209 matches
-
la lumina felinarelor sau a lanternelor, pentru ineditul În care se pot observa animalele și păsările În perioada de odihnă (Cairns Night Zoo). Ne plimbăm agale pe Întinsa faleză de pe malul oceanului În susurul valurilor Întunecate ce bat ritmic malurile surpate, precum ceasornicul din vechiul turn medieval, și ne Împărtășim impresiile zilei tropicale pline de surprize Încântătoare pentru desfătarea sufletului. În acest Întins spațiu s-au amenajat locuri de recreere, promenadă, spații de joacă pentru copii, mici restaurante cu mâncăruri germane
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
va recomanda numai vară); - să evite zonele favorabile producerii avalanșelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor masive de pietre; - să nu necesite construirea a prea multor amenajări (podețe, balustrade, trepte) și să permită îmbunătățirea potecii (lărgirea ei, acoperirea porțiunilor surpate), fără cheltuieli mari; - să nu traverseze zone întinse de grohotișuri sau de mlaștini. 1.2. - Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare a turiștilor. a) Timpul de mers
HOTĂRÎRE Nr. 1.269 din 22 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea accidentelor turistice şi organizarea activităţii de salvare în munti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116383_a_117712]
-
626 Stîkalin, Alexandr / 150, 404, 626 Stoica, Adrian Claudiu / 212, 599 Stokes, Gale / 67-68, 78, 92, 100, 178, 340, 345, 404, 512, 582-583, 584, 585, 589-591, 595 Stolojan, Sanda / 325-327, 597 Sturdza, Mihai / 536, 540, 581 Sugar, Peter / 478-479, 621 Surpat, Gheorghe / 439, 446, 602 Šustrova, Petruška / 420, 627 Swearingen, Robert / 305, 611 Szafar, Tadeusz / 515, 627 Szajkowski, Bogdan / 314, 627 Ș Șandru, Dumitru / 76, 81, 120, 627 Șerbănescu, Ilie / 475, 506, 599, 627 Șerbănescu, Ion / 281, 300, 450, 627 Șerbulescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
împădurire în baza art. 19 din Constituțiune, modificat în 1917. El își va da asemenea avizul asupra propunerilor șefilor de ocoale silvice, de a nu fi cuprinse în islazurile comunale, prevăzute prin legea din 1920, pentru înființarea pășunilor comunale, terenurile surpate sau cari sînt supuse surpăturii, prin faptul pășunatului, despre care tratează art. 16 din codul silvic. Deliberările consiliului tehnic vor fi prezidate de inginerul silvic, avînd cel mai mare grad și vechime în grad. Consiliul se întrunește în fiecare săptămînă
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
recomandat numai vară; ... c) să evite zonele favorabile producerii avalanșelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor masive de pietre; ... d) să nu necesite construirea prea multor amenajări - podețe, balustrade, trepte - și să permită îmbunătățirea potecii - lărgirea ei, acoperirea porțiunilor surpate -, fără cheltuieli mari; ... e) să nu traverseze zone întinse de grohotișuri sau de mlaștini. Articolul 28 Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 29 În funcție de desfășurarea pe teren a traseelor turistice montane se
HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]
-
cele proiectate, cu roșu; - lucrările miniere cu panțe peste 7 la mie se vor marca cu semnul folosit pentru panțe înclinate; - lucrările miniere părăsite se vor marca distinct, cu semnele convenționale stabilite; - lucrările inaccesibile, dar necesare activității de productie (inundate, surpate, cu gabarite necorespunzătoare), vor fi marcate cu linie plină - în tus negru - plasată în interiorul lucrării, pe lungimea respectivă; - ușile de aeraj și digurile. Pentru fiecare dig se va înscrie numărul său; - traseul curenților de aer curat și viciat, până la suprafață
INSTRUCŢIUNI din 23 ianuarie 2003 privind elaborarea, avizarea, aprobarea şi urmărirea realizării programelor (preliminariilor) anuale de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148399_a_149728]
-
împietrise. Era abstractă, plată, mică și imponderabilă, precum Alaska. Am ieșit la aer. Deasupra capului aveam brazi înalți, uscați, care se luptau, se frângeau între ei. Dimineața se pârlise pe buzele verii, după-amiaza sângera în poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se apleca peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
piatră de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale: Mănăstirea Horezu (sau „Hurezi”), cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elenă. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de binecredinciosul voievod, trebuie amintite: Mănăstirea Sâmbătă de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragiși Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi (județul Prahova). Martiriul Domnitorului Politica de echilibru, echivoca a domnitorului Brâncoveanu devine tot mai suspectă la Poarta. Rudele sale, boierii Cantacuzini Îl părăsesc. Astfel ,,soarta domnului muntean a fost pecetluita”. O solie turcă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
90”. Cand a primit Constantin Hușanu volumul cu poeziile În așteptare, după ce le-a lecturat cu atenția necesară, a și răspuns, entuziasmându-se: „Dragă amice ireversibil, Volumul răsfoit de mine mi se pare un vehement protest Împotriva unui eșafodaj ideologic surpat. Este o excelentă predică la părăstasul comunismului, un osuar cu articulațiile intrate În putrefacție, un inventar acid al limbajului ce Încearcă să peticească o mantă făcută ferfenița. Totul la modul ironic și macabru. Mult timp după lectură se simte duhoarea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Gala Galaction Tudor Arghezi [VERSURI POPULARE 1955] Dunăre... Dunăre, N-ai văzut, Pe-aici n-a trecut Nu l-ai cunoscut Pe Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Și l-am aruncat La un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a trecut Și n-ai cunoscut Pe Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat; Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut Când l-am lepădat La un mal surpat! Fața lui Spuma laptelui Ochii lui Mura câmpului Părul lui Pana corbului Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Calul lui Murguleț harap C-o stea albă-n cap. Frâul murgului Țeasta smeului, Doi șerpi încordați De gură-ncleștați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-am cunoscut. Calul lui Murguleț harap C-o stea albă-n cap. Frâul murgului Țeasta smeului, Doi șerpi încordați De gură-ncleștați Așa l-am văzut Și l-am cunoscut Pe Din Constandin Când l-am aruncat La malul surpat. Oh, Dunăre, Dunăre Dunăre, Drum fără pulbere Și fără făgaș, Inima-mi secași, Inima-mi secași! vede tont = vede tot Așa cum spui? D-apoi cur? = D-apoi cum? Chior așa = chiar așa. individul cu jocurile idioate de cuvinte. Haita căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Superioare Mănăstirii, ss. Varvara Dumitrescu ss. Filofteia Dumitrescu ss. Elisabeta Dumitrescu PROCES-VERBAL Nr. 11 Astăzi, 23 octombrie 1916, subsemnatul Al. Tzigara-Samurcaș, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, transportîndu-mă la Mănăstirea Surpatele județul Vâlcea, însoțit de subsemnatul Al. Măciuceanu, primar al comunei Mănăstireni, în lipsa preotului titular, am ridicat de la numita mănăstire un taler de argint (anaforniță) cu pajura cantacuzinească. Acest taler, prezentând o valoare artistică și istorică, a fost ridicat de delegatul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din București; c)obiectele de artă din Muzeul Național de Antichități din București; d)obiectele de artă din colecția Nicolae Bălănescu din București; e)operele de artă din mănăstirile: Slatina, Agapia, Neamțu, Secu, Bistrița, Horezu, Arnota, Tismana, Dintr-un Lemn, Surpatele, Episcopia Râmnicului, Cozia, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Vâlcea, Biserica Sfinții Trei Erarhi din Iași, Mitropolia Moldovei. Tablourile operelor de artă și ale obiectelor cu valoare istorică au fost verificate de dl. Alexandru Tzigara-Samurcaș, ca delegat al Marelui Cartier și unele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
până la M.C.G. Venind la București cu obiectele salvate, m-am prezentat la 18 oct., Principelui Moștenitor, care mă autoriză a purcede de urgență la fel la mănăstirile din Oltenia. De la Râmnicul Vâlcei, Horezu, Arnota, Tismana, M-rea Dintr-un lemn, Surpatele, Govora, am procedat la fel ca în Moldova. La 24 oct. m-am îndreptat spre M-rea Cornetu unde n-am putut ajunge, căci, trecând de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice de pe celălalt mal al Oltului, am fost oprit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și conducerea lui sub escortă la Cartierul General al Armatei de Nord, spre cele legale. În afară de acest caz, peste tot am întâmpinat cel mai eficace concurs al autorităților. În Oltenia am ridicat Tezaurele Mănăstirilor Bistrița, Arnota, Tismana, Dintr-un Lemn, Surpatele, Cozia și Episcopia Râmnicului. La M-rea Cornetu, pe Valea Oltului, n-am mai putut răzbi, căci, deși trecând în sus de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre, de unde, de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
număr constant cel puțin până în 1868, când știm că era același. Ulterior s-a extins. La început, la ospiciul de la Galata se internau tot felul de bolnavi cronici: canceroși, slabi de "bătrânețe", dar și "damblajiți, pătimași de picioare, paraplegici, incurabili, surpați, epileptici". Vedem deci că nu erau excluși bolnavii neuropsihici. Dimpotrivă, cum se întâmplă și astăzi, aceștia trebuie să fi constituit, numeric, o categorie importantă. Sub acest aspect așadar, ospiciul, ca și alte ospicii, a constituit un element de asistență neuropsihiatrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai mare om politic din istoria modernă a României, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Luceafărul, 21 ianuarie 1978) SUCIU Ioan „Partid al luptei ne-nfricate Călăuzindu-ne mereu, Tu ai în fruntea ta Bărbatul Înflăcărat și drag Erou!“ („Partid“, Tribuna, 17 decembrie 1987) SURPAT Gheorghe „Progresul economic și social înregistrat în România, precum și transformarea ei în anii ce vin, prin înfăptuirea hotărârilor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, într-o țară socialistă multilateral dezvoltată pun în lumină superioritatea socialismului, faptul că el
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
organizată pentru a încununa activitatea taberei. După ce s-au stabilit parametrii, am pornit la drum, oprindu-ne la Mănăstirea Govora. Masa am servit-o pe o terasă din stațiunea amintită, după care ne-am continuat drumul spre o altă mănăstire, Surpatele, și apoi am descins la Culele de la Măldărăști care ne-au încântat prin simplitatea lor monumentală, prin puritatea arhitecturală și rafinamentul arhaic. La întoarcere, am oprit pe marginea drumului la ieșirea din Horezu pentru a ne cumpăra străchini de lut
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
alte abstracțiuni de acestea. V. POGOR, N. DIMACHE, I. PRALE Comisul Vasile Pogor, traducător al Henriadei lui Voltaire (1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste aur, peste lustru îi văd cu mușchiu învăscuți, Scările, ce se văd roase de omenescul picior, Ajung să fie străpunse de troscot și urzișor, Și fereastra, întru care flori de tot feliu-nflorea, Sfredelită de un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a baudelairianismului, cu ploi insinuante, provincie, urât funebru, monotonie burgheză, tristeță autumnală: Plouă, plouă, plouă Ce melancolie! Vreme de beție Plouă, plouă, plouă... Și s-asculți pustiul Prototipii sunt Rodenbach, Rimbaud și Verlaine. De la Baudelaire vin cadavrele în putrefacție, sânii surpați ai iubitei, iar de la tuberculosul Jules Laforgue toamnele insalubre, tusea și ftizia, în timp ce nevrozele, macabrul, sentimentalismul morbid, claviristele care cântă marșuri funebre de Chopin își au originea în Maurice Rollinat. Umiditatea pluvială de la Rodenbach ia la Bacovia aspecte infernale și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se dovedea diferit și superior stilistic și imagistic celui anterior, chiar dacă influența bacoviană este evidentă, mai ales la nivel metaforic („Ce frig li-i morților în noaptea-ntâi;/ Și ploaia-n doliu gri și monoton/ Nu suna oare pe sicrie surpate/ Ca-n preludiul poetului polon?” - Toamna; „Tu adu-mi tăcută, atât cât știi să porți/ În răsăritul de oftică și abecedare,/ Petale în îngândurare,/ Pentru anii fără tine morți” -Toamnă cu cântec). În plus, în poeme ca Febre, Elegie profană
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
așteptând. Deodată, niște irizări stranii înconjurară contururile ciudatului obiect din care ieșeau câteva siluete mișcătoare. Le urmări cu teamă și curiozitate. Văzu cum dispar printre ruinele și săpăturile șantierului de peste drum. Molozul fusese ridicat, dar pivnițele și locurile caselor rămăseseră surpate. Dispărură într-una din ele. Ar fi vrut să meargă să vadă, dar teamă îl țintui locului. Aștepta. Nu după multă vreme, strălucirile apărură din nou. Se mișcau când într-o parte când în alta, de parcă ar fi căutat ceva
H amilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
specifice metodei de exploatare aplicate; - pierderile în vatra abatajelor la metodele de exploatare ascendente, cu rambleierea spațiului excavat; - pierderile cauzate de avarii; - pierderile datorită geometriei complicate a corpurilor de minereu (contur neregulat, ramificații, inclinări variabile, efilări etc.); - pierderile în zona surpata la metodele de exploatare cu surpare; - pierderile survenite în timpul transportului. Capitolul ÎI Determinarea indicatorilor care definesc fenomene de diluție și pierderi Articolul 11 Coeficienții care definesc fenomenele de diluție și pierderi sunt următorii: - coeficient de transformare cantitativ - Kq; - coeficient de
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 18 august 2003 privind stabilirea dilutiei şi a pierderilor în cazul minereurilor aurifere, neferoase şi feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151764_a_153093]