747 matches
-
această atenție din partea majestății Sale, i-am auzit vocea de aur cu care m-a întrebat. - Dragul meu, poet iubit, cum se face că dorești a vorbi cu mine?!... Cred că era mult mai bine să te fi oprit la surioarele mele Primăvara și Vara care ți-ar fi umplut sufletul de fericire cu ciripitul păsărelelor, cu frumusețea florilor multicolore, căldura zilelor și a nopților în care ai fi fost cu adevărat răsfățat. Priveam fascinat în jurul meu și, drept vă mărturisesc
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
în acest caz, decizia e dată și că „ordinul se execută , nu se discută ! „ * Domnul de la Cadre, ai să afli acum ... îngerul tău păzitor, în acele momente cumplite ale vieții tale, era tatăl meu, draga mea, așa am devenit eu surioara ta ! Florica Patan, ORDINUL Referință Bibliografică: ORDINUL / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ORDINUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383492_a_384821]
-
bate!... Alexandru iese din încăpere amenințând că se va întoarce în curând și va fi vai de ele. Fetele o ajută pe mama lor să se ridice de pe jos. Apoi ea printre lacrimi le povestește ce s-a întâmplat cu surioara lor. Le stânge în brațe și încearcă să-l liniștească pe Dinu care plângea neîncetat. -Gata puiul lui mama, să nu mai plângi, o să fie bine... Copiii o ajută pe Magdalena să facă ceva de mâncare, apoi ea pregătește câte ceva
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
treabă-n grădină... și se facu nevăzută. Magdalena se așeză pe salteaua de paie și-și alăptă copila. Fetele năvăliră pe poartă chicotind vesele. -Mămică, ai venit acasă?... ea este sora noastră?...cum o cheamă? - O cheamă Ana și e surioara voastră... apoi se apleacă și-și îmbrățișează cu drag fetele. -Mi-a fost dor de voi... spuse cu tandrețe și le rugă să stea în preajma Anei pentru a le pregătii ceva de-ale gurii. Într-un tărziu Alexandru intră-n casă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
Mănâncă, iar apoi bea apă!” „Ceapă cu mămăligă? Eu? / Aflați că neam de neamu’ meu Nu a mâncat așa ceva! / Nu este-n casă altceva? Slănina nu-i în pod? Nu sunt / Câteva putine cu unt? Și-apoi nu sunt, dragi surioare, / Ouă mulțime, în cuibare? „Ba sunt surată, dar socoate / Că sunt ale mămucăi, toate.” „Păi după cum am prins de veste, / Ce e al ei și-al nostru este, Iar ceea ce noi vom avea / Este și-al ei, de-asemenea. Hai
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
problemă, pretene! - Bine atunci, îi răspund, și continuă, alo? Ceau, Simona! Ce faci? - Ce să fac? Uite, bine fac, pe-aci și eu, tu ce faci? - Uite, te sunai să te invit pe la mine, frățioare, hai să mâncăm împreună. - Mersi, surioară, dar cred că voi veni puțin mai în colo, că acum sunt cu căpitanul, cu vecinul meu. Vin cam într-o juma' de oră, e bine? - Nu, nu-i bine așa. Ia-l și pe el cu tine, ce-are
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
sau mai străini, ea considera întodeauna că musafirii trebuie respectați. Dar atât căpitanul, cât și Miță aveau niște fețe... Având spirit de observație, ea observă fețele celor doi și imediat îi întrebă: - Da ce-i cu voi, mă? Ce-aveți? - Surioară, din toate mâncărurile care se gătesc în lumea asta, de ce gătiși tu tocmai ciorbă de perișoarte și sarmale, azi? Auzind întrebarea și văzându-l pe căpitan că-i dădeau lacrimile, rămase perplexă. S-ar fi așteptat la orice din partea lor
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
fund pe amândoi. Înțeleg copiii...de...sunt copii! Dar noi? Oameni în toată firea! Turnă pe gât cu sete vreo două pahare. Între timp, mama scotea de pe mine paltonașul, hăinuța, ghetuțele...După fiecare, exclama stupefiată : -Aooleuuu! Aoaaoleuuu! Se trezise și surioara mea, care chicotea când se văita mama. Eu tăceam chitic și scoteam limba la ea, înciudat că râde de mine. Mama a sărit în sus, înfuriată : -Uite, mă, Ioane ! Să ți-l spun ! A lăsat copilu’ singur, cică să se
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
sunt frânt de oboseală ! Ziceți bogdaproste că este sănăos și întreg ! Noapte bună ! După ce a plecat nenea Ion, mama mi-a dat jos izmănuțele și-a mai oftat o dată când mi-a văzut fundulețul zugrăvit cu pasta moale și lipicioasă. Surioara mea a sărit din pat, ținându-se de nas : -Uuu ! Ce mai pute ! Ia-l de aici că mă sufoc ! Ce s-a mai chinuit biata maică-mea să mă curețe !... Însă , dupoă baia fierbinte, am adormit imediat. Un somn
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Ordinul Templului. Dar nu se știe cu siguranță. Sunt doar zvonuri. Ar trebui să intrăm În capetele din glugi. Ei se măcelăresc unii pe alții, Însă afară nu transpiră nimic, de parcă Îndărătul zidurilor lor ar mai fi Încă Francisc și surioara Sărăcia... Altceva nu știa. Dante Îl concedie cu țâfnă, enervat de impertinența lui. Repertoriul acela de fraze gata făcute pe seama călugărilor Îl deranja. Numai cine, asemenea lui, Îi frecventase cu asiduitate le putea cunoaște până la capăt perfidiile și virtuțile. Virtuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Era încântată că fiul ei o să ajungă artist. Se chinuia sa facă economii crunte ca să am eu din ce să trăiesc, iar când a fost expus primul meu tablou au venit la Amsterdam să mă vadă tata, și mama, și surioara mea, și mama a plâns când l-a văzut. Lui Stroeve îi străluceau ochii: Iar acum pe toți pereții casei vechi e câte un tablou de-al meu în ramă frumoasă, aurită. Strălucea pur și simplu de mândrie și fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
seama, nu este astăzi decât o farsă. De fapt te hârjonești atâta până nu Împlinești șaptesprezece ani, când e un anticlimax absolut. Dă mâna cu un nobil virtual de vârstă mijlocie.) Da, excelența voastră, cred c-am auzit-o pe surioara mea pomenindu-vă numele. Trageți un fum - sunt țigări foarte bune. Sunt... ăăă... Coronas. Nu fumați? Mare păcat! Presupun că nu Îngăduie regele. Da, dansez cu plăcere. (Așa că ocolește Încăperea În pași de dans, pe melodia ce se aude de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
povestite de mine sunt mărturia depusă de prea cucernica măicuță Sevastia, de la mănăstirea Tismana, care îmbătrânise și ea tot în post și rugăciuni. Și-n sculare și-n culcare implora pe Domnul Iisus Hristos ca s-o izbăvească pe Leana, surioara ei mai mare, de păcatul tăinuirii unei crime oribile pe care o înfăptuise Andrei, soțul ei. În luna decembrie, anul în care Andrei se stinsese din viață, Maica stareță Evdochia, pe care o ajunsese bătrânețea, și se gândea că venise
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
o seară la ea pe maica Sevastia, care atinsese și ea venerabila vârstă de șaptezeci și cinci de ani. Știind-o că-i cea mai apreciată și respectată dintre slujitoarele Domnului, a hotărât să-i vorbească de la suflet la suflet. - Draga mea surioară, măicuță Sevastia, înainte de-a lua o hotărâre pentru bunul mers al mănăstirii, aș vrea să-mi spui, fie-mi iertat că am ascultat cum te rugai pentru Leana și Andrei, ce păcat au făcut robii lui Dumnezeu? Cine sunt
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
am ascultat cum te rugai pentru Leana și Andrei, ce păcat au făcut robii lui Dumnezeu? Cine sunt ei? De când ai călcat pragul sfântului lăcaș, ceri îndurarea și iertare Mântuitorului pentru cei doi... - Prea fericită maică stareță, Lenuța a fost surioara mea, iar Andrei, soțul ei. - Spune, draga mea. Te ascult. - Înainte de-a trece la cele veșnice, biata mea surioară... Lenuța, care se îmbolnăvise de plămâni, m-a chemat la ea înainte de-a primi împărtășania preotului și mi-a
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
ai călcat pragul sfântului lăcaș, ceri îndurarea și iertare Mântuitorului pentru cei doi... - Prea fericită maică stareță, Lenuța a fost surioara mea, iar Andrei, soțul ei. - Spune, draga mea. Te ascult. - Înainte de-a trece la cele veșnice, biata mea surioară... Lenuța, care se îmbolnăvise de plămâni, m-a chemat la ea înainte de-a primi împărtășania preotului și mi-a spus cum a tăinuit o crimă oribilă, pe care a comis-o soțul ei, Andrei: ”Sevastița, surioară, surioară!... numai tu
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
veșnice, biata mea surioară... Lenuța, care se îmbolnăvise de plămâni, m-a chemat la ea înainte de-a primi împărtășania preotului și mi-a spus cum a tăinuit o crimă oribilă, pe care a comis-o soțul ei, Andrei: ”Sevastița, surioară, surioară!... numai tu poți să te rogi pentru mine în fața Domnului ca să-mi ierte păcatul...” Măicuța Sevastia i-a spus venerabilei starețe cum l-a omorât Andrei pe Costică pădurarul, și anii de chin petrecuți de Leana, care se temea
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
biata mea surioară... Lenuța, care se îmbolnăvise de plămâni, m-a chemat la ea înainte de-a primi împărtășania preotului și mi-a spus cum a tăinuit o crimă oribilă, pe care a comis-o soțul ei, Andrei: ”Sevastița, surioară, surioară!... numai tu poți să te rogi pentru mine în fața Domnului ca să-mi ierte păcatul...” Măicuța Sevastia i-a spus venerabilei starețe cum l-a omorât Andrei pe Costică pădurarul, și anii de chin petrecuți de Leana, care se temea și
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
Cernăuțiului - pleca în căutarea unui pumn de făină, de grăunțe, scotea din casă ce mai putea să aibă o văduvă, un covoraș, niște lăicere, ca să le vândă la Cernăuți, ca să ia ceva de mâncare pentru mine, că eram mic, și surioara mea, mai mare decât mine. Se întorcea după două-trei zile de la Cernăuți, unde pleca cu soră-mea, iar eu rămâneam singur în casă, iar eu, bolnav fiind și înfricoșat, fiindcă auzeam că mănâncă om pe om de foame, nu mai
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
mă trezesc devreme, zise Bogdan, când s-au despărțit. Mereu am sperat că în zilele libere îmi voi schimba tabietul. - Și eu sunt matinal, răspunse Ștefan. - Să nu vă aud! interveni Maria. Noi vom lenevi mai mult, nu-i așa, surioară? - Da, da, da!... se alintă, felin, Tania. - Atunci ne vom întâlni la cafea. La prima cafea, preciză Bogdan. Cred că pe la șapte sunt prezent pe terasa de la intrare. Acest lucru s-a și întâmplat. Orele prezise s-au arătat a
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
a luat-o de soție în pofida opoziției sale, au solicitat și primit locuință la bloc, într-un apartament cu două camere în Țiglina II, însă acum dețineau un apartament elegant cu patru camere în centrul orașului, repartizat imediat după nașterea surioarei sale, cu doi ani mai mică. Andreea sau Deea cum îi plăcea să se prezinte colegilor de facultate sau cunoștințelor s-a născut la doi ani după Cristian. Ea, ca și bunicul, a avut o atracție deosebită față de medicină, fapt
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
-ne dreptul la timpul netrăit. EL: Nu-l voi uita în primul rând pe Bob, pe el îl voi auzi întotdeauna în susurul izvorului și-l voi zări în adierea vântului printre frunze. Nici pe tine nu te voi uita, surioară, deoarece roua de pe florile dimineții îmi va aminti de ochii tăi catifelați. (Îi dau lacrimile; scheunatul devine tot mai puternic; din spate apare câinele). ELA: Nu mai plânge, iubitule, pentru că ți-a sosit prietenul favorit. EL (lasă zgarda jos și
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
EL este singur) EL: (parcă trezindu-se din somn): Dar unde au dispărut cu toții? Arșița asta mă omoară ... Punând mâna la frunte). Parcă am febră. Dar, ce mai contează? Într-o lume irațională încerc să-mi păstrez conștiința identității. Sigur, surioară, nu te voi uita. Chiar dacă tu m-ai îndemnat să plec pentru a mă regăsi și a dobândi liniștea după despărțirea de Ela. Nu aveai de unde să știi că holocaustul nuclear ne va proiecta pe paliere diferite, iar balanța existenței
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
trebuie să dăm cu săpun. Dacă nu, microbii nu fug. - Știu, tati, dar mă doare... - Voi fi mai atent, spun eu, încercând să o liniștesc. - Mi e foame! se aude un strigăt din casă. - Victor, ai răbdare să termin cu surioara ta. - Ea de ce e mereu prima? Când mie mi e foame, nu interesează pe nimeni... - Victor, știi bine că nu e adevărat! Ai răbdare... Stau și aștept replica din partea cealaltă a ușii. Surprinzător, nu se aude nimic. E de bine
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
Că-l va vedea și va fi însoțit de omul pe care îl admirase în spectacole. Îi dăruise acel urs mare de pluș ce ocupa un loc de cinste lângă bradul împodobit și plin de luminițe jucăușe. Era miezul nopții. Surioara lui geamănă se afla lângă scaunul lui, în așteptarea evenimentului. Își adora fratele. Nu dorea, ca el să sufere mai mult. Dar și ea a visat același lucru. Fereastra s-a deschis împinsă de vântul puternic ivit din senin. Moșul
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]