755 matches
-
cele ale școlii perenialiste, în parte) sau unui spațiu și unui timp anume (precum în cazul viziunii lui Eliade), prin diferență (radicală) față de celelalte registre, ori când el este identificat cu manifestarea prezenței divine ca experiență subiectivă și deci cu survenirea unei stări religioase a cărei intensitate marchează, în esență, aceeași „diferență“ (prin com parație, de această dată, cu celelalte stări, considerate comune), se va institui, prin distanță și separare, „principiul ultim“ ca diferit de toate celelalte principii, respectiv, după caz
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ca agresivitate față de sălășluirea în prezența vie a legăturii Unului. Altfel spus, interpunerea „acumulărilor“ face imposibilă manifestarea prezenței ca fluiditate naturală, spontană a reprezentărilor. Nu întâmplător, motivul renunțării se regăsește în toate tradițiile religioase. Atingerea simplității prin renunțare face posibile survenirea legăturii naturale cu Unul și surprinderea dinamicii multiplului ca spontaneitate a producerii manifestărilor. Reluarea „trecutului“ prin reproducerea acumulărilor succesive ale memoriei blochează manifestarea ingenuă a clipei prezente. Gestul poate fi plastic descris ca încercare de a dubla trecutul în prezent
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
conviețuirii religioase astăzi nu este însă miza acestui studiu și, prin urmare, mă voi limita la a schița câteva posibile interogații ce decurg direct din problema tizarea ideii de comunitate religioasă. Reluând firul argumentului nostru, decelăm mai multe trepte ale survenirii „legăturii“ în orizontul experienței religioase, ca legătură între propria privire și principiul întemeietor perceput ca reper ultim. întruchipările principiului întemeietor reprezintă și reconfigurează, în oglindă, percepția de sine și identitatea proprie, care se va remodela în funcție de termenul ultim al relației
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mai puternică spiritual sau politic. Cu cât dimensiunea ideologică este mai pregnantă, cu atât mai redusă este posibilitatea de a ajunge la relația autentică, sistemul înlocuind treptat principiul, căruia i se substituie. Cu cât dimensiunea liturgică este mai pregnantă, posibilitatea survenirii relației autentice este semnificativ mai mare, sistemul însuși deschizând calea pentru „coborârea“ princi piului. Cele două mișcări posibile, pornind de la distincția metodo logică propusă între autoritatea spirituală și autoritatea politică, sunt, metaforic, cea de „coborâre“ a principiului, re spectiv cea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Făptuitorul să fie în imposibilitatea de a prevedea împrejurarea care a determinat rezultatul Imposibilitatea prevederii are un caracter obiectiv general valabil pentru orice persoană, pentru că este vorba de un eveniment care prin natura lui este considerat excepțional, neașteptat, neobișnuit, și survenirea lui este imprevizibilă pentru oricine, în condițiile date (de exemplu, nimeni nu poate prevedea producerea unui cutremur, momentul și intensitatea acestuia, deși în prezent se mai fac unele speculații pe această temă). - Fapta săvârșită să fie prevăzută de legea penală
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
sau ca sancțiune disciplinară, ori radierea din tablou atrage în mod automat obligația arhitectului/arhitectului de interior/conductorului arhitect de a preda parafa, în termen de 10 zile, la filiala din care face parte. (9) Ordinul notifică furnizorul semnăturii electronice calificate de survenirea uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (8) sau a decesului arhitectului, în vederea sistării semnăturii electronice calificate a membrului. (10) Nepredarea parafei potrivit alin. (8) atrage sancțiunile prevăzute la art. 98 . Capitolul VI Dobândirea dreptului de semnătură Secţiunea 1 Dispoziții
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
parte? Aceste întreb]ri ne aduc în fața celei de-a treia teme importante pe care s-a axat dezbaterea despre eutanasie: distincția dintre moartea intenționat] și cea care abia poate fi prev]zut]. vi. A provoca moartea și a prevedea survenirea ei Dac] A îi administreaz] lui B o injecție letal] pentru a-i curma suferință, înseamn] c] A a provocat în mod intenționat moartea lui B. Acest exemplu nu poate fi comb]țuț. Dar este oare aceeași situație în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și vacuitatea sensului însă ne aruncă în prăpastia tăcerii și în abisul mortuar al nimicului, deoarece adevărul este tot ceea ce avem ca să putem rezista negativului. Așadar: „adevărul este pus în operă”. În operă se înfăptuiește „deschiderea ființării întru ființa ei: survenirea adevărului”11. Nu toate operele de artă sunt la fel de importante. Unele joacă totuși un rol important în viața umană furnizând atât experiențe plăcute în sine, cât și ex‑ periențe cu semnificație cognitivă pentru cei care‑și asumă atitudinea estetică. Prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește serialitatea ca monotonie infinită a tiparului, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor produce diversitatea infinită în spatele identității aparente. Fiecare destin este o explozie de noutate care, ea singură, echivalează cu survenirea unei specii în istoria generală a vieții. Ca modalitate de creatio continua, spațiul hotărârii devine unul al surprizei și prilej al uimirii nesfârșite. Ființă a hotărârii, omul se definește printr-un hotar care nu poate fi înseriat și care nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește monotonia infinită, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor umane și a maladiilor de destin produce diversitatea infinită în spatele identității aparente. Fiecare destin este o explozie de noutate care, ea singură, echivalează cu survenirea unei specii în istoria generală a vieții. O știință a omului în prelungirea și pe calapodul științelor naturii nu e cu putință tocmai pentru că destinul, ca modalitate de creatio continua, devine spațiul surprizei și prilej al uimirii nesfârșite. * Unica măsură
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
au fost distruse ritual, procentajul acestora fiind mai mare în complexele sarmatice timpurii. Mormintele din perioada mai târzie conțin schelete cu cranii deformate artificial, dar numărul cazurilor din această tipologie este relativ redus, fapt care trebuie interpretat nu în sensul survenirii unei diminuări a densității populației sarmato-alanice în zonă în perioada respectivă, ci mai curând al unei abandonări parțiale a acestei practici, pe măsura depărtării elementelor etnice purtătoare de aria răsăriteană inițială. Câteva situații atipice sunt reprezentate de înmormântările cu fața
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
egalității de tratament a clienților și pentru evitarea conflictelor de interese între intermediar și client. ... Modificarea autorizațiilor și a licențelor Articolul 56 (1) În cazul schimbării fundamentale a circumstanțelor existente la data eliberării autorizației sau licenței, precum și în caz de survenire a unor evenimente care afectează substanțial producerea de energie transportul sau distribuția de energie ori piața energiei, autoritatea competența poate decide modificarea unor autorizații sau licențe, conform constrângerilor impuse de asemenea împrejurări, cu respectarea egalității de tratament a titularilor și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 63 din 28 decembrie 1998 privind energia electrica şi termica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122610_a_123939]
-
în administrare minieră încetează prin: a) expirarea duratei pentru care a fost acordată; ... b) renunțarea de către titularul licenței, în condițiile stabilite la art. 22; ... c) retragerea concesiunii sau administrării de către autoritatea competența, conform prevederilor art. 23-25; ... d) în caz de survenire a unor evenimente care constituie cauze de forță majoră, definite în licență. ... Articolul 22 (1) Titularul licenței poate renunța la ea, dacă, la data notificării renunțării către autoritatea competența, îndeplinește cumulativ următoarele condiții: ... a) pune la dispoziție autorității competențe documentația
LEGE nr. 61 din 5 martie 1998 Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120294_a_121623]
-
parțial, capacitatea de muncă în timpul, din cauză ori în legătură cu serviciul, încadrat în gradul I sau în gradul II de invaliditate, primește în perioada invalidității o pensie egala cu solda netă sau, după caz, salariul de baza net, avut la data survenirii invalidității, și beneficiază, o singură dată, de o compensație egală cu de zece ori solda netă sau, după caz, cu de zece ori același salariu de bază net. ... (3) Personalul care și-a pierdut parțial capacitatea de muncă în condițiile
LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122010_a_123339]
-
sau a unor organizații cooperatiste. ... (3) Mandatul președintelui încetează: ... a) la expirarea duratei; ... b) prin demisie; ... c) prin deces; ... d) prin imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 60 de zile consecutive; ... e) la survenirea unei incompatibilități din cele prevăzute la alin. (2); ... f) prin revocare, pentru încălcarea prevederilor prezenței ordonanțe de urgență sau pentru condamnare penală, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Președintele se revoca de către autoritatea care l-a numit. ... (4) În exercitarea atribuțiilor
ORDONANTA URG. nr. 29 din 22 octombrie 1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei - A.N.R.E.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122053_a_123382]
-
și punere în față, "acum", după gândul lui Cantemir.200 Fiindcă cei doi termeni sunt doar deschiși către o ipostază a lor, prin care ei înșiși ajung la ceea ce trebuie să fie, prezentuirea se completează cu o "irumpere", cu o "survenire a viitorului", de fapt; imposibilă, însă, fără structura judicativă devenită operațională și, cumva, reflexivă, vizându-se încă în mod esențial pe sine, fiindcă distincția formalului operațional față de obiectual nu este încă împlinită. De aceea, încă sunt posibile evaluări diferite ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai degrabă ca sens temporal ("ceva" care este timporizat și capătă astfel alură constituv-obiectuală), nu ca timp propriu-zis ("ceva" care el însuși timporizează), sunt semnificative pentru toate raporturile posibile dintre cele trei tipuri de operații temporale, dintre "prezentuire", "chemarea trecutului", "survenirea viitorului". E drept, acești doi termeni care definesc aspectul alethic al dictaturii judicativului privilegiază un anumit raport: acela dintre prezentuire și survenirea viitorului (așa cum aspectul formal privilegia raportul prezentuire chemarea trecutului). Ei actualizează judicativul (în judecată), actualizându-se pe ei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timporizează), sunt semnificative pentru toate raporturile posibile dintre cele trei tipuri de operații temporale, dintre "prezentuire", "chemarea trecutului", "survenirea viitorului". E drept, acești doi termeni care definesc aspectul alethic al dictaturii judicativului privilegiază un anumit raport: acela dintre prezentuire și survenirea viitorului (așa cum aspectul formal privilegia raportul prezentuire chemarea trecutului). Ei actualizează judicativul (în judecată), actualizându-se pe ei înșiși, dar o astfel de operație nu este posibilă decât dacă ei sunt "ceva" înainte de actualizare. Dar ar putea avea ei un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de operație nu este posibilă decât dacă ei sunt "ceva" înainte de actualizare. Dar ar putea avea ei un sens non-judicativ? Așadar, ce anume este prezentuit ca "este" și timp și, mai cu seamă, cum se realizează raportul dintre prezentuire și survenirea viitorului, semnificativ, cum spuneam mai sus, pentru aspectul alethic al judecății? În orizont judicativ sau în unitatea judecății aspectul alethic este secund față de structura formală S P, din perspectiva constituirii lor. Acești doi termeni din urmă trebuie să fie constituiți
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
valori de adevăr", semnificativi ca ființare; de fapt, judecata devine ea însăși o ființare, prin în-ființarea celor doi termeni ai aspectului său alethic. Toate elementele reducției aspectului formal, evidențiate mai sus, sunt anterioare în ordinea strictă a reducției dictaturii judicativului "survenirii" aspectului alethic. Așa încât, acesta din urmă presupune de la bun început alt-ceva, anterioritatea lui alt-ceva, iar în felul acesta capătă deschidere un act de survenire a trecutului (nu în el însuși, ci prin anterioritatea prezentuită) și de raportare a acesteia la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elementele reducției aspectului formal, evidențiate mai sus, sunt anterioare în ordinea strictă a reducției dictaturii judicativului "survenirii" aspectului alethic. Așa încât, acesta din urmă presupune de la bun început alt-ceva, anterioritatea lui alt-ceva, iar în felul acesta capătă deschidere un act de survenire a trecutului (nu în el însuși, ci prin anterioritatea prezentuită) și de raportare a acesteia la prezentuire (nu în ea însăși, ci prin ceva anterior, aparținând trecutului, adus în prezentul judecății). Ceva anterior și judecata se regăsesc în operația actualizării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constantă, poate fi luat, de asemenea, ca sens al unui fapt actualizat. Ceea ce vrea să însemne că în structura judecății, chiar și atunci când este vorba despre "posibil", "viitor" etc., trecutul este un reper fundamental. Dar nu trecutul ca atare, ci survenirea viitorului pe fondul chemării trecutului, ca operație prin care judecata devine ea însăși semnificativă în sens alethic, desăvârșindu-se într-o anumită condiție. Presupunând toate elementele aspectului formal, aspectul alethic trece și el sub condiționarea logos-ului. Numai că acesta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aspecte ale dictaturii judicativului anume: S și P, verbul și timpul în orizontul temporal (care este orizontul de posibilități constitutive al judecății), acolo unde am identificat deja acte de "timporizare", pe care le-am numit, convențional, prezentuire, chemarea trecutului și survenirea viitorului. Ideea despre sensurile introduse, dincolo de caracteristicile obiectuale proprii, de fiecare aspect al judecății trebuie reținută, fiindcă tocmai ea va putea deschide, alături de alte idei, orizontul în care se va opera reducția non-judicativă a dictaurii judicativului; e drept, trebuie identificate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reținută, fiindcă tocmai ea va putea deschide, alături de alte idei, orizontul în care se va opera reducția non-judicativă a dictaurii judicativului; e drept, trebuie identificate și alte acte de constituire sau măcar noi operații subordonate prezentuirii temporale, chemării trecutului și survenirii viitorului. Sensul de poziție sau atitudine, introdus de aspectul formal, și sensul de transcendent, introdus de aspectul alethic, nu se încadrează într-un loc din orizontul strict delimitat al reducției judicative a dictaturii judicativului; motivul este legat de un fapt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și, totodată, puterea acestuia de a timporiza fiecare element al dictaturii judicativului precum și cele două aspecte ale acesteia, luate în unitatea lor. Cuplul husserlian ar putea fi asumat ca reper pentru o analogie, fiindcă cele trei sensuri ale timporizării judicative, survenirea trecutului, prezentuirea și chemarea viitorului, constituie ele însele timpul ca atare, dar numai în măsura în care toate participă la un fel de "prezentare", de "clipă" mai bine zis, foarte asemănătoare cu structura retențial-protențială despre care vorbește Husserl.201 Totuși, ce ar putea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]