ vulturi suri cu rîvnă la ciupit ficați/ ciufi abia ouați fluturi de mătase/ ciocîrlani, găi granguri bufnițe vînjoase/ arăpuști zărghite corbi cu nas de pește/ parcă și ghenoaie cu sînpetri în dește/ șerpi cu mere-n guși tăuni zînenzori / cîrduri de ursite
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
însemnare mai veche și nedatata, în limba franceză: "Îl est des marchands qui aiment celles de leur pratique qui leș payent mal, quand ils ont avec elles des rapports constants; tandis qu'il en haissent d'excelents qui se tiennent sur une ligne trop elevée pour leur permettre des accointements, moț vulgaire mais expressif". Nici o traducere. Franceză lui Balzac e uneori imposibilă. Stau, hâțâit de vagonul șubred, cred că din primul război mondial, moștenit de la austro-ungari, și mă gândesc la acel
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
familie incestuoasă, cu deviații și transgresiuni de toate felurile. Aceleași obsesii și în "Les amants criminels" (1998), un basm trash despre un cuplu de tineri asasini ținuți întemnițați de un căpcăun pervers. Foarte teatral și rece în "Gouttes d'eau sur pierres brulantes" (1999), inspirat de o piesă a lui Fassbinder. Dar, succesul de critică și de public îl cunoaște cu adevărat prin filmul "Sub nisip" (2001), unde ne face să pătrundem în mintea unei femei (la 56 de ani, Charlotte
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
că ar sluji la maturizarea creierului. Punându-l să exerseze, ca și cum... Sau ajută la fixarea amintirilor pe bază de conexiuni. Doctorul Jouvet merge și mai departe pretinzând că, în această fază, care ar fi o întoarcere spre sine,... un répli sur lui-même..., creierul triază toate informațiile primite în timpul zilei, însușindu-și-le pe cele ce se potrivesc personalității individului, conform eredității sale, celelalte informații obținute fiind respinse ca necorespunzătoare... Mecanică supravegheată strict... Este imposibil - mai spune Jouvet - ca acest moment de
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]