312 matches
-
Odată ce a deprins poziția limbii reluăm munca de emitere a fonemului c până înlăturăm defectul de articulare. - Sonorizarea fonemului c cu emiterea sunetului g este un caz fericit de deformare, întrucât fonemul g este foarte greu de realizat de către elevii surdomuți. Logopatul va fi încurajat să amplifice vibrațile laringiene și să conștientizeze acest fapt prin palparea lor pretraheal. Se va exersa noua consoană în silabele deschise ga, gâ și se va fixa apoi în cuvinte care conțin acest sunet: gata, gafă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Hai la horă! Storc o lămâie cu zahăr în pahar. Habar nu am! Câinele face ham! Horia joacă șah! Deformarea fonemului h - Omiterea sunetului h este un defect frecvent, datorat lărgirii canalului constrictiv sau unei suflu expirator insuficient de puternic. Surdomutul va pronunța aina în loc de haina, ora în loc de hora, am în loc de ham. Corecția se face prin aplicarea metodei analitico-sintetice, îngustarea canalului constrictiv prin împingerea limbii cu spatula și antrenarea unui expir scurt și energic. - Deformarea fonemului h în sunetul c se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
decât cea necesară emiterii vocalei o, putând fi obținută cu ușurință simulând sugerea cu paiul a unei băuturi dintr-un pahar. Emiterea fonemului u se poate realiza la logopații auzitori prin imitarea „șuieratului trenului' sau „urletutul lupului': „Uuuuu...', iar la surdomuți prin adoptarea poziției corecte de articulare. Altă tehnică utilizează transferul articulării din a → în o → apoi în u prin micșorarea deschiderii mandibulei, alungirea și îngustarea tubului fonator prin țuguierea buzelor. O acțiune facilitatoare a pronunției prin poziția retrasă a limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin lipsa de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se fac exerciții respiratorii cu inspir nazal și expir pe gură și pronunția fonemului i precedat de o consoană explozivă ca p sau t în cuvântul pitic. - Modificările de lungime a fonemului i final creează unele tulburări în semantica vorbirii surdomutului. Pronunțarea prelungită dă aspectul de articol enclitic sau chiar de sens schimbat unor cuvinte ca: sacii, lații, soții. Se explică surdomutului faptul că pronunță un fonem i prelung și se indică prin gest scurtarea vocalizării. În cazul existenței articolului enclitic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
p sau t în cuvântul pitic. - Modificările de lungime a fonemului i final creează unele tulburări în semantica vorbirii surdomutului. Pronunțarea prelungită dă aspectul de articol enclitic sau chiar de sens schimbat unor cuvinte ca: sacii, lații, soții. Se explică surdomutului faptul că pronunță un fonem i prelung și se indică prin gest scurtarea vocalizării. În cazul existenței articolului enclitic sau pluralului în doi de i îfii, copii, cutii) se indică accentuarea i-ului final. Acesta pronunță boii, Ploieștii, plecii în loc de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocala o are o deschidere mandibulară și un orificiul labial mai mare. După ordinea descrescătoare a deschiderii maxilarelor vocalele au următoarea succesiune: a, ă îdeschidere variabilă), o, e, u, î, i. - Deprinderea perceperii vibrațiilor toracice în vocea de piept la surdomuți. Antrenametul special al corecției dislaliei vocalelor Ordinea de corectare a vocalelor este următoarea: a, o, u, e, i, ă, î și apoi se trece la diftongi, triftongi. Criteriile principale sunt legate de progresivitatea și legăturile schemelor articulatorii existente. După însușirea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
care necesită corecție imediată, sunt: tonalitatea înaltă, nazalizarea și deformările interfonemice. - Tonalitatea înaltă crează „vocea de cap' stridentă și neinteligibilă, cu pierderea vibrațiilor toracice și o concentrare a rezonanței la nivel faringean înalt și în oasele cutiei craniene. Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin palparea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
relative clause processing. J Mem Lang. 2002; 47: 50-68. 183. Mangun GR, Hillyard SA. Mechanisms and models of selective attention. In M.D.R.M.G.H. Coles îEd.), Electrophysiology of mind . Oxford: Oxford University Press. 1995. 184. Manolache CG. Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți, Ed. Medicală. 1980: 56 - 66, 108 -121. 185. Marschark M, Paivio A. Integrative processing of concrete and abstract sentences. J Verb Learn Verb Behav, 1997; 16: 217-231. 186. Marschark M, Richman CL, Yuille JC, Hunt RR. The role of imagery
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de balene? O anume piatră mă atrage în mod deosebit. E gravată cu o frumoasă ancoră încâlcită și cu simpla inscripție „Mutulică 1879-1918“. M-a nedumerit cumplit, până ce mi-am dat seama că „Mutulică“ trebuie să fi fost un marinar surdomut care nu și-a putut dobândi nici o altă identitate. Bietul amărât! Și acum să ne reîntoarcem la Capul Shruff. Fațada dinspre drum nu e prea interesantă, dar prin solitudinea situării ei prezintă o ciudată discordanță. Casa în sine e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
20 Dacă părțile sau unele din ele nu cunosc limba română, formalitățile prevăzute de art. 18, al. 2, se vor îndeplini prin interpret, afară de cazul cînd notarul nu cunoaște limba respectivă. Articolul 21 Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului știutor de carte se va da în scris în fața notarului, deosebit de înscrisul întocmit cum s-a arătat mai sus. Surdul care știe carte va fi obligat să citească înscrisul înaintea notarului și să declare verbal că consimte la încheierea lui
DECIZIE nr. 1.827 din 12 iulie 1950 privind organizarea Notariatului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129039_a_130368]
-
va da în scris în fața notarului, deosebit de înscrisul întocmit cum s-a arătat mai sus. Surdul care știe carte va fi obligat să citească înscrisul înaintea notarului și să declare verbal că consimte la încheierea lui. Dacă surdul, mutul sau surdomutul sînt neștiutori de carte sau se găsesc în imposibilitatea de a scrie declarațiunea lor de voință se va lua prin interpret, afară de cazul cînd notarul va putea stabili fără dubiu voința părților. Pentru a lua consimțămîntul unui orb, notarul va
DECIZIE nr. 1.827 din 12 iulie 1950 privind organizarea Notariatului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129039_a_130368]
-
de adaptabilitate) Fără deficiență de auz │ 0% Deficiență ușoară │ 10 - 14% Deficiență medie │ 15 - 20% Deficiență accentuată │ 21 - 30% Deficiență gravă │ 31 - 40% │ └────────────��────────────┴──────────────────────────────────────────┘ Dar așa cum am arătat comunicarea implică și limbajul vorbit care poate fi afectat în mod special la surdomuți, limbaj slab eficient cu toata încercările de reeducare a vorbirii. Mutitatea datorită deficientei de auz se notează că o deficiență gravă, deci incapacitate de 40%. Prin însumarea tulburărilor de incapacitate de integrare socială se obține un procentaj de 80% ceea ce
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
În principiu, tulburările comunicării în anumite profesii și locuri de muncă pot fi hotărâtoare, în timp ce în altele, unde nu este absolut necesar mesajul auditiv și vorbit, munca se poate desfășura, având un alt sistem informațional (scris, vizual) în condiții bune. Surdomuții pregătiți într-o anumită meserie pot foarte bine să lucreze, muncitorii respectivi fiind chiar preferați pentru că au o productivitate mai bună. Ei rămân persoane cu handicap de integrare socială, dar pot munci. Tulburările vestibulare se datoreaza afecțiunii vestibulare, precum și căilor
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
lua separat, dar în aceeași zi, consimțământul părților care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviințare a autentificării se va menționa oră și locul luării consimtamintului fiecărei părți. Articolul 61 Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148805_a_150134]
-
Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declarația de voință se va lua prin interpret. Pentru a lua consimțământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit înscrisul și dacă
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148805_a_150134]
-
despre aparatele auditive, școli, locuri și oameni. În acest cadru putem aminti de lucrările de specialitate scrise de absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior (Florea Barbu). Subliniem și de existența unor editoriale speciale: ,,Răsăritul nostru” (a fost primul ,,ziar” al surdomuților din România) sau „Vocea tăcerii” (ziar contemporan pe care îl citesc și astăzi surzii) Teatrul cuprinde formații și trupe ale școlilor, asociațiilor surzilor constituite din mimi, actori de circ, formații artistice, etc. care participă la activități culturale. Filmul, ca artă
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
țara noastră au existat preocupări față de deficienții de auz de peste 100 de ani. În 1863 se înființează o școală pe lângă locuința Dr. Carol Davila, care devine apoi o secție a azilului „Elena Doamna” și, ulterior, o secție a Institutului pentru surdomuți de la Focșani (1865). Încă din 1924 se stipulează în Legea Învățământului că în unele școli vor funcționa clase speciale pentru handicapați. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Datele statistice
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
țara noastră au existat preocupări față de deficienții de auz de peste 100 de ani. În 1863 se înființează o școală pe lângă locuința Dr. Carol Davila, care devine apoi o secție a azilului „Elena Doamna” și, ulterior, o secție a Institutului pentru surdomuți de la Focșani (1865). Încă din 1924 se stipulează în Legea Învățământului că în unele școli vor funcționa clase speciale pentru handicapați. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Datele statistice
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
Limba română - limba maternă pentru surzi? Asistent universitar Marinela Istrate Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Loc. Pitești, Jud. Argeș Limbajul mimico-gestual este un mod de interacțiune umană specifică omului în general, cât și surdomuților în special. Limbajul mimico-gestual este limba proprie, potrivită întru totul surdomuților, așa cum cea vorbită este pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
Asistent universitar Marinela Istrate Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Loc. Pitești, Jud. Argeș Limbajul mimico-gestual este un mod de interacțiune umană specifică omului în general, cât și surdomuților în special. Limbajul mimico-gestual este limba proprie, potrivită întru totul surdomuților, așa cum cea vorbită este pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
preocupă de problemele psihologice și pedagogice ale deficienților de auz, nu mai pun la îndoială faptul că surdul (nedemutizat) posedă gândire, după cum posedă și limbaj, că gândirea lui este obiectuală, în imagini, iar limbajul, mimico-gesticular. Atât gândirea, cât și limbajul surdomutului se desfășoară însă în cadrul unor anumite limite, condiționate atât de posibilitățile imaginilor generalizate, cât și de cele ale sistemului de comunicare mimico-gesticular.” (1972, C. Pufan, p. 77) Față de prima opinie, care aproape că reduce pe copilul deficient de auz la
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]