240 matches
-
în 1760 este acuzat de simpatizare cu firavul complot ce viza desprinderea Sileziei; se pare însă că totul a fost o mașinațiune a poliției secrete, urmărindu-se de fapt îndepărtarea demnitarilor prea ambițioși. Cu toate că Hoditz se dezice de conspirație, este surghiunit pe domeniul strămoșesc. De aici încolo se făurește faima lui specială, de constructor al unei fabuloase grădini senioriale; genealogia familiei chiar așa îl prezintă: Albert Josef-grădinarul. Mateiu descoperă o stampă cu el la Biblioteca Societății Academice și ni-l înfățișează
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
e o poezie de petrecut timpul cu ea, de citit cu ochi leneși lunecând pe pagini răsfoite distrat. Nu e dulceață, nici șerbet intelectual, ci cuminecătură pentru sufletul ce căuta, dincolo de aparențele înșelătoare ale vieții, patria din care a fost surghiunit. Lui Ion Pillat, care-și sublima nostalgiile și obiectiva problemele existențiale în transparența de cristal a versurilor și a cărui pudoare sufletească învăluia poezia sa cu o discreție aristocratică, îi repugnau contorsiunile romantice. La V. Voiculescu îl atrăgea magma clocotitoare
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
colonelul Bot. Tocmai de aceea, femeile, crede el, reprezintă astăzi o capacitate deloc de neglijat în meseria de detectiv particular. Doar un singur lucru au constatat psihologii în domeniu: meseria de investigatoare îi solicită timp femeii, care apoi își poate „surghiuni“ familia într-un plan secundar. De aceea, femeile în asemenea poziții fie nu au deloc familie și nu vor avea probabil vreodată, fie preferă „tabăra“ divorțatelor. Cu toate acestea, ele au spirit de inițiativă, energie și au dovedit că profesia
Agenda2005-39-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284244_a_285573]
-
apare drept temă prioritară în literatura occidentală. Și cum despărțiți (și bine faceți!) poezia de literatură, nici poezia actuală nu se deschide „credinței” pentru a ieși din impasul postmodernității. Cred că este firesc. Numai în Răsărit, unde religiosul a fost surghiunit de totalitarismul comunist, redescoperirea credinței se impune ca o exigență trăitoare. M.I.: În lumea de azi, omul computerelor va mai simți nevoia să iasă în natură și să se reculeagă la umbra unui vers? În context, există o criză de
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
Călinescu, o anume teroare "de fenomenul boreal", ceva din "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic"... "Hiver, vous n'ętes qu'un vilain!" apostrofase poetul de pe Loara acest anotimp, ba chiar îi spusese că ar fi trebuit să fie surghiunit ("bannir en exil"), el care avea să aștepte două decenii și jumătate ca Franța să adune uriașa sumă de răscumpărare cerută de învingătorii britanici... Așadar, Alecsandri reușește o performanță servindu-se de intonări horațiene pentru a da un ton nou
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
că atâția oameni laolaltă se vedeau condamnați la "moartea albă" pare curioasă chiar pentru un imperiu terifiant; te întrebi cum de putuseră ajunge până acolo și de ce acela era neapăratul punct terminus. Rămâi visător la gândul că Lenin și Stalin, surghiuniți și ei în Siberia, la începutul secolului XX, dispuneau de o cabană și de arme pentru a vâna, precum și de alte înlesniri... Ultimele trei strofe din Pohod na Sibir te răpesc pe aripile coșmarului lor și-ți dau impresia că
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
lăsat amprenta spirituală în creația ei. Avea să-i imortalizeze cu măiestria din care a dăruit câte ceva fiecăruia dintre cei pe care-i oblăduiește acum. Noblețea lui Emil Botta, însă, i-a conferit Mariei Goian forța de nestăvilit de a surghiuni pe meleagurile neantului suferințele unor deznădăjduiți, ajunși mulți dintre ei la capătul drumului, cu mâinile goale. Cu altruismu-i știut de lume a readus zâmbet, sens, culoare și lumină vieții unor bătrâni cu vârste cuprinse între 65 și 80 de ani
Agenda2005-21-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283727_a_285056]
-
fi voit s-o subjuge pe regină prin spiritism, făcînd-o să creadă că tatăl și copila ei, amîndoi morți, vorbesc prin gura Elenei Văcărescu în accesele de somnambulism." (p. 498). Urmarea se știe: cele două Elene (Văcărescu și Bibescu) sunt surghiunite în străinătate de un rege convins că "infama bandă" era alcătuită cu precădere din femei. Dar dincolo de uneltirile mai mult sau mai puțin verosimile la care Elena Bibescu va fi participat în privința lui Ferdinand, meritul cel mare al pianistei e
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
de strîmbătură a gurii și o aruncare înapoi a capului. Avea, evident, nervii dezechilibrați. Află că e urmărit pentru a fi ucis. Fuge la o mînăstire. Dar adepții săi veniră să-l scoată la lumină. Sofia și amantul ei fură surghiuniți, partizanii lor au fost uciși și tînărul Petru, înalt, cu brațe lungi fu reînălțat țar. Dar, la Moscova, pentru a se reinstala la Kremlin, pe care îl detesta, nu veni decît peste două luni, primit în urale de zeci de
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
teilor ce venea din pădure..." Este partea literară a memorialisticii, cum se întâmplă și în tabloul de moravuri Iașii și locuitorii lui la 1840, o, zice autorul, "preumblare pitorească pe capitalei Moldovei", cu expresivități voluntare și involuntare. Când a fost surghiunit la Soveja, Russo a scris un jurnal după toate regulile unei asemenea specii de la Amiel încoace. Diaristul evocă melancolic "târgul", notează cu umor în stare să ascundă dezolarea secvențe din realitate prinse în imagine literară. Iată o "întrevorbire" între exilat
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
permisiunea să jefuiască și ei orașul. Se zvonea ca de fapt, el l-ar fi protejat în taină pe Abd ar-Rahman. Totuși, acesta din urmă, împreună cu alți conducători locali (ca de exemplu Muslih al-'Azza din Beit Jibrin) a fost surghiunit, dar prin 1848 s-a putut întoarce în zona Hebronului. În anii 1850 minoritatea evreiască din Hebron număra 45-50 familii de evrei sefarzi, din care 40 născute în oraș, precum si o comunitate de evrei așkenazi de circa 50 familii, venite
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
ajung la Odessa, unde se căsătoresc pe ascuns. Aflîndu-se fapta, un Consiliu de Coroană a fost convocat și Carol abia a scăpat, datorită pledoariei lui Ionel Brătianu, de pierderea rangului de moștenitor al tronului. Reîntors în țară, Carol a fost surghiunit la mănăstirea Horaița, apoi acceptă anularea căsătoriei. Dar, după înapoierea familiei regale, în triumf, la București, Carol, mereu înamorat de fosta lui soție, în august 1919, îi trimite tatălui său o declarație prin care renunță la calitatea de principe moștenitor
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
mai faimos seducător... vestigii ale unor glorii dispărute, cărora doar memoria istoricilor le mai poate restitui semnificația avută în epocă. Sunt aici și tablouri, portrete de actori puse claie peste grămadă, dovezi ale unei vanități deșarte pe care timpul a surghiunit-o în întunericul unui beci. Burghezii ăștia scorțoși și rigizi să fi fost oare celebritățile scenei maghiare? Nu, îmi spun în sinea mea, asta e cu neputință, tablourile mint: oamenii aceștia au fost, la vremea lor, veseli, nebunatici, trăzniți, au
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
mă duceam, nu era batjocorire aceea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 12) „Eu, când am fost izgonit din oraș, n-am gândit așa, ci îmi spuneam: Dacă vrea împărăteasa să mă surghiunească, surghiunească-mă! «Al Domnului este pământul și plinirea Lui» (Ps. 23, 1). Dacă vrea să mă ferestruiască, ferestruiască-mă! Isaia îmi este pildă! (cf. Evr. 11, 37). Dacă vrea să mă înece în mare, mi-aduc aminte de Iona (cf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
duceam, nu era batjocorire aceea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 12) „Eu, când am fost izgonit din oraș, n-am gândit așa, ci îmi spuneam: Dacă vrea împărăteasa să mă surghiunească, surghiunească-mă! «Al Domnului este pământul și plinirea Lui» (Ps. 23, 1). Dacă vrea să mă ferestruiască, ferestruiască-mă! Isaia îmi este pildă! (cf. Evr. 11, 37). Dacă vrea să mă înece în mare, mi-aduc aminte de Iona (cf. Iona
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
textualiști care nu au obosit încă să fie sterili, precum și o sumedenie de post-..., încîntați din principiu să anunțe vreun deces de ultimă oră, indiferent al carui concept ori curent pînă mai ieri socotit important. În literatura, astăzi, epicul e surghiunit în zonele triviale, în melodrama, român de consum, sau, dacă apare, e minat din interior de o voce parodica, ciuntit, sabotat sistematic. Nu (mai) poate miră pe nimeni, așadar, că apare un studiu de neurobiologie în care autorul susține că
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
verifice direcția vântului. - E greu să-ți confirm ceva acum. Tot ceea ce știu este că primul Maestru al ordinului nostru s-a numit Starkduran. Și e clar că numele său are ceva în comun cu Făurarul pe care l-ați surghiunit voi. Și mai am, încă de pe vremea lor, și o mică bucată de țesătură care a aparținut fără îndoială unei mantii shu, și o bucată de aliaj folosit la nave, pe care e scrijelită aceeași inscripție ca și pe naveta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aduce pe Duca la noi. Îl vom închide în închisoare și-l vom judeca. Nu merită atâta osteneală. De la fostul meu ginere nu se poate scoate nimic, este mai sărac acum decât atunci când i-am cumpărat noi tronul de la Iași. Surghiuniți-l. Dacă a călcat porunca padișahului, nu a făcut-o cu știință. Este păcat să-i pedepsești pe proști și pe nebuni, lipsa și zăpăceala minții este din voința lui Allah, nu este de la păcătoșenia firii omenești. Și nouă ne-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și dându-și iar capul pe spate, contemplând o mulțime fictivă care-i sorbea cuvintele în amfiteatru. Poate că îi revedea pe foștii lui colaboratori și studenți, pe toți cei care îl făcuseră demult celebru și care astăzi îl uitaseră, surghiunindu-l într-un bloc prăpădit de la marginea Bucureștiului. - Anticiparea mișcărilor posibile într-un spațiu dat! Previziunea, Costine. Cu caietele astea, cu codul lor și cu Păvălache-Greuceanu, pot să prevăd tot ce-o să se întâmple în următorii ani într-un spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
scrie de zor în carnețelul său - era mult prea tânăr și prea ambițios și poate că numai atunci când avea să fie bătrân, când va fi văzut multe fețe ale răului, va fi putut probabil înțelege : răul nu poate fi oprit, surghiunit în nici o închisoare, exterminat și alungat dintre noi. Pentru că el curge odată cu viața, face parte din șuvoiul trecerii acesteia, răul nu poate fi decât metabolizat. Orice altă încercare e pierdere de timp. Ulterior l-am mai văzut pe nebun de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
la o parte, aplică represaliile tradiției. Încetă să-și mai strige nevasta kukla, care Însemna „păpușă“, și Începu să-i spună kyria, care Însemna „doamnă“. Reinstaură În casă segregarea sexuală, rezervând sala pentru oaspeții lui de sex masculin, și o surghiuni pe Desdemona la bucătărie. Începu să dea porunci: ― Kyria, cina mea! Sau: ― Kyria, adu băuturile! Făcând toate acestea, se comporta ca și contemporanii săi și nimeni nu observă că se schimbase ceva - În afară de Sourmelina. Dar nici măcar ea nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
formulată În memorie apărarea acuzatului Tony Pavone, avocații paraliză asistența cu o pledorie indubitabilă, cerând punerea imediat În libertate a inculpatului Tony Pavone, casarea dosarului, repunerea În drepturile avute Înainte de arestare, plata integrală a salariului pentru perioada cât a fost surghiunit...! La rândul lui judecătorul zâmbi Într-un anumit fel. Schimbă câteva cuvinte În surdină cu ce-i doi asesori populari care-l asistau, Îndreptându-și privirea către inculpatul Tony Pavone. „De ce nu recunoști...? Fii sincer, ai furat În complicitate cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
n-or să mai răsară întrebări despre cum aruncase el păpușa gonflabilă în puț. Nici un fel de acuzații, nici un fel de învinuiri... întregul episod va fi expediat printre lucrurile care era mai bine să fie uitate. Odată cu el, vor fi surghiunite și toate rezervele asupra virilității lui sau a abilității lui de a se descurca în viață. Era o mutare de șah și mat. Pentru o clipă, Wilt aproape căzu în sentimentalism și se gândi la iubire, dar apoi își reaminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și trupul mi-e lânced tot mereu.../ De când venii aice, mă chinuie nesomnul/ Sunt piele doar și oase, mâncarea n-are gust - Ponticele, III 8), poetul se vede abandonat de zei (Tristele, IV 1) și de prieteni (Tristele, I 9). Surghiunit între străini care nu-i înțeleg limba și-i răstălmăcesc gesturile (Tristele, V 10), într-un loc situat la antipodul geografic și calitativ al Romei, Ovidiu e asemenea peștelui captiv în pojghița de gheață, lipsit de libertatea mișcării, capabil doar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prevestirile care au anunțat că Laios va fi ucis de fiul lui și se bucură când acestea par a fi contrazise (O, unde-mi sunteți voi, oracole zeiești ?/ De teamă că-și va omorî pe tatăl său,/ Oedip s-a surghiunit. Dar Soarta-a vrut altcum - Oedip Rege ; au mințit/ toți ghicitorii, toate pitiile, toate-acele/ guri strâmbe bălmăjind în aburi vineți ! - Oedip, scena 9). Ulterior, când încearcă să-l oprească pe Oedip să-și afle originile de la slujitorul care l-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]