1,075 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > PARTENERI CU NEPĂSAREA Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Suntem atâta de singuri parteneri cu nepăsarea dureros de orbi dureros de surzi decupăm altare uitării cernem noroiul la limita dintre suflet și lut cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet preludiu unei iubiri frânte într-un recviem parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri dar cine să
PARTENERI CU NEPĂSAREA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376449_a_377778]
-
doar cu gândul? N-am cum să reușesc, eu am mai încercat, Nici nu vă imaginați, de câte ori vă știu c-aveți probleme Și care nu se mai opresc și vin mereu, mereu. Protestul vostru, e încă neauzit și nevăzut,de "surzi"și "orbi", Care se-agăță în fiecare zi, în multe locuri, ca și-ale voastre, De o politică ce a canal mizer,miroase, Dar care, lor, le-aduce mulți, mulți bani. Se murdăresc cu ei, se spală și zâmbesc, Că
FEMEILOR DIN LUME de COSTI POP în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375906_a_377235]
-
CÂTĂ IUBIRE ... Câtă iubire-am strâns, nedăruită, Câți crini petale-și picurau pe dale, Plângând de dor în palma umbrei tale De câte ori se furișa grăbită Spre alte lumi... Pe trepte abisale Suișului îi fluturai iluzii, Țipând din răsputeri s-audă surzii. Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândul Îngemănată-n sângeriu de dalii Cu raze blânde, mângâind vitralii Când viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
mult CÂTĂ IUBIRE ...Câtă iubire-am strâns, nedăruită,Câți crini petale-și picurau pe dale,Plângând de dor în palma umbrei taleDe câte ori se furișa grăbităSpre alte lumi... Pe trepte abisaleSuișului îi fluturai iluzii,Țipând din răsputeri s-audă surzii.Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândulîngemănată-n sângeriu de daliiCu raze blânde, mângâind vitraliiCând viile-și musteau, timide, rodul...Și, contemplând, simțeam căldura mâiniiCum moale, lin, îmi oblojea frământul -În șuier aspru-nverșunat doar vântulMai
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
AUTOR: CARMEN POPESCU Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Scurtă prezentare (prefață) a volumului curând în tipar, "Revenire a cuvântului dintâi". Mulțumesc din toată inima, Carmen ! ------------------------------------------------------ Într-o “lume de surzi, orbi și muți, păcăliți de zahărul unei puteri butaforice și de propria zarvă lăuntrică, dintr-o scenografie a minciunii aproape perfecte”, o lupoaică solitară înalță la cer prin urletul ei conturat în cuvânt, toată tristețea omenirii în pragul unui colaps
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
Acasa > Versuri > Iubire > .PARTENERI CU NEPĂSAREA Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să
.PARTENERI CU NEPĂSAREA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362217_a_363546]
-
z = i = c = a de dincolo de muzică ca devenire trecere peste sunetul imediat ca peste marele styx atingând cu degetele minții entitatea perceptibilă a sunetului materializat în impresie inexplicabilă pregustare de eter.nitate sublim de intensă imensitate pe care doar "surzii'' încearcă uneori să o măsoare cu șublere melo.dramatice atât de patetice atât de infime sofisme II.Opus Misterioso Destructurată atm.eon.sfera geometrica stare a armonizarii se închină învinsă în lacrimi de sunete cerșind Cosmica față a nemuririi recăutând
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
limitat și rapid atins: eliberarea Basarabiei. Or, dacă opozanții lui Antonescu nu se îndoiesc de patriotismul acestuia, ei refuză o nouă ordine europeană în care s-ar înscrie o nouă ordine românească. Ei se adresează periodic lui Antonescu și dialogul surzilor merge mult mai departe de apărarea intereselor patriei. Problema subiacentă este aceea de a defini de care patrie și de care patrioți este vorba. Antonescu prinde perfect mesajul și măsoară prăpastia care îl separă de șefii partidelor de opoziție, iar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu ce-ai făcut? Ce-ai făcut tu?! Gh. P. doi: Adevărul e că ne-am dat curajul și demnitatea pe o bucată de brînză... Am fost orbi și surzi pentru un salam și o decorație... Ăsta-i adevărul... Gh. P. unu: (încercînd o trecere spre haz) Eu n-am primit nici o decorație... Gh. P. doi: ...Și mai rău decît complicitatea noastră era faptul că ei ajungeau să creadă că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Să zicem... partidul șchiopilor! Partidul șchiopilor de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira să apară și partidul orbilor... al surzilor. Partidul handicapaților... Ha! Octav: Sună frumușel! Și dacă-i mai punem și pe handicapații intelectuali... handicapații morali... Ehei, ce minune de parlament ar ieși...! Marieta: Da, da pînă atunci să faci bine și să... Octav: Gata, de mîine mă fac
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Occident. Nu ne luăm în serios, nici pozitiv, prin valorificare, nici critic. Izolarea comunicațională a sociologilor este îngrijorător accentuată. Comunitatea sociologilor români este vital fundată pe comunicarea profesională, iar aceasta este dramatic scăzută. Literatura noastră dă impresia de monologuri ale surzilor. Nu avem discuții publice pe problemele esențiale ale societății românești, dar și ale sociologiei noastre. 2. Inflația de publicații. Nu există o statistică a numărului de pagini publicate pe sociolog activ. Impresia mea este că sociologul român cercetător publică de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
footnote>, a declarat la conferința finală că dorește să rămână fidel luptei pentru pace, demnitate Și eradicarea sărăciei, viziune împărtășită Și de alți Șefi de stat Și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, iar summitul „a părut mai mult un dialog al surzilor” (http://www.un.org/events/wssd/summaries/ envdevj 35.htm). Sursa: Barber, 2003: 75. Figura 1.6. Raportul dintre populație Și emisiile de CO2 în 2000 Jordan Și O’Riordan consideră SMDD ca fiind o oportunitate ratată pentru progres - în ciuda
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care nu a citit cărțile despre care se Înțelege că trebuie să vorbească se pomenește, așadar, confruntat cu un public care nu le-a citit pe ale lui. E vorba despre un exemplu perfect pentru ceea obișnuim să numim dialogul surzilor. Chiar dacă În cazul conferinței din Al treilea om este dusă la extrem, această situație este mai comună decât am putea-o crede cînd vorbim despre o carte. Se Întâmplă frecvent ca diferiți interlocutori să vorbească despre ceva ce nu au
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
despre ea, ci despre un obiect fragmentar și recompus, o carte ecran personală, fără legătură cu cea a altor cititori, și, din această pricinp, greu de crezut să ajungă să coincidă. Dar obiectul dezbaterii depășește cazul unei singure cărți. Dialogul surzilor nu rezidă numai din divergența dintre cei doi autori despre care vorbește Martins, ci și din faptul că cele două părți prezente Încearcă să dialogheze plecând de la două mulțimi de cărți, sau, dacă preferați, de la două biblioteci distincte și opuse
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
texte și cu ceilalți. O bibliotecă În care sigur că apar anumite titluri precise, dar care este mai curând formată, ca aceea a lui Montaigne, din frânturi de cărți uitate și din cărți imaginare, prin intermediul cărora Înțelegem lumea. Aici, dialogul surzilor provine din faptul că bibliotecile interioare ale publicului și cea a lui Martins nu coincid, sau prea puțin, și În care ariile de intersecție sunt reduse. Discuția nu se limitează la o singură carte, chiar dacă anumite sunt lansate anumite titluri
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
despre o carte pe care nu o cunoaște, chiar atunci când e convins că este autorul ei. Spre deosebire de Rollo Martins care știa că nu vorbește despre același autor ca și auditorii săi, Dochin nu Își dă seama că participă la dialogul surzilor, Gastinel făcând tot posibilul (având inclusiv grijă să nu-i dea un exemplar din cartea lui) să-l Împiedice să descopere că Java neagră nu este de fapt Java neagră. Pentru Gastinel - cel care a citit cartea, dar este constrâns
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
mai tânăr decât În fotografii, spuse bărbatul. [...] Ei bine, ce credeți despre romanul american? Nu citesc niciodată așa ceva, răspunse Martins. Ironie usturătoare binecunoscută, comentă jurnalistul.”(op. cit, p.22) Despre acest concept, vezi și lucrarea mea, Cercetare despre Hamlet. Dialogul surzilor, CU -, Minuit 2002. A doua dintre cele trei pe care le-am amintit În această carte, biblioteca interioară este partea subiectivă a bibliotecii colective care cuprinde cărțile ce marchează orice subiect. CR și CE + +. „Hamlet la tribul Tiv”, În „Revista
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
greșelile de pe parcurs să compromită obținerea unui rezultat bun.) Bate și ți se va deschide; cere și ți se va da. (Nimic nu se obține fără o determinare interioară. Așa se explică faptul paradoxal că sunt orbi care „văd” și surzi care „aud”, și invers: sunt persoane cu simțurile intacte, dar care se mențin Într-o stare de ignoranță, din cauza blazării sau a dezinteresului manifestat față de sine și față de lume.) Latinii legau specificul psihologic al omului de „curiozitate”: Homo sum, nihil
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și modelul situaționist (acesta creditând în mod exclusiv rolul factorilor externi, situaționali în determinarea comportamentului). Pe de altă parte, nespecificarea exactă, în cadrul acestor dispute, a formei de consistență supusă analizei, a condus de cele mai multe ori la un adevărat „dialog al surzilor” între specialiștii domeniului, fapt care a accentuat situația de criză. Cercetările recente (Shoda, Mischel & Wright, 1994; Shoda, 1999; Shoda & Mischel, 2000) au adus o serie de amendamente severe, atât de ordin conceptual, cât și de ordin metodologic, în baza cărora
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pagină publicitară, sub formă de manifest, în care se spunea: „«Integral», fără protectoratul oficialităților majore și minore, aduce la același numitor stindardele vitale, artistice. Dezveliți de semidoctă, croim drum peste leșuri de școli și inși. «Integral» predică esența expresiei primare [...] Surzii n-au auzit nici acum. Îndrăzneții s-au alăturat de noi.” „Îndrăzneții” sunt Ștefan Roll, Mihail Cosma și Al. A. Philippide, care susțin sectorul de poezie, alături de Ilarie Voronca, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Tristan Tzara. Din literatura universală sunt traduși
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
fiului său, scriitorul Eugeniu Sperantia, ar fi pus în 1901 bazele unui prim muzeu românesc de etnografie. În publicistica literară S. s-a afirmat de timpuriu. Ca elev, trimite versuri la „Perdaful” (1873). Cea dintâi scriere semnată este anecdota Trei surzi, apărută în 1881 la „Contemporanul”. Folclorul l-a atras din copilărie, dar nu a făcut operă de culegător. Conștient de valoarea psihologică deosebită a creației populare, el a versificat, din ce în ce mai prolific, pe teme folclorice, creând anecdote. Acestea, impropriu numite „populare
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
prin harul lui Isus (provenind direct de la Tatăl și nu prin intermediul îngerilor, așa cum susțin adepții lui Carpocrat). Autenticitatea lor este verificată de faptul că sunt săvârșite în beneficiul celorlalți, gratuit, și cu efecte vizibile: cei orbi își recapătă efectiv vederea, surzii aud, morții revin la viață în mod real. Ereticii sunt magicieni și pseudotaumaturgi. Săvârșind false minuni, ei pun în pericol coeziunea Bisericii și devin predecesori ai Anticristului care lucrează deja în lume. Citatele din Apoc. 13, referitoare la cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
auditive verbale reprezentate prin cuvinte, fraze sau dialoguri; d) după conținut, halucinațiile auditive pot fi: favorabile, nefavorabile, imperative, episodice, continue. Halucinațiile auditive apar cel mai frecvent în aura epileptică, în cursul delirurilor toxice sau infecțioase, în melancolie, parafrenie sau la surzi. 2) Halucinațiile vizuale sunt legate de percepția patologică vizuală a unor obiecte absente din realitatea externă. Acestea pot fi de următoarele feluri: a) halucinații vizuale elementare de tipul fotoamelor; b) halucinații vizuale complexe sau figurate; c) halucinații vizuale în mișcare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru stabilirea dreptății și a spiritului de justiție. În configurarea acestui tip de delir au o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale pe care le aude deformat sau numai pe jumătate, iar în spatele acestora începe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]