575 matches
-
ciudat, iubește banii și nu‑și mai ia ochii de la portmoneu. Banii nu‑s importanți; Rainer trage un scuipat în direcția portofelului, ce crezi că are acolo, bancnote de o sută sau de o mie? Banii nu sunt principiul nostru, susură Sophie, ai cărei părinți au prea mulți și care e traumatizată de atâta bunăstare. Hans lovește în continuare victima, ud leoarcă de sudoare, ca o mașinărie lipsită de spirit, în stare să nimicească astfel și spiritul celorlalți. Exact așa îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că omul trebuie să iasă din sine, fiindcă în sine se găsește în mod normal tot timpul. Și, zicând acestea, își întinde brațele îmbrăcate într‑un pulover de lână. Iar tu te mai găsești, în plus, și în inima mea, susură Rainer. Anna ochește un gândăcel harnic și‑l strivește. Nu mai omorî animale și ascultă mai bine ce am de zis, o dojenește Sophie. Vreau să inițiez un experiment record, prin care să‑mi ating cât mai repede limitele impuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
spune Camus. Când ți se ia speranța, prezentul e pe deplin în mâinile tale, tu însuți ești realitatea, iar ceilalți sunt figuranți. Asta sunt ei oricum. Nu spui niciodată o frază pe care să n‑o fi spus și altul, susură Sophie. Fiindcă știu deja toate frazele. Unde viața se stinge, seara e ca un armistițiu melancolic, ne învață Camus. Hans își dă din răsputeri un pumn în cap, încât sună a gol. De aici nu iese nimic original, doar lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
conștiința unui poet să aibă neșansă să întîmpine conștiințele mai înapoiate ale contemporanilor, fără ca cuvântul înapoiat să aibă nimica pejorativ - conștiințe angajate în timpurile lor particulare. Atunci se produce neînțelegerea. (1932) FRAGMENT DINTR-O SCRISOARE Da, e dat râul să susure. Nu e nici o rușine. De ce să te strâmbi atunci? Știu versuri nemuritoare întemeiate pe adâncirea dialectului apei sau vântului. Întreg Eminescu e aici. Sau, dacă vrei - ni se pare că bătrânul antart e în cinste în cenaclul tău - stanța nemuritoare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
eu eram pe un câmp de stele, Și fără grijă, le împărțeam zâmbind, Dănțuind frenetic ca-ntr-un joc de iele, Pasiune pură ruptă din cuvânt. Codrii seculari se prindeau cu luna, Și-mpleteau dorințe pe un fir de păi, Susurând, izvoare străbăteau pășunea... Licuricii, candelele coltului de răi. Zorii m-au găsit în brațele tale, Mă scăldam în ochii care ma priveau, Toate îmi păreau atât de ireale, Stelele în ceruri se rostogoleau. Ce coșmar trăit-am în aceste zile
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
brav elan pornise cu ... avânt Spre mușchii ce știa că-n zonă cresc, Sperând că ... mușchii săi se întăresc De scoate trufandale din pământ. Îl însoțea-n efortul său, firesc, Consoarta ce-o avea cu jurământ Și la urechi îi susura un cânt, Șoptindu-i cu tandrețe: „Te iubesc!” Deci, la desert, i-a oferit dulceață De ... coarne (!), preparată ca la carte, Cu competență de distinsa-i soață; Iar pentru tot meniul ipotetic, De care-avea, de multă vreme, parte A dat
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
acolo, într-o peșteră cu nume Ce mi-a fost dat să-mi fie de mireasă, Să îmi ascund tăcerile din lume Și Dorul din Poemul ce m-apasă. E-atâta arșiță acum când scriu! Prin tot ce sunt mă susură fiorul- Așa mi-a fost și mie dat să fiu, Să curg nestăvilit precum izvorul. Mă duce Gândul, cel cu pas domol, Spre Satul unde m-am născut dintâi, Mi-e Dor de Roua de la Sohodol, Curat ca ea, sufletul
ROUA APUSENILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362349_a_363678]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > IUBIREA LUI Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubirea lui Sunt apa ce susură de un dor veșnic, nepotolit. Voi îngheța, la venirea iernii văzând iubitul, îmbrățișând un alt suflet îndrăgostit. Mă vor privi ca pe-un decor abstract. Singurul lucru care va conta, va fi fericirea lui, alimentată mereu de alte izvoare, acum
IUBIREA LUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361113_a_362442]
-
fluierând/ e lumină /e lumină / rostește numele ei / îmi cădeau în ochi cupole albe de cercei /mugurii de plopi mă îndemnau insistent / e dimineață / e dimineață /rostește numele ei / chiar și un izvor plăpând își făcuse obicei /să îmi spună susurând / e soare / e soare / rostește numele ei / l-am rostit (Martie) Metaforele esențializate imprimă poeziei rafinament, vitalitate și modulații armonioase. Imaginația debordantă, neîmblânzită, o conștiință lirică dedată introspecției ne introduce într-un univers poetic care capătă semnificații simbolice nebănuite. “Strângând
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
Sunt lacom vânat cu fluturi obezi, din lacrimi de țestoasă îngrășați, năvălitori în agreste cirezi, cu fire prelungi, sidefii, legați. Un zeu vânător și nouri hăitași aleargă-n urma lor gesticulând, stranii fantasme cu chip de incași din resfirate harfe susurând. Trecutul mi-l vor - sub clopote verzi lucii oglinzi din dânsul să-și facă; trecutul în care chipul ți-l pierzi ca-n grupurile apei când seaca. Tot mai’în adâncuri, fără-ncetare fug printre-ale pădurii pagode. Blestemu-i crâncen, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Citește mai mult Sunt lacom vânat cu fluturi obezi,din lacrimi de țestoasă îngrășați,năvălitori în agreste cirezi,cu fire prelungi, sidefii, legați.Un zeu vânător și nouri hăitașialeargă-n urma lor gesticulând,stranii fantasme cu chip de incașidin resfirate harfe susurând.Trecutul mi-l vor - sub clopote verzilucii oglinzi din dânsul să-și facă;trecutul în care chipul ți-l pierzica-n grupurile apei când seacă.Tot mai’în adâncuri, fără-ncetarefug printre-ale pădurii pagode.Blestemu-i crâncen, nu am scăparedecât la râpă Uvedenrode
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
vilă pot fi admirați și alți copaci, ulmi bătrâni și rămuroși. Ne reține atenția, în mod deosebit, unul din ei cu tulpina și ramurile bifurcate succesiv. Când cobori de la vila prințului Nicolae un pârâiaș cade peste stânca terasată și izvorăște susurând din zidul de lângă magnolia bătrână ale cărei poale cresc aproape până la pământ, amintindu-ne de o doină populară românească „Codrule, Măria Ta,/Lasă-mă sub poala ta” și de teiul Unirii din localitatea George Pop de Băsești, județul Maramureș. Indiferent
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
fragede sau viguroase, netede sau țepoase, mono sau pluricromatice. Vapori cu miros vegetal, cărnos și gust de sare, plutesc în aer, florile transmit vigoare, delicatețe și puritate, copacii emană un miros verde, proaspăt. Apele curg veșnic în căderi pe verticală, susură lin în izvoare, curg liniștit pe canale, sunt captate în fântâni și cișmele sau în cruci binecuvântate, hrănind vieți de plante. Crucea de piatră, simbolul creștinismului, al legăturii dintre viață și moarte apare singură sau în diverse combinații de elemente
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
de o frumusețe de cristal ” (XXII) Să crezi că știu să-nstrun lăuta-n noapte”, de Adrian Botez) ” Rouă, rouă îți era chipul Și tot galeșă privirea. Luna îîi urma periplul Și prin tine, strălucirea. Boarea-ți dansa lent prin plete, Susurând cântări frunzite. Tu, cu gânduri neșoptite, Ostoiai dureri doinite.” (”Ți-a zâmbit aseară luna”, de Ion-Adrian Trifan) Vine iubirea ca șarpele prin iarbă O muzică stelară te-nvăluie trist Aerul devine dulce de ametist Universul începe înalt să te soarbă Sufletul
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
Obrenovici - Lupeasca - Elena Ceaușescu. Cu frunză sau fără frunză? Țara așteaptă, cu sufletul la gură, episodul pilot. Până una-alta, dacă e marți, udreniana se prezintă la Secția 2 ! Poliție. La Psihiatrie, mai prin toamnă! ULTIMA ORĂ! În spatele scenei, îmi susură lelea Safta, se pregătesc cătușele Zwarovski și o zeghe Armani!... Mi-a decodat și semnificația cutremurelor, fără număr, din zona Vrancea de anul trecut!... Semne! Cine să le ia în seamă? - Se pare că, în curând, vom importa senatori și
TABLETA DE WEEKEND (100+1): COANA JOIŢICA REDIVIVA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367950_a_369279]
-
încă se mai zbate pe pământ. Ea m-a atins cu obrazul ei atât de drag și de iubit de mine, pe partea unde inima încerca să-i spună că a obosit în pieptul meu să bată. Și asculta cum susura lichidul vâscos ce mă încălzea prea mult decât aș mai fi vrut să fie. E-atâta liniște în casa mea și eu privesc afară; prin geamul ferestrei văd fulgii mari, răzleți, ce încă mai cad lin pe pământul înghețat. știu
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
vreme trecută, paradiziacă, un prezent pătimitor-pământesc saturat de vis și un proiect care nu se va materializa, elaborat însă „cu mari rezerve de iubire / și fire de risipitor”, proiect îndreptățit, totuși, fiindcă „n-au secat nici râuri, nici izvoare / ce susură mereu cu vrajă jucăușă / și curg și-acum în valuri trecătoare - / deci dragoste mai este sub cenușă!” E „Tinerețe fără bătrânețe”: dacă te-ntorci, totul se destramă, dacă mergi înainte... e „viață fără de moarte”. Poezie ca un bocet ritual de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
sute de kilometri și zeci de ani, locul natal, dacă el trece ușor în dorul care nu cunoaște obstacole? „Și mi-e dor să vă văd, / sfinte maluri de râu, / și mi-e dor să v-aud / jos în vad susurând / ape limpezi de mai, / lacrimi smulse din stânci... / Și mi-e dor să mă văd / la portița de lemn, / să te chem, să te cer... / Lasă lampa la geam, / de lumină mi-e dor, / căci nu pot nici acum / să
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
PNL ultimele mutări au fost cu adevărat spectaculoase, ieșind practic din conul de umbră aflat până la retragerea buldogului. Aducerea, la Capitală, pe primul loc pentru Senat a unui senior liberal, reputat specialist neurochirurg, a dat frisoane adversarilor. Lelea Safta îmi susură că Leon Dănăilă a fost adus în mod special ca să-i opereze pe cei care mai au comunismul pe creier! Semiacordul lui Cioloș de a discuta după alegeri un posibil accept pentru continuarea pe post de premier îi aduce pe
TABLETA DE WEEKEND (171): ALINIEREA CANDIDAŢILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368651_a_369980]
-
regelui Decebal care a înfruntat vitejește în două războaie armata împăratului roman, Traian. Și nu în ultimul rând trebuie precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
regelui Decebal care a înfruntat vitejește în două războaie armata împăratului roman, Traian. Și nu în ultimul rând trebuie precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
sarcina de a primi și dărui iubirea! Doar așa să ne fim edificiul propriei spiritualități pe care să nu o dăm pe mâinile disperării, să o apărăm ca pe bunurile noastre nemuritoare ce stimulează împletirile armonioase ale vieții prin ceea ce susură în ființă și o tulbură cel mai dulce: cântecul! Din forțe și taine ancestrale cântecul ajunge la amvonul inimii, spre limpezimea judecății și mângâierea ei. Folclorul nostru l-a înveșnicit în chip minunat spre a colinda gând lângă gând și
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
nu au fost impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Când înflorește un cântec Sub cerul albastru-nstelat Când păsări încep ca să zboare Sub curcubeu frumos colorat. Un pictor își salvează penelul De alb, de albul cel alb În culori se-nvârte caruselul Pe pânza ia ființă un mac. Râurile susură din izvoare Copacii înalță privirea spre cer Albinuța zărește o floare Se-apropie...Da, există polen! E primăvară, e luna April Soarele zâmbește, a răsărit Și stau și privesc un copil.... Mama îi cântă. E fericit! Sursa foto: internet Referință
APRIL de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348743_a_350072]
-
Sentiment > UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Unde vântul se dezmiardă Elena Buldum Pe o veche cărăruie ce ducea spre satul meu... Unde lin curgea o apă susurând suspin și eu Și la deal urcând poteca, cam îngustă ...ce să zic! Unde vântul se dezmiardă și pe mine câte -un pic; Și pe deal m-așteaptă mama, mai bine de-un an încoace... Chiar și tata lângă ea
UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349340_a_350669]