424 matches
-
de a pregăti și a organiza energiile vii ale acestui neam, pentru ca, În ceasul de cumpănă, să se afirme ca purtător de steag al civilizației, al omenirii, În războiul crîncen Împotriva reacțiunii mondiale. SÎnt hotărît dar să trec, după sfîrșitul surghiunului meu, În Romania. Iar scrisoarea o semnează Ion Răutu, un nou nume, cu un alt destin. Hotărîrea este luată. În perioada pe care o mai are de ispășit În Siberia conflictele cu autoritățile țariste trec În plan secundar, neavînd dreptul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nume, cu un alt destin. Hotărîrea este luată. În perioada pe care o mai are de ispășit În Siberia conflictele cu autoritățile țariste trec În plan secundar, neavînd dreptul de a-și sacrifica chemarea pentru micile rînduieli ale vieții de surghiun. Revenit, după Încheierea exilului, la Năpădeni, Înainte de plecarea În România, ia pulsul vieții moldovenilor din Basarabia și constată că nimic nu se schimbase. Fostul său Învățător, acum ziarist, Îi prezintă o stare ciudată: , vechi cunoștințe ale lui Ion Răutu, probînd
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de a pregăti și a organiza energiile vii ale acestui neam, pentru ca, În ceasul de cumpănă, să se afirme ca purtător de steag al civilizației, al omenirii, În războiul crîncen Împotriva reacțiunii mondiale. SÎnt hotărît dar să trec, după sfîrșitul surghiunului meu, În Romania. Această rupere de mediul În care se manifestase pînă atunci este marcată definitiv de o schimbare aparent fără importanță: scrisoarea este semnată Ion Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă atunci. Era un
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
publică și versuri semnate de Claudiu Săftoiu, Gheorghe Ene, precum și articole (însoțite de versuri) dedicate comemorării a treizeci de ani de la moartea lui V. Voiculescu. Radu Voiculescu semnează articolul Vasile Voiculescu după detenție, iar Gheorghe Penciu pe acela intitulat În surghiun cu V. Voiculescu. Alți colaboratori: Aurel Ganea, Dorel Istrate, Ion Rotaru. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285969_a_287298]
-
zi fericită pentru cei întemnițați, deoarece primeau ajutoare (hrană și îmbrăcăminte) de la credincioșii veniți la slujbe. În Țara Românească mînăstirile au fost cele mai dure sisteme de detenție. Vlad Țepeș a zidit la 1457 mînăstirea Snagov ca loc principal de surghiun al boierilor care i se opuneau. "Sub cuvînt că ei trebuiau să facă rugăciuni spre a se pocăi și a li se ierta greșelile, erau duși într-o cameră ca să se închine la icoana Maicii Domnului. N-apucau bine să
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lepădare de călugărie, suduitori față de domnie, atentatori la viața înalților dregători; munca în mine pentru boierul recidivist în tîlhărie, pentru cel care a furat prima oară la drumul mare, pentru boierul care vinde fiul sau robul cuiva, pentru bigami, suduitori; surghiunul pentru boierul care a rănit pe cineva pentru a-l fura, vameșul corupt; bătaia pentru cel care fură animale, unelte agricole, recolte, care intră cu vitele în ogorul altuia, umblă cu măsuri false, otrăvește cîine ciobănesc, seduce fecioară; cazna pentru
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alte mii de persoane trimise să lupte în diverse bătălii și alte mii executate fără judecată. "Cronicile vorbesc de scoaterea ochilor, otrăvire, tăierea capului, spînzurarea cîte doi de păr, punerea la plug, arderea în foc, purtarea de cozile cailor, ocna, surghiunul, orbirea, tăierea vreunui membru al trupului, însemnarea nasului, pecetluirea la mînă, bătaia cu toiage, închiderea în gros, confiscarea averii și altele."244 Timp de mai bine de un secol și jumătate de la apariția pravilelor, închisorile au îndeplinit mai ales funcția
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea a fost prima amenajată după noile reorganizări. Fiecare închisoare era condusă de un îngrijitor, iar ocnele de inspectori, paza fiind asigurată de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-l pentru numire, urându-i bun venit. -Bun venit slăvite zeu. -Pace, iubire și lumină. Și fie ca acest templu să fie un edificiu al frăției și cunoașterii. Pentru bunătatea sa și libertatea mare dată oamenilor, Zeus la trimis în surghiun, purificându-se sub dafinii amari ai Tempei. Geniu și dascăl îi place pe terra, îi iubește pe mireni, învățându-i muzica, arta, poezia. Dar printre oameni nu stă decât temporar. Se înapoiază în țara sa de baștină, Hiperboreea. Țara misteriosului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Iuri Annenkov, poetul Constantin Balmont, mort în mizerie, romancierii Ivan Hmeliov și Evgheni Zamiatin; cât despre compozitorul Serghei Rahmaninov, el a ales Statele Unite. Mulți dintre acești opozanți s-au exilat de bunăvoie, alții însă, sunt victimele reactivării unei cutume antice, surghiunul. în toamna anului 1922, Lenin* ordonă expulzarea a 160 de intelectuali - economiști, scriitori, profesori -, denunțați ca „ideologi burghezi activi”. Printre aceștia, numeroși savanți cunoscuți: filosofii Berdiaev, șestov, S. Bulgakov, lingvistul Roman Jakobson. Odată ajunși în străinătate, nu înseamnă că exilații
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1922 -, care va fi prototipul Marilor Procese de la Moscova, sub Stalin*. în ultimul său an de luciditate, deloc încântat de exilul* voluntar a sute de mii de ruși, fugiți de sărăcie și represiune, Lenin impune expulzările, silind la exil forțat (surghiun), în septembrie 1922, 160 de membri dintre cei mai cunoscuți ai intelighenției ruse. Teroarea sub Stalin Ca unul ce fusese printre principalii locotenenți ai lui Lenin, între 1917 și 1922, Stalin readuce teroarea la ordinea zilei începând din 1929 și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o familie bogată de fermieri evrei; elev sclipitor, scapă de incidența lui numerus clausus care afectează evreii* din Rusia și se înscrie la Universitatea din Sankt-Petersburg, unde se alătură unui grup de revoluționari. Arestat, doi ani mai târziu, trimis în surghiun în Siberia, evadează în 1902 și ajunge în Marea Britanie, sub pseudonimul de Troțki. Cu ocazia Congresului al II-lea al PMSDR, care marchează, în 1903, separația dintre bolșevici* și menșevici, el critică aspru, în al său Raport către delegația siberiană
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
foc imaterial care arde ca trăsnetul, și "șerpi" niște săgeți luminoase ca fulgerul -pe care știau să le mânuiască după voie, pentru a lumina întunericul sau pentru a le arunca în capul cuiva prefăcîndu-l în scrum. Cînd a scăpat din surghiun, Pitagora avea părul alb, iar vorba venea rar ca de la un bătrân înțelept ce era. S-a întors în insulă- patria Samos, de unde plecase în tinerețe, plin de vise și înflăcărare. Acum se întorcea tăcut, închizînd în sine înțelepciunea lui
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pe care le avea cu oamenii care îl apreciau și îi erau binevoitori. Din propriul său stăpân, s-a văzut deodată subaltern al unor funcționari jigniți mai ales de intransigența acestui om dintr-o bucată care era Slavici. Din cauza acestui "surghiun" cel mai mult a suferit scriitorul pe care munca istovitoare și zecile de responsabilitățile ale fiecărei zile l-au ținut departe de scris. Din paisprezece ani în "pustiul" de la Măgurele, șapte ani au fost petrecuți în tăcere. Doar gazetarul nu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se cruța viața. Sfârșitul este iminent. Occidentul tace. Basileul se retrage sub tirul veștilor de sfârșit, încredințându-și viața și orașul Atotputernicului Dumnezeu. Nu acceptă solia de armistițiu a lui Mehmet. Lipsit de capacitatea concilierii, preferă moartea alternativei vieții în surghiun ce i se oferă. Ultima întrunire în catedrala Sf. Sofia închide cartea și viața deja pierdută a Bizanțului. Erau de față basileul și ierarhii săi, bailul și nobilii venețieni în armuri, ofițerii genovezi în frunte cu Giustiniani, preoți, călugări, credincioșii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
orice amintire. Și având să rămână acolo pentru tot acel timp nedeterminabil care, fiind o variantă vagă a eternității, îi poartă câteodată numele în mintea noastră. Ele trebuie considerate, în acest moment al analizei, în existența lor de dinaintea sosirii în surghiun, întâi a tenebroasei Sycorax, apoi a visătorului duce de Milan. Și în comportamentul lor de locuitori netulburați ai insulei, deși demarcajul nu este tocmai ușor de făcut. Sunt, pare-se, multe și de tot felul, cu atribuții stricte potrivit naturii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să vadă cum le crește sub ochi moștenirea revoluționară. Au vegheat cu atenție asupra ei tot restul vieții. Destui au fost nevoiți să sufere pentru credința neclintită în idealul lor, fiind întemnițați sau luând calea exilului. Dintre cei aflați în surghiun, unii au avut șansa să revină în țară, contribuind la propășirea neamului românesc (Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Christian Tell, Nicolae Golescu ș.a.). b. Orbitoarea strălucire rusă Cam în aceleași timpuri, influența franceză a urmat în paralel o cale estică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
scară / ce a coborât deja rotindu-se în vis / ca să mă lase înapoi în timp (trad. MB). În De tânără femeie culcata printre flori visele sunt animate de figuri feminine din amintire: Un oraș suspendat în văzduh / mi-era ultim surghiun, / și mă strigau în preajma / suavele femei de-odinioară (trad. MB).409 Quasimodo rememorează trecutul pentru a regăsi blândețea dolcezza, cuvânt leopardian ce reda sentimentul și atmosfera copilăriei și adolescenței și care numără unsprezece ocurente în volumul Și pe data e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
celei / ce-ntâia oară m-a-nvățat iubirea / și m-a lăsat apoi să plâng zadarnic (Visul, vv. 19-20). La rândul său, Quasimodo populează ficțiunile onirice cu figuri feminine din trecutul personal: Un oraș suspendat în văzduh / mi-era ultim surghiun, / și mă strigau în preajma / suavele femei de-odinioară, / și mama, 'ntinerită, / cu mâna-i dragă alegând dintre roze / pe-acelea mai albe, îmi împodobea fruntea. (De tânără femeie culcata printre flori, trad. MB).412 Cum era de așteptat ambii poeți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de persoana lui, mai mult decât de idealul lui, devenind „înțelepți ai lumii acesteia”, pierzând „nebunia” credinței în valorile nestricăcioase și nepieritoare ale dragostei de neam și Dumnezeu. CAPITOLUL III CRĂCIUNUL 1942 „A venit și-aici Crăciunul Să ne mângâie surghiunul” (Radu Gyr) În ziua Crăciunului am ieșit din carantină. Dimineața ne-am rugat, cântând împreună Troparul Nașterii: „Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru...” și Condacul: „Astăzi Fecioara pe Cel mai presus de ființă naște...”. Nu sfârșisem cântarea și ușa se deschise
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
află În București, la fiica acestuia. Am realizat portretul, când se afla la Buftea. Ce s-a făcut cu biblioteca sa, când fiica s-a mutat În Capitală? Profesorul Vasile Ciurea. I-am făcut portretul, după ce s-a Întors din surghiun de la Mărășești. L-am donat Muzeului din Fălticeni, am pus 747 să-l caute, dar nu l-au mai găsit! Maestrul (pictorul) Adam Bălțatu - donat la Muzeul „Ion Irimescu” În Fălticeni. Învățătorul Vasile Tomegea, donat la Muzeul comunei Boroaia, care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Crăciun, în baraca unde eram cu colegii, am colindat și noi... Este drept că n-am colindat noi numai „O ce veste”, că am colindat pe melodia lu’ „O ce veste” și „A venit și-aici Crăciunul să ne mângâie surghiunul”, deci după versurile lui Radu Gyr, și „O brad frumos”... Și ne-a chemat ajutorul de comandant: Ce-ați colindat? Și era unu’ Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... Ei, am colindat „O ce veste”... N-o spus, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
poporului român..! Concluzionă unul din colegi. Da, așa este... interveni un alt coleg, cu un zâmbet trist... Dar, să fim drepți, el a dus greul și a suferit din partea contemporanilor săi... ca, până la urma, de bună voie, să ia calea surghiunului. Căci spune cronicarul: Istovit de povara anilor și a anumitor necazuri, Mitropolitul Veniamin Costache, în noaptea de 28 ianuarie 1842, înainte de a pleca spre Mănăstirea Slatina, a înconjurat de trei ori Catedrala, în cea mai mare parte fructul ostenelior sale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
văduvei acestuia o scrisoare În care Își manifesta compasiunea, spunând: „știu că cel al cărui doliu Îl porți acum, ne-a privit cândva ca fiind nenorocirea țării sale. Eram foarte mâhniți că un vechi prieten de altădată să fi cerut surghiunul nostru, dar am știut Întotdeauna că bărbatul D-ale este credincios convingerilor sale. El era un luptător și noi Îi stăteam În cale. Avea de ales Între țara lui și noi; de aceea trebuia să fim jertfiți. Cu firea sa
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
oct. 1989, în Piatra Neamț). Pictor, profesor de caligrafie și desen. Prieten apropiat, coleg de gimnaziu cu Aurel Băeșu la Gimnaziul din Fălticeni. A făcut parte din Partidul național-țărănesc, motiv pentru care a pătimit greu sub regimul comunist. După întoarcerea din surghiun a avut câteva expoziții la Fălticeni și în alte orașe din Moldova. Peisagist de talent. Lucrări ale sale pot fi admirate la urmașii profesorului V. G. Popa (pe strada Maior Ioan, la Fălticeni). 412 Problema a fost rezolvată cu ajutorul pictorului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]