314 matches
-
cronice, conduite deviante etc. Vom prezenta În continuare principalele tipuri de persoane cu dificultăți care necesită asistență și ajutor social special. aă Persoanele handicapate reprezintă grupa principală de populație care necesită măsuri de asistență permanentă, specializată În funcție de natura handicapului (orbi, surdomuți, deficienți neuromotori, deficienți de intelect etc.Ă. O categorie specială o reprezintă persoanele cu polihandicap, pentru care măsurile de asistență sunt diferențiate. bă Copiii reprezintă o categorie de persoane dependente, care ridică probleme serioase de asistență, educație și ocrotire specială
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ofițerul de serviciu, Petrică Burchișan (căruia i se mai spunea "Petrică Cap de lemn", pentru că nu știa decât carcera și închisoarea, carcera și închisoarea, adică drept pedeapsă ori carceră ori înapoi la penitenciar), că eu am făcut semne cu alfabetul surdomut, cum că... și așa mai departe. Iar eu am spus: "Nu-i adevărat, minte!" "Cum adică minte!?" "Minte!" " I-auzi, șef de escortă, ce spune deținutul!" Da domnule!, și șeful de escortă minte și el". Da, bine! Rămâi aici între
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
țara noastră au existat preocupări față de deficienții de auz de peste 100 de ani. În 1863 se înființează o școală pe lângă locuința Dr. Carol Davila, care devine apoi o secție a azilului „Elena Doamna” și, ulterior, o secție a Institutului pentru surdomuți de la Focșani (1865). Încă din 1924 se stipulează în Legea Învățământului că în unele școli vor funcționa clase speciale pentru handicapați. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Datele statistice
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Limba este ancorată în centrul vieții sociale, ea este cea care ne permite să atribuim sens acțiunilor noastre și realității în care trăim. "Limba este un sistem de semne ce exprimă idei, prin aceasta fiind comparabilă cu scrisul, cu alfabetul surdomuților, cu riturile simbolice, cu formele de politețe, cu semnalele militare etc. Numai că ea este cel mai important dintre aceste semne". Știința care să studieze viața semnelor în viața socială, a fost denumită de către Ferdinand de Saussure semiologia, știință de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
multe decenii În urmă; un argument În acest sens este Legea Învățământului din 1924, care prevedea posibilitatea Înființării În școlile obișnuite a unor clase diferențiate - pentru copiii deficienți mental, pentru cei cu probleme de sănătate și pentru copiii orbi și surdomuți. Aceasta este, după toate probabilitățile, prima mențiune, Într-un document oficial, referitoare la organizarea unor structuri școlare (clase) diferențiate În cadrul școlilor de masă, destinate copiilor cu diverse tipuri de probleme, altfel spus, a unor forme de Învățământ integrat (care la
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mai multor segmente corporale în spațiu (Larousse, 2006). Mișcare voluntară sau involuntară care îndeplinește următoarele funcții: de expresie, de intervenție activă, de simbolizare, de conduită cu o anumită semnificație. Sub raport structural, gestul poate defini o acțiune, cum este cazul surdomuților, care prin gestica mâinilor exprimă gândurile și intențiile acționale; mișcare a mâinilor, capului, corpului prin care se exprimă o idee, un sentiment, o intenție și care dă mai multă expresivitate vorbelor sau gândurilor. Gestul este un fragment dintr-un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii interpreți în limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți în suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu au primit nici o pregătire oficială pentru rolul lor și, probabil, au acționat mult timp în mod gratuit, ca avocați, prieteni, consilieri și sfătuitori, situație
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
persoană deficientă de auz care a învățat să înțeleagă ceea ce i se scria. La începutul secolului al XIV-lea, Hieronimus Cardanus, ocupându-se de educarea persoanelor deficiente de auz, a dat preponderență limbajului scris : « noi putem face ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
de balene? O anume piatră mă atrage în mod deosebit. E gravată cu o frumoasă ancoră încâlcită și cu simpla inscripție „Mutulică 1879-1918“. M-a nedumerit cumplit, până ce mi-am dat seama că „Mutulică“ trebuie să fi fost un marinar surdomut care nu și-a putut dobândi nici o altă identitate. Bietul amărât! Și acum să ne reîntoarcem la Capul Shruff. Fațada dinspre drum nu e prea interesantă, dar prin solitudinea situării ei prezintă o ciudată discordanță. Casa în sine e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
soția i-a murit. Unica sa plăcere e să se uite seară de seară la toate emisiunile care-l enervează. După ce se umple de fiere, domnul adoarme visând cum le-ar tăia el limba unor analiști, cum i-ar face surdomuți, cum i-ar lua de guler. Medic fiind, bătrânului îi vine o idee, iar într-o seară pune mâna pe telefon. „Alo, alo - zice el când primește imediat legătura, fiindcă se dă drept un ministru al Sănătății din anii ’90
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în anii din urmă face obiectul corectitudinii politice în limbaj. Sănătatea, abilitățile fizice ale individului predetermină libertățile lui de relaționare și limbajele de care se poate servi (limbajul surdomuților, comportamentul nonverbal al orbilor, influențele handicapului fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în Ceremuș”, dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și surdomuților - cu arătarea momentelor serbării: cuvântătorii, pelerinaj la cimitirul orașului, rugăciunea, depunerea de coroane. Pentru anii următori 1935-1940, anuarul era realizat de către profesorul Dimitrie Rusceac, directorul institutului, absolvent cu diplomă de capacitate pentru această formă de învățământ de la Blinden Erziehungsinstitut și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
semnat: Emil Zegreanu, Const. Loghin ș.a. * Curierul Surdo-Muților, TaubstummenBote, organul Surdo-Muților din Moldova de Sus, apare la Cernăuți cu numărul pentru aprilie-mai-iunie 1927, venit ca „o necesitate a împrejurărilor timpului ce ne impune să ținem seama de progresul general al surdomuților.” Redactor, editor, proprietar și redactor responsabil Teodof Cernăuțean, tipograf, își propunea „să îndrume, lămurească și să apere drepturile culturale, sociale și politice, atât pe terenul școlar cât și pe cel profesional individual” al celor cărora se adresa, ajutându-i să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îndrumările lor pentru îmbunătățirea stării consorților noștri.” Era o revistă ce-și planifica să apară trimestrial. Redacția și administrația în strada Kogălniceanu 19, Cernăuți, Bucovina. Periodicul era rezultatul înființării la 30 ianuarie 1927 a Societății Culturale și de ajutorare a surdomuților din Cernăuți, prilej cu care președinte al Comitetului constituit era tipograful Teodof Cernăuțean. Tot datorită înființării societății, din corpul didactic al Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți s-au înscris ca membri susținători o seamă de profesori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
era rezultatul înființării la 30 ianuarie 1927 a Societății Culturale și de ajutorare a surdomuților din Cernăuți, prilej cu care președinte al Comitetului constituit era tipograful Teodof Cernăuțean. Tot datorită înființării societății, din corpul didactic al Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți s-au înscris ca membri susținători o seamă de profesori, contribuind cu diferite sume de bani, inițiativă extinsă și în rândul populației. Populația din Cernăuți păstra în memorie gestul profesorului Ioan Boșniag care a constituit prima
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cititorii, revista publica la Foița materialul „Un predecesor surdo-mut al regelui Italiei”, evidențiind că „principele Emanuel Filibert de Carignan, care descindea din familia ce a domnit din anul 1831 și până la urcarea pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea articolul, nu l-a împiedecat „să joace un rol politic foarte însemnat și să se distingă prin o vie inteligență și o înțelepciune adâncă.” Semnau articole Teodof Cernăuțean, Eugen Karst, prof. C. Jemna, prof. I. Guga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primi cu siguranță și de astă dată, cu aceeași dragoste ca în trecut primăvăratica solie propovăduitoare și alinătoare de suflet românesc. (Din Deșteaptă-te române, nr.5/18 martie 1923). * Lumea noastră, revistă editată de profesorii Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți și Comitetul școlar de pe lângă această școală. Redactor responsabil Dimitrie Rusceac. Administrația și redacția: Cernăuți, strada Aviator Gagea No.4. Imprimeria Institutului de orbi și surdo-muți din Cernăuți. O publicație care apare lunar, cu excepția lunilor iulie și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marcinovschi. Unele lecții priveau istoria neamului românesc. Lumea noastră era o revistă destinată și orientării și apărării intereselor elevilor surdo-muți care făcea schimb de publicații cu altele asemănătoare: „Răsăritul nostru” din Focșani, de exemplu. Erau popularizate cărțile școlare pentru elevii surdomuți aflate în librării ori direct la autorii lor. Redacția era în corespondență cu cititorii din Canada, Siret, Târgu Ocna, Ploiești, Vama (Bucovina), Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Răsăritul nostru” din Focșani, de exemplu. Erau popularizate cărțile școlare pentru elevii surdomuți aflate în librării ori direct la autorii lor. Redacția era în corespondență cu cititorii din Canada, Siret, Târgu Ocna, Ploiești, Vama (Bucovina), Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura autorului, cu numeroase figuri în text, deosebit de utilă celor interesați. * Lumina, organ profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, având înscris pe frontispiciu conținutul psalm.145 „Cânta-voi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Revista Bucovinei nr 6/1943) * Revista Asociației Corpului Didactic MedicoPedagogic din România apărea la Cernăuți în septembrie 1931 și avea ca redactor pe Dimitrie Rusceac. Redacția și administrația și-au avut sediul în Cernăuți la Institutul de orbi și surdomuți „Regina Maria” str.Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1931 și avea ca redactor pe Dimitrie Rusceac. Redacția și administrația și-au avut sediul în Cernăuți la Institutul de orbi și surdomuți „Regina Maria” str.Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi scuzați, căci micii culegători sunt copii surdomuți de la Institutul de surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi scuzați, căci micii culegători sunt copii surdomuți de la Institutul de surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față e opera elevilor ce învață tipografia sub conducerea dlui maistru T. Cernățean” (p.3). Publicația apărea din inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era destinată autorităților școlare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]